Connect with us

CONSILIUL UE

Acord între instituțiile UE pentru rețelele de transport: Linia ferată de mare viteză Budapesta-București trebuie finalizată până în 2040. Patru coridoare europene, extinse către R. Moldova și Ucraina

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Președinția Consiliului Uniunii Europene, deținută de Spania, și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un regulament revizuit privind orientările UE pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), noua legislație vizând construirea unei rețele de transport fiabile, fără întreruperi și de înaltă calitate, care să asigure o conectivitate durabilă în întreaga Europă, fără întreruperi fizice, blocaje și legături lipsă, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Regulamentul revizuit stabilește că linia ferată de mare viteză între Budapesta și București trebuie finalizată până în anul 2040 și prevede extinderea cu patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova.

Această rețea va contribui la realizarea obiectivelor de mobilitate durabilă ale UE, la buna funcționare a pieței interne și la coeziunea economică, socială și teritorială a UE. Rețeaua va fi dezvoltată sau modernizată pas cu pas, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea rețelei TEN-T pe trei niveluri: rețeaua centrală ar trebui să fie finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă nou adăugată până în 2040 și rețeaua globală până în 2050.

Principalele elemente ale acordului provizoriu

Acordul provizoriu menține ambiția generală de a dezvolta o infrastructură de transport coerentă, conectată și de înaltă calitate în întreaga UE, ținând seama în același timp de diferitele puncte de plecare din statele membre, precum și de prioritățile și abordările acestora în ceea ce privește un transport mai ecologic. Statele membre vor decide cum să acorde prioritate proiectelor de interes comun, în conformitate cu cerințele tehnice și prioritare realiste, cu scopul de a crea o infrastructură unificată, de înaltă performanță și pe deplin interoperabilă, pentru a contribui la decarbonizarea sectorului transporturilor și la multi-modalitatea acestuia. Aceste cerințe, astfel cum sunt stabilite prin noul regulament, sunt proporționale cu beneficiile preconizate, cu funcționalitățile și cu investițiile necesare din partea statelor membre.

Acordul provizoriu ia în considerare, de asemenea, resursele financiare disponibile ale statelor membre, precum și nevoile de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii, care ar putea fi destul de considerabile, în special în ceea ce privește rețeaua TEN-T cuprinzătoare.

Termene pentru finalizarea rețelei

A fost menținută abordarea pe trei niveluri din propunerea Comisiei, rețeaua TEN-T fiind dezvoltată sau modernizată în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală. Noul termen intermediar de 2040 a fost introdus pentru a devansa finalizarea proiectelor de mare anvergură, în principal transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050, care se aplică rețelei extinse, cuprinzătoare. De exemplu, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București trebuie finalizate până în 2040. Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și prin integrarea căilor ferate, rutiere și navigabile, noul regulament creează, de asemenea, nouă “coridoare europene de transport”, care au cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri de transport durabil și multimodal de mărfuri și pasageri în Europa.

Infrastructura de transport feroviar

Co-legiuitorii au recunoscut importanța căilor ferate în tranziția către moduri de transport durabile și au convenit asupra unor noi cerințe care ar putea contribui, în general, la transferul modal și la o mai bună performanță a viitoarei rețele feroviare TEN-T. Dispozițiile privind implementarea sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) pe rețeaua centrală extinsă și pe rețeaua globală, migrarea la ecartamentul nominal standard european, creșterea numărului de trenuri de marfă cu o lungime de 740 de metri și viteza minimă de 160 km/oră pentru trenurile de călători, au fost convenite de co-legiuitori în vederea asigurării unei capacități suficiente și a unor operațiuni de transport feroviar fără întreruperi pe întreaga rețea TEN-T. În plus, acordul provizoriu prevede includerea cerințelor operaționale pentru coridoarele feroviare de transport de marfă în articolele din regulamentul TEN-T revizuit, deoarece acestea sunt considerate inseparabile de cerințele de infrastructură. În general, acordul de compromis asigură conexiuni mai bune și mai rapide pentru pasageri și mărfuri pe calea ferată, precum și o mai bună integrare a porturilor, aeroporturilor și a terminalelor multimodale de marfă în rețeaua TEN-T.

Transport rutier

Necesitatea ca statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru a aborda siguranța rutieră într-o manieră adecvată condițiilor locale, în loc să aplice un set de standarde rutiere unic pentru toți, a fost confirmată de acordul provizoriu. Toate drumurile din rețeaua centrală și din rețeaua centrală extinsă vor fi proiectate, construite sau modernizate special pentru traficul auto, oferind căi de circulație separate pentru cele două sensuri de circulație, separate între ele printr-o bandă despărțitoare care nu este destinată traficului sau, în mod excepțional, prin alte mijloace. În plus, colegiuitorii au convenit asupra amenajării unor zone de parcare sigure și securizate pe rețeaua centrală și pe rețeaua centrală extinsă, pentru a garanta condiții mai bune de lucru și odihnă pentru șoferii profesioniști. Astfel de zone vor fi amenajate la o distanță medie maximă de 150 km pe rețeaua centrală și pe rețeaua centrală extinsă.

Noduri urbane

Co-legiuitorii au îmbrățișat ideea de a consolida nivelul urban al politicii TEN-T. Prin urmare, s-a convenit ca, până în 2027, să se stabilească pentru fiecare nod urban un plan de mobilitate urbană durabilă (SUMP), care este un plan integrat de mobilitate pe termen lung și cuprinzător pentru transportul de marfă și de călători pentru întreaga zonă urbană funcțională, care să fie stabilit până în 2027. Planul ar putea include obiective, ținte și indicatori care să stea la baza performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban. Toate cele 424 de orașe mari situate de-a lungul rețelei TEN-T trebuie să dezvolte SUMP pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și pentru a crește și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta. În plus, co-legiuitorii au menținut obligația de a avea cel puțin un terminal multimodal de marfă pe nod urban până la 31 decembrie 2040, acolo unde este viabil din punct de vedere economic.

Infrastructura de transport aerian

În vederea sporirii utilizării modurilor de transport durabile și a reducerii numărului de zboruri interne, noul regulament sprijină puternic obiectivul de îmbunătățire a conectivității aeroporturilor cu serviciile de transport feroviar. Astfel, aeroporturile marilor orașe europene cu un trafic anual total de pasageri de peste 12 milioane de pasageri vor fi conectate la rețeaua feroviară transeuropeană, inclusiv la rețeaua feroviară de mare viteză, acolo unde este posibil, permițând servicii pe distanțe lungi până la 31 decembrie 2040.

Guvernanță și garanții financiare

Însărcinați de Comisie să coordoneze deciziile și acțiunile statelor membre și ale altor părți interesate relevante, coordonatorii europeni vor continua să ghideze punerea în aplicare a coridoarelor TEN-T și a priorităților orizontale și să implice un număr mare de părți interesate pe tot parcursul finalizării rețelei TEN-T. Acordul provizoriu sprijină rolul lor de “facilitatori” în întregul proces pentru a asigura planificarea la timp a investițiilor și punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor regulamentului TEN-T. Cu toate acestea, având în vedere angajamentele financiare uriașe necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor identificate de noul regulament pentru dezvoltarea în continuare a rețelei TEN-T, a fost introdusă o garanție financiară ca o garanție pentru statele membre. În cele din urmă, s-a convenit asupra unui cadru revizuit de aplicare a noului regulament, în principal prin raționalizarea instrumentelor actuale de raportare și monitorizare a punerii în aplicare a TEN-T.

Alinierea planurilor naționale la politica UE

Recunoscând importanța coerenței planurilor naționale cu angajamentele asumate la nivelul UE de a crea rețeaua TEN-T într-un mod coordonat și în timp util, acordul de compromis prevede alinierea planurilor naționale la politica de transport a UE. În acest scop, statele membre ar trebui să se asigure că există o coerență între planurile lor naționale de transport și de investiții și prioritățile noului regulament. Statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele, prioritățile stabilite în planurile de lucru ale coordonatorilor europeni însărcinați să asigure supravegherea celor nouă coridoare europene de transport. Statele membre vor furniza, de asemenea, Comisiei planurile sau programele naționale relevante, odată adoptate.

Conectivitatea cu principalele țări vecine

Ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura o mai bună conectivitate cu țările vecine cheie, noul regulament extinde patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova, retrogradând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și Belarus.

Etapele următoare

În urma acordului provizoriu, lucrările la regulamentul revizuit vor continua la nivel tehnic. Odată încheiate aceste lucrări, Președinția intenționează să transmită textul reprezentanților statelor membre (Coreper) în vederea aprobării. Actul legislativ va trebui apoi să fie supus unei revizuiri meticuloase din punct de vedere juridic/lingvistic înainte de a fi adoptat în mod oficial de către Parlamentul European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

Published

on

© European Union 2023

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere președinție a Uniunii Europene din toate timpurile”, a subliniat marți, la Bruxelles, ministrul de externe al acestei țări, Peter Szijjarto, care a ținut să adauge că negocierile de aderare se vor concentra pe ”prestația reală” a țărilor candidate, și nu pe ”înclinarea în fața presiunii politice”, anunță MTI, conform Agerpres.

La 1 iulie, Belgia va preda Ungariei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va exercita timp de șase luni ce se anunță încărcate, în contextul reconfigurării funcțiilor politice la vârful instituțiilor UE și a Parlamentului European, după alegerile europarlamentare care vor avea loc în la începutul lunii iunie.

”Nu vom permite ca procesul de aderare al anumitor ţări să fie legat în mod artificial de al altora. Nu vom permite ca procesul de aderare al vreunei ţări cu rezultate mai bune să fie luat ostatic de al celor ce rămân în urmă”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă desfăşurată după reuniunea Consiliului de asociere UE-Georgia.

Într-o referire la Ucraina, acesta a evidențiat că o țară candidată care se află în război nu va constitui un merit în timpul negocierilor de aderare și a atras atenția că UE nu trebuie să importe niciun conflict militar.

În viziunea sa, extinderea ar trebui să fie despre creşterea posibilităţii de stabilitate şi progres paşnic dincolo de teritoriul actual al UE şi nu despre a aduce ameninţarea unui război în interiorul UE.

Peter Szijjarto a afirmat că preşedinţia ungară a Consiliului UE va dori să ajute pe Serbia să deschidă noi capitole de negociere, pe Muntenegru să închidă mai multe capitole şi pe Bosnia, Georgia şi Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare.

”UE are nevoie de noi state membre care pot aduce impulsul şi prospeţimea atât de necesare, precum ţările din Balcanii de Vest, Georgia sau Moldova”, a declarat Szijjarto.

Pe fondul războiului ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea Uniunii Europene a revenit în vârful priorităților Uniunii Europene, ultima țară care s-a alăturat UE fiind Croația, în 2013, în urmă cu mai bine de un deceniu.

Nevoia de a lărgi familia europeană a fost evocată și de președintele Klaus Iohannis cu ocazia discursului susținut în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii ”Aceasta este Europa”, argumentând că o Uniune Europeană mai mare o va face mai atractivă pe plan extern.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România sprijină adoptarea rapidă a celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei și pregătirea unui nou pachet de măsuri restrictive, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra Moscovei

Published

on

© European Union 2024

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 19 februarie 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care s-a desfășurat la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus situația din Orientul Mijlociu, războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și situația din Sahel.

Referitor la Orientul Mijlociu, dezbaterile au vizat temele cele mai acute, respectiv situația umanitară gravă din Fâșia Gaza, necesitatea eliberării ostaticilor, pericolul extinderii conflictului, perspectivele de pace. De asemenea, a avut loc un schimb informal de opinii cu coordonatorul ONU pentru Gaza, Sigrid Kaag, privind crearea unor condiții mai bune pentru accesul la sprijinul umanitar în această zonă.

Ministrul Luminița Odobescu a exprimat preocuparea față de situația umanitară dramatică din Fâșia Gaza, confirmând că România va continua acordarea de asistență. A subliniat că acuzațiile la adresa unor angajați ai Agenției ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA) trebuie investigate și clarificate cât mai curând posibil.

A reamintit importanța asigurării condițiilor adecvate pentru protejarea civililor, în linie cu dreptul umanitar internațional. Ministrul Odobescu a reluat apelul pentru eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și a exprimat sprijin pentru noi măsuri restrictive ale UE împotriva Hamas.

Oficialul român a pledat pentru identificarea de soluții viabile pentru o pace durabilă în regiune, în baza soluției celor două state. A salutat lansarea operațiunii UE EUNAVFOR-Aspides, care va contribui la eforturile de stabilizare a situației de securitate în Marea Roșie. 

În cadrul discuțiilor privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a avut o intervenție prin videoconferință în cadrul căreia a mulțumit statelor membre pentru sprijin și a evidențiat necesitățile urgente ale Ucrainei pentru a putea face față Rusiei.

În contextul decesului în închisoare al politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi, a fost prezentă la reuniune soția acestuia, Iulia Navalnaia, care a avut o scurtă intervenție privind evoluțiile recente și situația opoziției democratice din Rusia.

Ministrul Luminița Odobescu a subliniat importanța continuării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina și transmiterea unui mesaj puternic de unitate și solidaritate, inclusiv în contextul marcării, la 24 februarie, a doi ani de la începutul agresiunii Rusiei.

A subliniat importanța identificării rapide a unui acord politic privind sprijinul militar, reiterând susținerea pentru crearea unui Fond substanțial dedicat Ucrainei în cadrul Instrumentului European pentru Pace. A exprimat susținere pentru adoptarea rapidă a celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, precum și pentru pregătirea unui nou pachet de măsuri restrictive, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra Rusiei.

Ministrul Odobescu s-a referit la importanța înregistrării de progrese privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, în baza pașilor recenți efectuați de Comisia Europeană.

În context, ministrul Luminița Odobescu a salutat acordul politic pe marginea unor noi propuneri ale României pentru un al doilea pachet de listări în cadrul regimului de sancțiuni privind destabilizarea Republicii Moldova și a exprimat speranța adoptării rapide a acestuia. 

Referitor la situația din Sahel, a fost discutată abordarea UE față de evoluțiile din regiune, cu accent pe modalitățile de consolidare a cooperării în domeniul securității.

În marja reuniunii a avut loc un mic-dejun informal cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Discuțiile au vizat situația de securitate a centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, precum și dosarele nucleare iranian și nord-coreean.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell anunță că miniștrii de externe din UE vor discuta noi sancțiuni contra Rusiei în contextul morții lui Navalnîi: Voi propune ca regimul de sancțiuni privind drepturile omului să îi poarte numele

Published

on

© European Union, 2024

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că țările membre vor aborda chestiunea impunerii unor noi sancțiuni contra Rusiei în contextul morții opozantului Aleksei Navalnîi, informează Agerpres

”Statele membre vor propune cu siguranță sancțiuni. Împotriva celor responsabili, ei bine, responsabilul (în ultimă instanță) este Putin însuși, dar putem merge până la structura instituțională a sistemului penitenciar din Rusia. Dar nu uitați cine este adevăratul responsabil pentru moartea lui Navalnîi. Important este să se trimită un mesaj de sprijin pentru opoziția politică din Rusia. Multe persoane au fost arestate în acest sfârșit de săptămână în Rusia, deoarece au participat la demonstrații legate de moartea lui Navalnîi. Văduva sa (Iulia Navalnîia) va fi, de asemenea, aici cu noi astăzi”, a subliniat Borrell.

Citiți și: Odobescu salută prezența soției lui Nalvanîi la reuniunea miniștrilor de externe UE și pledează pentru sancțiuni împotriva Rusiei: Nu există niciun dubiu privind responsabilitatea lui Putin

Acesta a anunțat că va propune miniștrilor redenumirea regimului global al UE de sancțiuni privind drepturile omului pentru a-i aduce un omagiu lui Aleksei Navalnîi.

”Pentru a-i aduce un omagiu lui Navalnîi și pentru a-i onora memoria, voi propune miniștrilor să redenumească r egimul nostru (global) de sancțiuni privind drepturile omului cu numele său și să îl numim <<Regimul Navalnîi de sancțiuni privind drepturile omului>>, pentru ca numele său să rămână scris pentru totdeauna în activitatea Uniunii Europene în apărarea drepturilor omului”, a detaliat Înaltul Reprezentant al UE.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a încetat din viață vineri în închisoarea arctică unde executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare. Moartea acestei voci vocale împotriva abuzurilor regimului Putin survine cu câteva zile înainte de marcarea a doi ani de când Rusia a declanșat un război ilegal și neprovocat contra Ucrainei, dar și cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Rusia.

Nu există niciun dubiu că Vladimir Putin, care nu se află la primul gest de a elimina vocile critice din Rusia, va obține un nou mandat la Kremlin, concurând cu un al dictator, Iosif Stalin, în privința longevității la cârma statului.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ENGLISH12 mins ago

The Romanian Space Agency hosted the 78th Steering Committee and 33rd Coordination Committee of the European Partnership for Space Surveillance and Tracking (SST)

ROMÂNIA41 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending