Connect with us

CONSILIUL UE

Acord istoric între instituțiile UE: Fondurile europene vor fi condiționate de un mecanism privind respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Negociatorii Parlamentului European și președinția germană a Consiliului UE au ajuns joi la un acord cu privire la condiționarea acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept, au anunțat cele două instituții, un compromis descris drept “istoric” de cel mai mare grup politic din Parlamentul European, PPE, și de grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș.

“Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru”, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

“Mecanismul de condiționare privind statul de drept: Avem o înțelegere”, a transmis și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European, într-un mesaj pe Twitter, anunțând o conferință de presă pentru ora 13:00.

Țările UE care nu respectă statul de drept vor risca să piardă accesul la fondurile UE, în temeiul acestui acord provizoriu încheiat joi de negociatorii Parlamentului și Consiliului, informează și Parlamentul European într-un comunicat transmis CaleaEuropeană.ro și în care explică principalele prevederi ale acordului.

Acordul provizoriu între Parlament și Consiliu se bazează pe orientările politice furnizate de liderii UE în cadrul reuniunii lor din 17-21 iulie 2020 când au ajuns la un acord istoric privind un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și un fond de redresare de 750 de miliarde de euro. Acum, acordul privind mecanismul statului de drept va fi supus aprobării ambelor instituții. Negocierile au fost dificile în contextul în care președinția germană a Consiliului, care susține un astfel de mecanism, a întâmpinat probleme în rândul statelor membre, îndeosebi Ungaria și Polonia, care se simt vizate de un astfel de instrument în contextul procedurilor lansate de UE la adresa Budapestei și Varșoviei pentru riscul încălcării statului de drept. În ce o privește, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a transmis în mai multe rânduri că este de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept.

Acordul a fost salutat imediat de liderii grupurilor politice PPE și Renew Europe, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, în contextul în care acest compromis apare după avertismentul Parlamentului European, care a transmis că nu va aproba bugetul UE 2021-2027 dacă statele membre nu se pun de acord privind crearea unui mecanism pentru statul de drept.

“Acordul încheiat astăzi este un acord istoric pentru toți europenii. În timp ce statele membre nu au reușit să facă acest lucru în iulie, Parlamentul European a promovat și a obținut în cele din urmă un mecanism de apărare a valorilor noastre europene. Cetățenii europeni se așteptau să acționăm și am făcut-o! Grupul PPE a respectat promisiunea făcută în timpul campaniei noastre electorale europene. Pe parcursul acestei negocieri, prioritatea Grupului PPE a fost să se asigure că banii contribuabililor europeni sunt cheltuiți bine și că un stat membru care primește fonduri UE respectă principiile de bază ale statului de drept. Aceasta este ceea ce s-a realizat acum, datorită determinării familiei noastre politice”, a spus Weber, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acord pentru mecanismul privind statul de drept, corelând respectarea valorilor UE de banii europeni. Acesta este un rezultat major pentru UE și pentru familia Renew Europe (…) Europa nu este un bancomat. Acest lucru va fi clar de acum!”, a scris și Cioloș, pe Twitter.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 14 ianuarie 2022, la cea de-a doua zi a reuniunii informale (de tip Gymnich) a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, organizată de Serviciul European de Acțiune Externă și Președinția franceză a Consiliului UE, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Agenda de discuții a inclus relațiile UE-China și evoluțiile din Mali.

De asemenea, miniștrii europeni de externe au participat la un dejun de lucru cu reprezentanții conducerii Uniunii Africane. Principalul subiect abordat a fost pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană prevăzut pentru perioada 17-18 februarie 2022.

În ceea ce privește dezbaterea cu privire la relațiile UE-China, ministrul român de externe a arătat că abordarea multifațetată a UE din Comunicarea Comună „EU-China: A Strategic Outlook” din martie 2019 este, în continuare, în mare parte valabilă și a subliniat importanța poziționării UE în baza valorilor fundamentale ale dreptului internațional, democrației și drepturilor omului.

A reluat importanța unității statelor membre și a exprimat solidaritatea cu Lituania. A susținut continuarea coordonării cu partenerii, precum SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România. A exprimat, totodată, susținerea pentru implementarea cât mai rapidă a Strategiei privind Indo-Pacificul. A evidențiat că poate să existe deschidere pentru cooperarea cu China, în baza cadrului agreat la nivelul UE, în domenii precum schimbările climatice, biodiversitate, răspunsul la pandemia de COVID-19 și dosare internaționale de interes comun, cum ar fi dosarul nuclear iranian sau Afganistan.

Evoluțiile din Mali au fost abordate în contextul Summitului extraordinar al ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane), care s-a desfășurat la 9 ianuarie 2022 la Accra și la care s-a decis menținerea sancțiunilor impuse asupra autorităților de tranziție din Mali. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru adoptarea de sancțiuni țintite împotriva celor care împiedică tranziția democratică din Mali, în completarea măsurilor adoptate în decembrie 2021. Totodată, a evidențiat necesitatea analizării cu atenție a impactului unor eventuale sancțiuni economice, pentru a nu submina eforturile Uniunii în sprijinul tranziției civile și politice și al combaterii terorismului. A evidențiat, de asemenea, angajamentele României în regiune, inclusiv decizia de participare la misiunea Takuba.

În cadrul dejunului informal cu reprezentanții Uniunii Africane (UA), ministrul afacerilor externe al Republicii Senegal, al cărei președinte va exercita calitatea de președinte al Uniunii Africane în perioada 2022-2023, și președintele Comisiei Uniunii Africane, miniștrii de externe europeni au avut o discuție pe tema modalităților de consolidare a legăturilor strategice UE-UA, în baza unor priorități comune precum prosperitatea, securitatea și mobilitatea și în pregătirea Summitului UE-UA din februarie 2022.

Șeful diplomației române a exprimat sprijinul României pentru dezvoltarea parteneriatului UE-Africa de o manieră strategică, cu accent pe inițiative concrete și rezultate de substanță, în beneficiul ambelor continente. A prezentat prioritățile țării noastre pe continentul african, cu accent pe educație și formare, agricultură durabilă / securitate alimentară, pace și securitate, combaterea dezinformării, sănătate, gestionarea dezastrelor. A accentuat că educația este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru o redresare socio-economică sustenabilă, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, precum și pentru construirea rezilienței societale și combaterea provocărilor cu care se confruntă Africa.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Busola Strategică a apărării europene: România consideră necesară complementaritatea UE cu NATO și SUA și evitarea oricăror duplicări

Published

on

© MApN

România pledează pentru complementaritatea și parteneriatul dintre Uniunea Europeană, NATO și SUA în contextul definitivării și adoptării Busolei Strategice a apărării europene, au transmis, la unison, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Vasile Dîncu.

Cei doi oficiali au participat joi la o sesiune comună a miniștrilor apărării și miniștrilor de externe din țările UE dedicată Busolei Strategice, întrunire care a avut loc la Brest, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene

Dezbaterile au avut ca bază varianta revizuită a documentului, miniștrii oferind direcționări politice în vederea negocierilor ulterioare ale textului în cadrul formatelor de lucru ale Consiliului. Statele membre au evidențiat importanța agreării, în luna martie a acestui an, a unui document ambițios, dar realist în același timp, ce va ghida eforturile UE în dezvoltarea palierului securității și apărării în următorii 5-10 ani, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

În context, ministrul Dîncu a apreciat rolul acestui instrument, subliniind importanța consolidării capacității de acțiune a UE în complementaritate cu NATO. Oficialul român a subliniat relevanța reflectării corespunzătoare a situației de securitate din vecinătatea estică a Uniunii cu implicații în domeniul apărării și securității, în special în regiunea Mării Negre, care trebuie să rămână o zonă de interes strategic pentru UE.

În ceea ce privește Busola Strategică, precizează și MAE, ministrul Bogdan Aurescu a salutat evoluția documentului care va defini acest instrument ce trebuie, în opinia părții române, să aibă un caracter practic, în conformitate cu principiile Strategiei Globale a UE din 2016. În cadrul discuțiilor, a susținut o serie de elemente care să reflecte cât mai bine interesele României.

Astfel, a arătat că este necesară evidențierea clară a complementarității și parteneriatului cu NATO și SUA, în mod special. A subliniat importanța unei reflectări adecvate a situației actuale de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv din regiunea extinsă a Mării Negre.

A reamintit impactul asupra securității europene a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre și a pledat în favoarea unui angajament sporit al UE în soluționarea acestora, inclusiv prin documentul strategic în discuție. A arătat că sunt necesare discuții aprofundate în ceea ce privește capacitatea de intervenție rapidă a UE, cu luarea în considerare a necesității asigurării deplinei complementarități cu NATO și evitarea oricăror duplicări, și consolidarea instrumentelor pentru combaterea amenințărilor hibride.

Miniștrii apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se întrunesc joi și vineri la Brest, în Franța, pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”, o temă centrală a președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, însă marcată în acest moment și de dialogul strategic dintre Statele Unite, Rusia și NATO privind arhitectura de securitate europeană.

Discuțiile privind Busola Strategică a UE, așteptată a fi andosată de liderii europeni la Consiliul European din 24-25 martie, vor fi precedate de o discuție pe aceeași temă a miniștrilor apărării din țările UE. 

“Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului.

Amploarea deciziei ce va fi asumată este dată de faptul că Busola Strategică va fi dezbătută și într-o sesiune comună a miniștrilor de externe și ai apărării.

Citiți și Josep Borrell a prezentat Busola Strategică a UE: Statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

La Brest, Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene dorește să impulsioneze lucrările în vederea elaborării unei Busole Strategice pentru a asigura o apărare europeană mai puternică și mai operațională.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Reuniunea miniștrilor de externe și ai apărării din UE: Bogdan Aurescu și Vasile Dîncu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei

Published

on

© France Diplomatie/ Twitter

Miniștrii de externe și ai apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au discutat joi, la Brest, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE, situația de securitate din vecinătatea estică pe fondul acumulărilor militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate pe care Moscova le-a avansat Occidentului, cerând limitarea extinderii NATO și retragerea forțelor aliate de pe teritoriile statelor care au aderat la Alianță după 1997, inclusiv România.

În acest context, miniștrii români Bogdan Aurescu și Vasile Dîncu au afirmat “îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică”, precum și necesitatea dezescaladării situației.

Discuția privind situația de securitate din Vecinătatea Estică a avut loc în contextul deteriorării mediului de securitate în regiune și al evoluțiilor recente, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra acestora și a accentuat importanța unității UE, în baza principiilor și valorilor comune, și a continuării pregătirii adoptării de măsuri ferme și credibile de descurajare a Rusiei, inclusiv sancțiuni, care să fie adoptate în cazul continuării abordării agresive, de escaladare, din partea Rusiei, concomitent cu consolidarea rezilienței Ucrainei și a celorlalți parteneri din Vecinătatea Estică. A accentuat nevoia de dezescaladare concretă a situației de securitate, precum și faptul că încercările de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii de securitate europene rămân inacceptabile”, arată sursa citată.

De altfel, șeful diplomației române afirmase și anterior reuniunii că le va propune omologilor săi europeni ca Uniunea Europeană să pregătească un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei care să fie adoptate în cazul în care este necesar, și anume în contextul unei ofensive militare a Moscovei împotriva Ucrainei.

Conform unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Dîncu a reiterat îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, apreciind că, alături de alte acțiuni hibride, astfel de acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Federației Ruse vizând creşterea influenţei în zonele de interes, concomitent cu limitarea parcursului european al statelor din vecinătatea sa.

Oficialul român a evidențiat și importanța cooperării și coordonării cu NATO și SUA în vederea detensionării situației din zonă.

Separat, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a punctat că reuniunile de la Brest au fost un prilej “de a exprima sprijinul Uniunii Europene față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. El a subliniat că dialogul occidental cu Rusia a început, însă poziția UE este aceeași.

“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe pentru Rusia. Dar este vorba de mai mult decât de Ucraina. Acum suntem implicați în discuția despre arhitectura de securitate europeană și, în legătură cu aceasta, Uniunea Europeană își va exprima preocupările și propunerile. Este necesar să discutăm mecanismele de consultare, de prevenire a incidentelor, liniile telefonice directe pentru contactele de urgență și alte măsuri care pot contribui la detensionarea tensiunilor. Suntem dornici să sprijinim și să contribuim la discuțiile și negocierile privind securitatea pe continent”, a spus Borrell, conform Serviciului European de Acțiune Externă.

Moscova a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde asigură rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.8 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL10 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV1 day ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending