Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Acord istoric în Consiliul European: Liderii statelor UE au aprobat obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în lupta împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns vineri dimineață, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. De asemenea, potrivit textului concluziilor, este stabilită și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul, o prevedere solicitată în mod ferm de către România.

“Consiliul European a adoptat concluziile privind clima”, a anunțat purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European.

Într-o primă reacție, președinta Comisiei Europene a spus că aceasta este “o modalitate excelentă de a sărbători prima aniversare a Pactului Verde European”.

Consiliul European a aprobat propunerea noastră ambițioasă pentru un nou obiectiv UE privind clima. Europa va reduce emisiile cu cel puțin 55% până în 2030. Acest lucru ne pune pe o traiectorie clară spre neutralitatea climatică în 2050“, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Consensul liderilor europeni vine după ce la cel mai recent summit, cel din luna luna octombrie, liderii celor 27 de state membre au căzut de acord asupra necesității ca Uniunea Europeană să își crească nivelul de ambiție pentru următorul deceniu și să își actualizeze cadrul de politici privind clima și energia, însă nu s-au pus de acord asupra țintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prelungind discuțiile pe acest subiect pentru summitul Consiliului European din luna decembrie.

State mai puțin avansate din perspectivă industrială s-au opus în ultimul an unui obiectiv atât de ambițios până în 2030, iar unele au solicitat utilizarea gazului natural ca element de tranziție către o eră decarbonizată. Amintim că în timpul discuțiilor pe acest subiect din timpul mai multor Consilii Europene de pe parcursul anului 2019, Polonia este țara care a blocat consensul țărilor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice.

Ținta de 55% avansată de Comisia Europeană a fost majorată la 60% de Parlamentul European, într-o rezoluție adoptată la începutul lunii octombrie, spre nemulțumirea mai multor state din estul Uniunii Europene. În schimb, în concluziile lor din luna octombrie, liderii au arătat că au discutat comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, inclusiv obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, precum și acțiunile necesare pentru realizarea acestei ambiții, însă nu au discutat concret despre angajamentul lor în această direcție.

În ce privește România, președintele Klaus Iohannis a transmis joi, la sosirea la Consiliul European, că România va susține reducerea emisiilor cu 55% până în 2030. Anterior, președintele Klaus Iohannis a transmis la Consiliul European din 15-16 octombrie că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, atâta timp cât mix-ul energetic rămâne “o competență națională”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană este gata să discute despre o suspendare a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, preconizată de administraţia SUA, dacă vor fi avansate “propuneri concrete”, a declarat sâmbătă preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la Porto, în Portugalia, la reuniunea informală a şefilor de stat sau de guvern din UE, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a criticat faptul că “anglo-saxonii” nu donează vaccinuri așa cum Europa o face, iar cancelarul german Angela Merkel a ținut să apere proprietatea intelectuală.

În ceea ce priveşte problema proprietăţii intelectuale, nu credem că pe termen scurt aceasta poate fi o soluţie magică, însă considerăm că trebuie să fim pregătiţi să dezbatem acest subiect imediat ce propuneri concrete vor fi puse pe masă“, a afirmat preşedintele Consiliului European, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Credem că trebuie încurajaţi toţi partenerii noştri să faciliteze exporturile, pentru a face în aşa fel încât să existe cât mai multe doze care să poată fi mobilizate peste tot în lume”, a spus Charles Michel, într-o aluzie la britanici şi la americani, care au ales să-şi rezerve producţia populaţiilor lor.

Un mesaj similar a fost transmis și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a arătat “Europa este singura regiune democratică din lume care exportă vaccinuri pe scară largă”, făcând trimitere la SUA, o țară mare producătoare de vaccinuri, care și-a rezervat majoritatea dozelor pentru uz intern. Șefa executivului european a subliniat în dese rânduri că Uniunea Europeană este farmacia lumii în materie de vaccinuri anti-COVID-19 produse.

Liderii europeni, îndeosebi președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, şi-au exprimat vineri scepticismul faţă de propunerea SUA ce vizează să accelereze distribuirea de vaccinuri pe plan global, permiţându-le tuturor ţărilor să acceadă la secrete de producţie.

“Protecția proprietății intelectuale este o sursă de inovație și trebuie să rămână așa în viitor”, a susținut Angela Merkel, prin intermediul purtătorului de cuvânt, potrivit Digi24.

Vaccinul să circule, nu trebuie blocate ingredientele şi vaccinurile. Anglo-saxonii blochează multe dintre aceste ingrediente şi vaccinurile. La ora actuală 100% din vaccinurile produse în SUA merg pe piaţa americană”, a criticat Macron, vineri.

Deși nu s-a opus acestei idei, Emmanuel Macron a spus că acest lucru nu va rezolva problemele, subliniind că sunt necesari câțiva pași esențiali. 

Sâmbătă, Macron amintit încă o dată că în timp ce UE a exportat aproape jumătate din vaccinurile anti-COVID-19 produse, SUA şi Marea Britanie au păstrat pentru ele ”100% din ce au produs”. ”Trebuie ca anglo-saxonii să pună capăt interdicţiilor la export, nu doar pentru vaccinuri, ci şi pentru componentele acestor vaccinuri”, a insistat preşedintele francez.

Pașii esențiali enumerați de președintele francez sunt creșterea producției și creșterea donațiilor, întrucât simpla ridicare a brevetelor nefiind de folos din moment ce multe ţări, cum sunt cele africane, nu dispun de capacitatea tehnică şi nici de specialişti pentru a le produce.

În caz contrar, a concluzionat preşedintele francez, ar însemna să ”punem carul înaintea boilor”.

UE estimează că producţia şi exportul de vaccinuri de la fabricile existente sunt cel mai bun mijloc pentru a răspunde rapid cererii mondiale. Ea afirmă că este singura democraţie care exportă în masă vaccinuri.

Europenii suspectează că suspendarea brevetelor avansată de administraţia Biden şi căreia laboratoarele farmaceutice se opun cu fermitate constituie o lovitură de imagine.

Statele Unite au anunţat miercuri că sunt în favoarea ridicării brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, un gest semnificativ într-un moment în care ţările sărace duc o gravă lipsă de doze preţioase, singura armă împotriva pandemiei care îşi continuă ravagiile.

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a salutat miercuri “decizia istorică” a Statelor Unite de a sprijini ridicarea temporară a brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID-19, ceea ce în opinia unora ar permite să se pună capăt penuriei.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au adoptat sâmbătă Declarația Summitului de la Porto privind problematica socială, stabilind că Pilonul European al Drepturilor Sociale este un element fundamental al redresării, iar implementarea sa va consolida calea Uniunii Europene către tranziția digitală, verde și echitabilă.

Reuniți sub auspiciile președinției portugheze a Consiliului UE și a prim-ministrului Antonio Costa, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au subliniat importanța unității și solidarității europene în lupta împotriva pandemiei COVID-19.

Mai mult ca oricând, Europa trebuie să fie continentul coeziunii sociale și al prosperității. Ne reafirmăm angajamentul de a lucra pentru o Europă socială“, au convenit liderii,  manifestând susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

Liderii europeni au subliniat că “Pilonul european al drepturilor sociale este un element fundamental al redresării”.

“Punerea în aplicare a acesteia va consolida efortul Uniunii către o tranziție digitală, ecologică și echitabilă și va contribui la realizarea convergenței sociale și economice și la abordarea provocărilor demografice”, au mai precizat ei.

Șefii de state sau de guverne din UE s-au mai angajat să reducă inegalitățile, să apere salarii echitabile, să lupte împotriva excluziunii sociale și să combată sărăcia. De asemenea, și-a asumat obiectivul de a lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor și de a aborda riscurile de excludere pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile, precum șomerii pe termen lung, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități și persoanele fără adăpost.

 

“Vom intensifica eforturile de combatere a discriminării și vom lucra activ pentru a înlătura decalajele de gen în ocuparea forței de muncă, salarizare și pensii și pentru a promova egalitatea și echitatea pentru fiecare persoană din societatea noastră, în conformitate cu principiile fundamentale ale Uniunii Europene și principiul 2 al Pilonului european al drepturilor sociale. Vom acorda prioritate acțiunilor de sprijinire a tinerilor”, au mai convenit ei.

Declarația, adoptată cu o zi înainte de Ziua Europei, a fost semnată de liderii europeni după ce vineri seară liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ7 mins ago

Marcel Ciolacu salută acordul liderilor UE privind Europa socială: PSD și stânga europeană au susținut mereu că statul are rolul de a avea grijă de cetățeni

NATO1 hour ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO1 hour ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: “Anglo-saxonii să pun capăt interdicțiilor la export. Altfel punem carul înaintea boilor”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.5 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ5 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ6 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending