Connect with us

CONSILIUL UE

Acord istoric între instituțiile UE: Fondurile europene vor fi condiționate de un mecanism privind respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Negociatorii Parlamentului European și președinția germană a Consiliului UE au ajuns joi la un acord cu privire la condiționarea acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept, au anunțat cele două instituții, un compromis descris drept “istoric” de cel mai mare grup politic din Parlamentul European, PPE, și de grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș.

“Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru”, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

“Mecanismul de condiționare privind statul de drept: Avem o înțelegere”, a transmis și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European, într-un mesaj pe Twitter, anunțând o conferință de presă pentru ora 13:00.

Țările UE care nu respectă statul de drept vor risca să piardă accesul la fondurile UE, în temeiul acestui acord provizoriu încheiat joi de negociatorii Parlamentului și Consiliului, informează și Parlamentul European într-un comunicat transmis CaleaEuropeană.ro și în care explică principalele prevederi ale acordului.

Acordul provizoriu între Parlament și Consiliu se bazează pe orientările politice furnizate de liderii UE în cadrul reuniunii lor din 17-21 iulie 2020 când au ajuns la un acord istoric privind un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și un fond de redresare de 750 de miliarde de euro. Acum, acordul privind mecanismul statului de drept va fi supus aprobării ambelor instituții. Negocierile au fost dificile în contextul în care președinția germană a Consiliului, care susține un astfel de mecanism, a întâmpinat probleme în rândul statelor membre, îndeosebi Ungaria și Polonia, care se simt vizate de un astfel de instrument în contextul procedurilor lansate de UE la adresa Budapestei și Varșoviei pentru riscul încălcării statului de drept. În ce o privește, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a transmis în mai multe rânduri că este de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept.

Acordul a fost salutat imediat de liderii grupurilor politice PPE și Renew Europe, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, în contextul în care acest compromis apare după avertismentul Parlamentului European, care a transmis că nu va aproba bugetul UE 2021-2027 dacă statele membre nu se pun de acord privind crearea unui mecanism pentru statul de drept.

“Acordul încheiat astăzi este un acord istoric pentru toți europenii. În timp ce statele membre nu au reușit să facă acest lucru în iulie, Parlamentul European a promovat și a obținut în cele din urmă un mecanism de apărare a valorilor noastre europene. Cetățenii europeni se așteptau să acționăm și am făcut-o! Grupul PPE a respectat promisiunea făcută în timpul campaniei noastre electorale europene. Pe parcursul acestei negocieri, prioritatea Grupului PPE a fost să se asigure că banii contribuabililor europeni sunt cheltuiți bine și că un stat membru care primește fonduri UE respectă principiile de bază ale statului de drept. Aceasta este ceea ce s-a realizat acum, datorită determinării familiei noastre politice”, a spus Weber, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acord pentru mecanismul privind statul de drept, corelând respectarea valorilor UE de banii europeni. Acesta este un rezultat major pentru UE și pentru familia Renew Europe (…) Europa nu este un bancomat. Acest lucru va fi clar de acum!”, a scris și Cioloș, pe Twitter.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE solicită eliminarea globală a cărbunelui din producția de energie: Schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au cerut luni, 25 ianuarie, eliminarea globală a cărbunelui în producția de energie, descurajând investiții suplimentare în infrastructura pe bază de combustibili fosili din țările terțe „cu excepția cazului în care acestea sunt pe deplin conforme cu o cale ambițioasă de neutralitate climatică”, informează EU Observer.

În concluziile sale, Consiliul recunoaște faptul că schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate. Acesta constată că acțiunea globală în materie de schimbări climatice nu este încă suficientă pentru a atinge obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris și ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Consiliul recunoaște că, deși Europa dă dovadă de leadership și oferă un exemplu prin intensificarea angajamentelor sale interne, este urgentă o acțiune globală colectivă și decisivă. Urmărirea coerentă a obiectivelor politicii externe este crucială pentru succesul Pactului Verde European.

Acordul a inclus un angajament de a crește finanțarea combaterii schimbărilor climatice. “Ne vom angaja în principal în Africa”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe al UE, menționând că dezvoltarea durabilă a continentului vecin al Europei ar necesita “un efort gigantic”. Conform politicii sale privind Pactul Verde European, Uniunea Europeană a promis să atingă nivelul zero de emisii nete până în 2050.

De asemenea, concluziile confirmă angajamentul continuu al UE de a extinde în continuare mobilizarea finanțării internaționale împotriva schimbărilor climatice, inclusiv a practicilor de finanțare durabilă, ca o contribuție la tranziția către neutralitatea climatică. Consiliul constată, în acest context, că UE este cel mai mare contribuitor la finanțarea climei publice, după ce și-a dublat contribuția față de cifra din 2013 la 23,2 miliarde EUR în 2019.

Diplomația energetică a Uniunii Europene va viza, ca obiectiv principal, accelerarea tranziției energetice globale, promovând, printre altele, eficiența energetică și tehnologiile regenerabile.

Concluziile evidențiază importanța unor structuri multilaterale eficiente și a aprofundării cooperării internaționale în forurile internaționale relevante, identificând în același timp Acordul de la Paris ca fiind cadrul multilateral indispensabil care guvernează acțiunea globală privind schimbările climatice.

Investițiile în infrastructura de petrol și gaze din țările din afara Uniunii Europene ar fi descurajate, au declarat miniștrii. Aceștia au cerut încetarea sprijinului guvernamental pentru combustibilii fosili „de-a lungul unui calendar clar”.

În ce privește interiorul dezbaterea și politicile din interiorul Uniunii Europene privind eliminarea cărbunelui,  eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și-a asumat recent angajamentul de a ajuta zonele afectate puternic, dependente de cărbune și de industria grea a oțelului, precum unele regiuni din România, în tranziția către o economie verde. „Misiunea mea este să ajut zonele afectate puternic dependente de cărbune și de industria grea a oțelului în tranziția către o economie verde. Printre acestea se numără și importante regiuni din România (Oltenia, Valea Jiului), care trebuie să folosească acest fond în mod eficient pentru a nu rămâne în urmă și a-și păstra competitivitatea pe piață”, a declarat acesta printr-un mesaj pe contul său de Facebook.

Laurence Tubiana, CEO al Fundației Europene pentru Climă a declarat faptul că acordul țărilor europene „a pregătit terenul pentru o nouă eră a diplomației Green Deal, care permite o abordare globală”, conform informațiilor publicate pe Politico.eu.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

Published

on

© European Union, 2021

Miniștrii de externe din țările UE au convenit luni cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova în timp ce statele membre au cerut din nou eliberarea necondiționată a opozantului Aleksei Navalnîi, preconizând totodată să adopte sancțiuni dacă preşedintele rus Vladimir Putin va continua reprimarea opoziţiei.

Țările UE “consideră complet inacceptabile” arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea manifestanților în timpul demonstrațiilor ce au avut loc sâmbătă, a afirmat șeful diplomației europene după reuniunea miniștrilor de externe.

“Consiliul a condamnat arestările în masă, brutalitatea forțelor de ordine în timpul protestelor de sâmbătă și facem apel la Rusia să-l elibereze pe domnul Navalnîi și pe toți cei reținuți”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a spus că va efectua o vizită la Moscova, precizând însă că va răspunde astfel unei invitații primite din partea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

“Am informat Consiliul despre intenția mea de a face o vizită la Moscova (…) care va avea loc în prima săptămână din februarie. Va fi o bună oportunitate să discut cu omologul meu rus toate problemele relevante și pentru a transmite mesaje ferme despre actuala situație”, a detaliat Josep Borrell.

O sursă diplomatică a precizat pentru AFP că “Josep Borrell va da raportul în legătură cu situaţia din Rusia în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, pe 22 februarie”, informează Agerpres.

Adoptarea de sancţiuni a fost discutată luni de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, însă ei au decis că este “prematur” să se recurgă la această opţiune. “Sancţiunile sunt un instrument util, însă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Moscova”, a adăugat un alt diplomat.

Europenii cer de o săptămână eliberarea lui Aleksei Navalnîi, arestat pe 17 ianuarie la revenirea sa la Moscova după ce a fost tratat în Germania în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic. UE a aplicat sancţiuni împotriva mai multor membri ai anturajului preşedintelui rus, pentru presupusă implicare în această tentativă de asasinat. Mai mult, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a contactat telefonic, vineri, pe Vladimir Putin, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi. Anterior, Parlamentul European a cerut „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată în aceeași zi cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri.

Dintre miniștrii de externe care au susținut o abordare fermă față de Rusia se disting cei ai Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului și României.

“UE trebuie să trimită un mesaj foarte clar şi hotărât pentru a transmite că aceasta nu este acceptabil. Avem un regim de sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului şi cred că trebuie utilizat”, a susţinut luni dimineaţa şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielus Landsbergis.

“Principiile statului de drept trebuie de asemenea să se aplice în Rusia şi aşteptăm ca cei care au manifestat paşnic şi pentru arestarea cărora nu a existat niciun motiv să fie eliberaţi imediat”, a insistat și şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

“Un Navalnîi liber ar permite o nouă şi mai bună relaţie între UE şi Rusia. Am discuta despre cooperare cu Rusia în prezent şi în viitor, în loc de sancţiuni”, a subliniat și şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept “inacceptabilă”.

“România condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”, iar “represiunea față de opoziție, doar pentru faptul că este opoziție, este inacceptabilă și nedemocratică”, a transmis Aurescu, care a susținut declarații de presă la sosirea la Consiliul Afaceri Externe.

Mai mult, în timpul reuniunii miniștrilor de externe europeni, Bogdan Aurescu a reafirmat nevoia unei abordări unitare, principiale și coordonate a dialogului UE cu Rusia, orice contacte ale oficialilor europeni cu autoritățile ruse trebuind să fie pregătite minuțios, transparent și în conformitate cu interesele și principiile politicii europene comune care privește relațiile UE-Rusia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Published

on

© European Union 2020

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care au discutat despre strategia UE de distribuire a vaccinurilor către state terțe, cazul Navalnîi, perspectivele de consolidare a relațiilor transatlantice, evoluțiile recente din relația cu Turcia, zona Golfului, Hong-Kong, Venezuela și relația UE – Egipt.

România susține în mod ferm adoptarea unui mecanism pentru a sprijini țările din Balcanii de Vest, precum și cele din Parteneriatul Estic, să beneficieze de vaccinuri puse la dispoziție de către Uniunea Europeană. Cred că această inițiativă este foarte importantă pentru că Uniunea Europeană nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși“, a afirmat Aurescu, atât într-o declarație de presă premergătoare reuniunii, cât și către omologii săi europeni.

Sprijinul României pentru un astfel de mecanism ar reprezenta o opțiune solidă pentru state partenere precum Republica Moldova, cu care Bucureștiul împărtășește o relație istorică și un parteneriat strategic. 

Aflată săptămâna trecută la Bruxelles, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a discutat cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, despre accesul mai rapid la vaccinuri anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova.

Subiectul vaccinurilor a fost abordat de Sandu și cu Josep Borrell, Înaltul Reprezentant subliniind angajamentul UE de a contribui la asigurarea accesului tuturor la vaccinuri anti-COVID-19, inclusiv în vecinătatea imediată a UE.

De altfel, România, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu, și alte 12 țări membre au trimis o scrisoare șeful diplomației UE și Comisiei Europene prin care solicită accesul țărilor Parteneriatului Estic la vaccinul anti-COVID-19.

Mai mult, cu ocazia unei vizite efectuate la Chișinău la 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va dona până la 200.000 de doze de vaccin către Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Joe Biden, avertisment către Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică: SUA vor reacționa ferm la acțiunile Rusiei împotriva noastră și a aliaților

NATO1 hour ago

Veste bună pentru România: Joe Biden reafirmă angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO într-o convorbire cu secretarul general al Alianței

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Angela Merkel, la Forumul de la Davos: Europa și SUA trebuie să fie foarte rapide în a răspunde provocărilor digitalizării și a preveni monopolurile globale

ROMÂNIA3 hours ago

România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

SUA3 hours ago

SUA au un nou secretar de stat. Antony Blinken, confirmat de Senat drept noul șef al diplomației americane

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen

Gheorghe Falcă4 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Este vremea României europene! Avem la dispoziție 85 mld. de euro pentru modernizare și dezvoltare

Dacian Cioloș5 hours ago

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Președintele Consiliului European: Ultimii ani au afectat relația cu SUA. Donald Trump a vorbit mai mult cu Coreea de Nord decât cu Europa

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending