COMISIA EUROPEANA
Acord final privind Bugetul UE 2024: Negociatorul-șef al PE, Siegfried Mureșan, convinge Consiliul UE să renunțe la tăierile bugetare și să crească alocările în domenii-cheie pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor
Published
4 weeks agoon

Echipa de negociatori a Parlamentului European, condusă de eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), a ajuns, în cursul nopții, la un acord final cu delegația Consiliului Uniunii Europene asupra Bugetului european pentru anul 2024, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Acordul final prevede creșteri de alocări în domeniile și programele care au nevoie de mai multă finanțare, precum cercetarea, Programul de studii „Erasmus+”, sprijinirea tinerilor fermieri și Vecinătatea estică și sudică, inclusiv Republica Moldova. În plus, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro propuse inițial de Consiliul Uniunii Europene la începutul negocierilor.
Acordul privind bugetul pentru 2024 prevede angajamente de 189,4 miliarde de euro și plăți de 142,6 miliarde de euro. Bugetul pentru 2024 va continua să sprijine redresarea economică în curs, consolidând în același timp autonomia strategică a Europei. Cheltuielile în domeniul ecologic și digital vor continua să fie prioritare pentru a face Europa mai rezistentă și mai pregătită pentru viitor, inclusiv prin NextGenerationEU.
Angajamentele sunt promisiuni obligatorii din punct de vedere juridic de a cheltui bani pentru activități care sunt puse în aplicare pe parcursul mai multor ani. Plățile acoperă cheltuielile care decurg din angajamentele asumate în cursul anului curent sau al anilor precedenți.
„Mă bucur că am dus la îndeplinire promisiunile pe care le-am făcut la începutul negocierilor: să avem un buget aprobat la timp, înainte de finalul anului, care să cuprindă suficiente fonduri pentru toate domeniile și prioritățile unde oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să ia măsuri. Bugetul UE din 2024, în valoare de 189 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanța prioritățile tradiționale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, din care România primește majoritatea fondurilor europene nerambursabile. În plus, am obținut creșteri de alocări în domeniile unde noi, Parlamentul European, am spus de la început că avem nevoie de finanțare suplimentară. Este vorba, așadar, despre domeniul cercetării, care aduce beneficii concrete oamenilor din toată Europa, mai ales când vorbim de cercetarea în domeniul medical. Alocăm fonduri suplimentare pentru bursele de studiu «Erasmus+», dar și pentru tinerii fermieri. În plus, ținem cont de evenimentele de la granițele noastre. Astfel, creștem alocările pentru Vecinătatea sudică și Estică, inclusiv Republica Moldova. În același timp, suplimentăm bugetul pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea riscurilor la adresa umanității cauzate de cele două războaie de la granița noastră: din Ucraina și din Orientul Mijlociu”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, negociator-șef pentru Bugetul Uniunii Europene pentru 2024.
Bugetul convenit astăzi va direcționa fondurile acolo unde acestea pot face cea mai mare diferență. Astfel, pentru a aborda prioritățile Uniunii, s-a convenit să se finanțeze, printre altele:
- 16,2 miliarde de euro pentru sprijinirea vecinilor UE și pentru dezvoltarea și cooperarea internațională. Acordul include creșteri specifice pentru programul de ajutor umanitar (1,9 miliarde de euro) pentru a face față situațiilor de criză din întreaga lume, inclusiv nevoilor urgente din vecinătatea UE. Finanțarea pentru Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (NDICI) – Europa globală (11,5 miliarde EUR) se concentrează, de exemplu, pe migrația în vecinătatea sudică, pe cauzele profunde ale migrației în Africa și în alte părți, precum și pe fondurile destinate Moldovei pentru a realiza reformele necesare pe calea extinderii sale către UE. 2,1 miliarde de euro vor fi disponibile pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) pentru a sprijini, de exemplu, reformele din Balcanii de Vest;
- 53,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Pescuit, Afaceri Maritime și Acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida rezistența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor;
- 47,9 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii;
- 13,6 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,9 miliarde de euro pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Bugetul include, de asemenea, finanțarea Legii cipurilor europene în cadrul programului Orizont Europa și a programului Europa digitală;
- 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 2,7 miliarde de euro pentru mecanismul Conectarea Europei, pentru îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde de euro pentru programul Europa digitală, pentru a contura viitorul digital al Uniunii, și 348 de milioane de euro pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, tranziția ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice);
- 2,3 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
- 21,9 miliarde de euro pentru cetățeni, coeziune socială și valori, 16,8 miliarde de euro pentru Fondul social european (FSE+), 3,8 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 335 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 261 de milioane de euro pentru a promova justiția, drepturile și valorile;
- 3,3 miliarde de euro pentru costurile de împrumut în creștere pentru NextGenerationEU;
- 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care 765 de milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți;
- 2,2 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor UE, din care 1,2 miliarde de euro pentru Fondul pentru Gestionarea Integrată a Frontierelor (IBMF) și 859 de milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
- 1,7 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație, din care 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile europene;
- 1,6 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care 638 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED);
- 251 de milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară, 260 de milioane de euro pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) și 343 de milioane de euro pentru a sprijini producția de muniții;
- 958 de milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 602 milioane de euro pentru programul privind piața unică și 200 de milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă;
- 754 de milioane EUR pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 240 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
- 733 de milioane EUR pentru securitate, din care 322 de milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, antisemitismul, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
Parlamentul European și Consiliul au acum 14 zile la dispoziție pentru a aproba în mod oficial acordul la care s-a ajuns. Se așteaptă ca acesta să fie aprobat de Consiliu la 20 noiembrie. Adoptarea bugetului necesită o majoritate calificată în cadrul Consiliului.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl
Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”
Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților
Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris
Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
COMISIA EUROPEANA
Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”
Published
3 hours agoon
December 7, 2023
Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.
Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”.
„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport.
Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”.
Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.
Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.
Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.
„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.
COMISIA EUROPEANA
”Uniți în diversitate”: Comisia Europeană dă forță mottoului UE printr-un apel la acțiune împotriva tuturor formelor de ură, în contextul proliferării discursurilor și infracțiunilor motivate de ură
Published
1 day agoon
December 6, 2023By
Teodora Ion
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au dat publicității o comunicare intitulată ”Nu există loc pentru ură: O Europă unită împotriva urii”, prin care cer tuturor europenilor să se pronunțe în favoarea toleranței și a respectului.
Îndemnul vine în contextul în care, în ultimele săptămâni, Europa a fost martora unor scene pe care spera că nu le va mai vedea vreodată. Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a discursurilor și a infracțiunilor motivate de ură, iar dovezile arată că comunitățile evreiești și musulmane sunt deosebit de afectate.
Prin comunicarea de miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant își intensifică eforturile de combatere a urii sub toate formele sale, consolidând acțiunile într-o serie de politici, inclusiv în domeniul securității, al tehnologiei digitale, al educației, al culturii și al sportului. Aceasta include fonduri suplimentare pentru protejarea lăcașurilor de cult și va fi susținută de desemnarea unor trimiși cu un mandat explicit de a maximiza potențialul politicilor UE de combatere a urii.
”Europa este un loc în care sunt onorate diversele identități culturale și religioase. Respectul și toleranța sunt valorile fondatoare ale societăților noastre. Prin urmare, trebuie să ne ridicăm împotriva antisemitismului și a urii contra musulmanilor ori de câte ori le întâlnim. Demnitatea și siguranța fiecărui individ din Uniunea noastră sunt primordiale”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”În mod tragic, istoria se repetă. Conflictele și dezinformarea la nivel mondial sădesc semințele urii. Toate persoanele trebuie să fie protejate și respectate, indiferent de religie sau convingeri, naționalitate, sex, rasă sau orice alt pretext folosit în mod abuziv pentru a incita la discriminare, ură sau violență. Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a 75-a aniversare a Declarației universale a drepturilor omului, nu putem face aceleași greșeli din trecut. Îndemn comunitatea internațională să ni se alăture în susținerea drepturilor omului pentru toată lumea, oriunde și să lupte împotriva intoleranței și a prejudecăților”, a evidențiat, la rândul său, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.
Protejarea oamenilor și a locurilor
Protecția oamenilor și a spațiilor publice este o prioritate. Comisia va devansa până în 2023 cererea de propuneri în cadrul Fondului pentru securitate internă, programată inițial pentru 2024, punând un accent deosebit pe lăcașurile de cult evreiești. Programul PROTECT va fi consolidat în 2024 cu o finanțare suplimentară pentru protecția spațiilor publice și a lăcașurilor de cult ale tuturor cultelor, inclusiv o creștere de 5 milioane de euro pentru a aborda amenințările reprezentate de antisemitismul în creștere.
Pentru a se proteja împotriva amenințărilor online, Comisia va depune eforturi pentru a finaliza un cod de conduită consolidat privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online înainte de februarie 2024, pentru a se baza pe noile obligații ce revin platformelor online prevăzute în Legea privind serviciile digitale. De asemenea, Comisia își va consolida cooperarea cu organizațiile societății civile, experții, avertizorii și autoritățile publice pentru a detecta discursul instigator la ură online.
Implicarea societății în ansamblul ei
Coordonatorii Comisiei pentru combaterea rasismului, combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, precum și pentru combaterea urii împotriva musulmanilor au jucat în trecut un rol important în implicarea comunităților și a cetățenilor. În prezent, această activitate va fi consolidată și mai mult, iar coordonatorii vor fi transformați în trimiși, care vor avea un mandat specific de a aprofunda coordonarea, inclusiv prin intermediul unor proiecte specifice finanțate de UE, și de a maximiza potențialul politicilor UE de combatere a urii, online și offline.
Cunoașterea și conștientizarea sunt esențiale pentru respectul reciproc și toleranță. Cei mai puternici vectori ai acestor valori sunt integrați în viața de zi cu zi – mass-media, educația, cultura și sportul.
În acest scop, Comisia va sprijini cursuri de formare pentru jurnaliști cu privire la respectarea standardelor mass-media și la recunoașterea discursului instigator la ură și va continua proiectele care vizează promovarea incluziunii și a diversității în educație, cultură și sport.
De asemenea, Uniunea Europeană va intensifica sprijinul acordat verificatorilor de fapte, atât în cadrul UE, cât și în lumea arabă.
Combaterea urii este o preocupare globală, iar cooperarea internațională este o necesitate, consideră Comisia Europeană. Colaborarea strânsă cu cei responsabili de promovarea drepturilor la nivel mondial, regional și național consolidează credibilitatea și eficacitatea acțiunii UE în interiorul și în afara Uniunii: Comisia și Înaltul Reprezentant își vor consolida angajamentul și rețelele la toate nivelurile, valorificând activitatea diplomatică a UE, acțiunile concrete și parteneriatele externe.
La începutul anului 2024, Comisia va organiza o conferință la nivel înalt împotriva urii, cu participanți de profil înalt implicați în lupta împotriva urii și a discriminării. Aceasta va fi urmată de dialoguri europene pentru conciliere, care vor reuni cetățeni din întreaga UE, în special tineri, împreună cu factori de decizie, experți și membri ai celor mai afectate comunități. Acest proces va culmina cu recomandări privind modul în care se pot construi punți între comunitățile fracturate și va da viață mottoului UE de a trăi ”Uniți în diversitate”.
COMISIA EUROPEANA
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
Published
1 week agoon
November 30, 2023
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au făcut joi un apel la “pornirea apărării europene și la “o apărare europeană” care să reflecte nivelul de ambiție al “Uniunii noastre geopolitice”.
Cei doi lideri instituționali s-au adresat reuniunii anuale a Agenției Europene de Apărare.
“Liderii vor să le transmită clar cetățenilor lor că vom fi alături de ei pentru a le asigura siguranța și securitatea. Avem nevoie de o adevărată apărare europeană pentru mai multă securitate. Trebuie să construim un triunghi virtuos – de obiective comune și capacități operaționale îmbunătățite”, a spus Charles Michel, într-un discurs.
Șeful Consiliului European consideră că a sosit momentul să creăm o adevărată uniune a apărării, însoțită de o “veritabilă piață unică a apărării”.
Această piață unică a apărării ar trebui să se concentreze asupra a două obiective în viitor, și anume sprijinul militar pentru Ucraina și clădirea apărării europene.
În ceea ce o privește, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei, a indicat în discursul ei că pentru pregătirea industrială în domeniul apărării este necesar “un reflex european mai puternic”, de la planificare la achiziții.
“Strategia industrială europeană în domeniul apărării va sprijini acest reflex pe patru direcții”, a spus ea, enumerându-le: concentrare strategică, reguli mai bune, dublă utilizare și finanțare.
Concrete & Design Solutions

PNL a aderat, la Washington, la Uniunea Democrată Internațională, fondată de Margaret Thatcher, George Bush sr., Jacques Chirac și Helmut Kohl

Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice

Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Institutul Francez și Mushuroi Creative Hub organizează o nouă ediție “EuroFabrique Cluj”, laboratorul de proiecte educaționale și artistice

Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”

Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE

De la Atena, Recep Tayyip Erdogan își exprimă speranța deschiderii unei ”noi ere” în relațiile cu Grecia. Kyriakos Mitsotakis evidențiază importanța ca legăturile dintre cele două țări să ”evolueze pe o cale pașnică”

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Ministerul Dezvoltării susține și finanțează investițiile în mobilitatea urbană durabilă, subliniază ministrul Adrian Veștea: Contribuim la creșterea calității vieții cetățenilor și a atractivității comunităților

Cooperarea în domeniul cultural între România și Franța reprezintă una dintre temele de referință ale Parteneriatului Strategic, o dovadă în plus a unei relații privilegiate, subliniază ministrul Raluca Turcan la Paris

Liderii G7 au convenit să interzică importurile de diamante rusești începând cu anul viitor. Ei vor pune la punct un sistem de trasabilitate pentru a fi siguri că măsurile punitive nu sunt eludate

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- U.E.1 week ago
Comisia Europeană a propus statelor membre să prelungească măsurile de urgență ale UE pentru gestionarea crizei energetice
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- MEDIU1 week ago
Klaus Iohannis reprezintă România la COP28 în Dubai, unde va susține un discurs, va promova inițiativa “Net Zero Nuclear” și va marca alăturarea României la Alianţa Solară Internaţională