Connect with us

CONSILIUL UE

Acord istoric între instituțiile UE: Fondurile europene vor fi condiționate de un mecanism privind respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Negociatorii Parlamentului European și președinția germană a Consiliului UE au ajuns joi la un acord cu privire la condiționarea acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept, au anunțat cele două instituții, un compromis descris drept “istoric” de cel mai mare grup politic din Parlamentul European, PPE, și de grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș.

“Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru”, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

“Mecanismul de condiționare privind statul de drept: Avem o înțelegere”, a transmis și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European, într-un mesaj pe Twitter, anunțând o conferință de presă pentru ora 13:00.

Țările UE care nu respectă statul de drept vor risca să piardă accesul la fondurile UE, în temeiul acestui acord provizoriu încheiat joi de negociatorii Parlamentului și Consiliului, informează și Parlamentul European într-un comunicat transmis CaleaEuropeană.ro și în care explică principalele prevederi ale acordului.

Acordul provizoriu între Parlament și Consiliu se bazează pe orientările politice furnizate de liderii UE în cadrul reuniunii lor din 17-21 iulie 2020 când au ajuns la un acord istoric privind un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și un fond de redresare de 750 de miliarde de euro. Acum, acordul privind mecanismul statului de drept va fi supus aprobării ambelor instituții. Negocierile au fost dificile în contextul în care președinția germană a Consiliului, care susține un astfel de mecanism, a întâmpinat probleme în rândul statelor membre, îndeosebi Ungaria și Polonia, care se simt vizate de un astfel de instrument în contextul procedurilor lansate de UE la adresa Budapestei și Varșoviei pentru riscul încălcării statului de drept. În ce o privește, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a transmis în mai multe rânduri că este de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept.

Acordul a fost salutat imediat de liderii grupurilor politice PPE și Renew Europe, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, în contextul în care acest compromis apare după avertismentul Parlamentului European, care a transmis că nu va aproba bugetul UE 2021-2027 dacă statele membre nu se pun de acord privind crearea unui mecanism pentru statul de drept.

“Acordul încheiat astăzi este un acord istoric pentru toți europenii. În timp ce statele membre nu au reușit să facă acest lucru în iulie, Parlamentul European a promovat și a obținut în cele din urmă un mecanism de apărare a valorilor noastre europene. Cetățenii europeni se așteptau să acționăm și am făcut-o! Grupul PPE a respectat promisiunea făcută în timpul campaniei noastre electorale europene. Pe parcursul acestei negocieri, prioritatea Grupului PPE a fost să se asigure că banii contribuabililor europeni sunt cheltuiți bine și că un stat membru care primește fonduri UE respectă principiile de bază ale statului de drept. Aceasta este ceea ce s-a realizat acum, datorită determinării familiei noastre politice”, a spus Weber, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acord pentru mecanismul privind statul de drept, corelând respectarea valorilor UE de banii europeni. Acesta este un rezultat major pentru UE și pentru familia Renew Europe (…) Europa nu este un bancomat. Acest lucru va fi clar de acum!”, a scris și Cioloș, pe Twitter.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Miniștrii transporturilor din UE au semnat Declarația de la Barcelona, un angajament în favoarea unei mobilități accesibile și echitabile pentru a promova coeziunea socială și teritorială

Published

on

© Pool PEUE/Juanjo Guillén

Miniștrii transporturilor din UE au încheiat reuniunea ministerială informală privind transporturile care a avut loc la Barcelona prin semnarea Declarației de la Barcelona, un angajament în favoarea unei mobilități accesibile și echitabile pentru a promova coeziunea socială și teritorială.

Pentru Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, mobilitatea este o chestiune prioritară.

„Mobilitatea este un drept care trebuie exercitat în condiții egale, indiferent dacă locuim într-un oraș sau într-un orășel, dacă nivelul veniturilor noastre este ridicat sau scăzut, dacă avem sau nu limitări fizice sau nu, sau dacă avem sau nu un vehicul privat”, a declarat ministrul interimar al transporturilor, mobilității și agendei urbane, Raquel Sánchez, care a prezidat reuniunea.

La reuniunea informală au participat aproximativ douăzeci de miniștri ai UE și oficiali din țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), precum și comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

O declarație centrată pe cetățean

Documentul, intitulat “Mobilitate pentru oameni: promovarea coeziunii sociale și teritoriale”, vizează consolidarea drumului deja început de Comisia Europeană prin intermediul Pactului verde european și al Strategiei de mobilitate durabilă și inteligentă pentru a realiza o conectivitate eficientă pe întreg teritoriul UE, atât în zonele urbane, cât și în zonele slab populate sau dificile din punct de vedere orografic.

Adaptarea mobilității la condițiile regionale

Mobilitatea rurală și transfrontalieră este un punct cheie al unei declarații care apără ca prioritate promovarea unei rețele integrate și accesibile. În acest scop, este necesar să se adapteze soluțiile de mobilitate la caracteristicile specifice fiecărui context, întotdeauna cu participarea locuitorilor săi la elaborarea și punerea în aplicare a noilor politici.

Zonele cu risc de depopulare, în special cele din mediul rural, au făcut parte din dezbaterile momentului.

Miniștrii au solicitat Comisiei Europene să găsească modalități de utilizare a transportului și a mobilității ca instrumente de coeziune socială și teritorială, luând în considerare provocările din zonele urbane și rurale, insulare, periferice, montane și, în special, din zonele transfrontaliere și slab populate.

„Suntem cu toții conștienți de faptul că este necesar să facem progrese decisive”, a reiterat ministrul în exercițiu.

„Mobilitatea diversificată și de calitate aduce prosperitate țărilor și regiunilor. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii sau a opțiunilor de transport are un impact negativ asupra întreprinderilor noastre”, a declarat comisarul european pentru transporturi.

Rolul femeilor, incluziunea și siguranța
Declarația de la Barcelona abordează, de asemenea, problema siguranței transporturilor, în special a siguranței rutiere, prin includerea de noi măsuri de garantare a acesteia.

De asemenea, se discută despre rolul femeilor în acest sector și se subliniază importanța integrării unei perspective de gen și de egalitate în elaborarea politicilor de transport și de mobilitate.

De asemenea, se insistă asupra importanței atenuării cazurilor de sărăcie pe teritoriul UE care afectează inegalitatea în utilizarea transportului, precum și asupra necesității de a răspunde nevoilor persoanelor cu handicap și cu mobilitate redusă și de a investi în infrastructuri care să îi protejeze pe cei mai vulnerabili, în special pe bicicliștii, pietonii și motocicliștii de pe drumurile UE.

„Trebuie să asigurăm un drept, dar și să reducem la minimum impactul exercitării acestuia asupra mediului, de unde și ambiția noastră de a realiza un transport mult mai eficient și inteligent, de a promova un transport mai puțin poluant și de a promova intermodalitatea și electrificarea”, a mai declarat ministrul spaniol Raquel Sánchez.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România se implică la ONU pentru promovarea Formulei de Pace a lui Zelenski. Subiectul, discutat de ministrul Odobescu cu omologii din UE la o reuniune la New York

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfășurat la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a celei de a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent pe situația din teren, securitatea alimentară și consecințele geopolitice ale războiului, precum și pe demersurile diplomatice privind Formula de pace propusă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în cadrul unei discuții strategice, miniștrii au evaluat abordarea UE privind regiunea Sahel, inclusiv în contextul evoluțiilor din Niger. Totodată, au fost abordate evoluțiile recente din cadrul Dialogului Belgrad-Pristina.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a condamnat atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, Reni și Ismail, și a informat în legătură cu fragmentele de dronă, similară celor folosite de armata rusă în Ucraina, descoperite pe teritoriul României.

 

Luminița Odobescu a evidențiat rolul României în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene, în special după retragerea Rusiei din Inițiativa privind grânele la Marea Neagră și a atras atenția asupra creșterii presiunii asupra Coridoarelor Solidarității ale UE. A reiterat angajamentul României de a continua eforturile de facilitare a tranzitului de cereale, menționând că peste 25,5 milioane de tone de cereale și bunuri ucrainene au tranzitat teritoriul țării noastre. Totodată, ministrul de externe a evidențiat importanța continuării sprijinului pentru Ucraina, concomitent cu gestionarea corespunzătoare a implicațiilor asupra piețelor interne, respectiv asupra  fermierilor.

Cu privire la Formula de Pace propusă de președintele Zelenski, ministrul Luminita Odobescu a evidențiat importanța continuării dialogului privind aprofundarea și detalierea acesteia, în continuarea discuțiilor de la Jeddah (5-6 august 2023). Oficialul român a menționat implicarea activă a țării noastre în eforturile diplomatice la nivel european pentru a gestiona dialogul cu actorii globali privind consecințele geopolitice ale războiului din Ucraina, în contextul Adunării Generale a ONU.

Discuția privind abordarea UE în Sahel a avut loc în continuarea dezbaterii informale a miniștrilor de externe/Gymnich (Toledo, 30-31 august), unde a fost recunoscută nevoia unei reflecții strategice privind consecințele loviturii de stat din Niger asupra regiunii Sahel. 

Ministrul de externe Luminița Odobescu a reiterat angajamentul României pentru securitatea și stabilitatea regiunii Sahel, atrăgând atenția asupra riscului ca evoluțiile pe palierul securității să se extindă. În acest context, a subliniat importanța abordării cauzelor profunde ale instabilității din regiune, precum combaterea terorismului și a surselor sale de finanțare, concomitent cu investiții în educație, securitate alimentară și sănătate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Lituania susține alocarea a mai multor fonduri pentru Ucraina și pentru mobilitate militară în cadrul revizuirii bugetului Uniunii Europene

Published

on

© Lithuanian Ministry of Foreign Affairs/ Flickr

Ministrul lituanian de finanțe, Gintare Skaiste, a declarat, conform Reuters, că Uniunea Europeană ar trebui să aloce mai multe fonduri din bugetul de termen lung revizuit pentru a sprijini Ucraina și să suplimenteze fondurile pentru mobilitatea militară a UE.

Ca parte a revizuirii bugetului UE pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus, în iunie, 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru Ucraina, pentru avea acces la finanțe în timpul luptei împotriva violenței rusești.

Anul acesta, UE îi va oferi Ucrainei 18 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu condiții foarte avantajoase, dar, dacă suma totală propusă de 50 de miliarde devine permanentă, Ucraina va primi doar 12,5 miliarde anual între 2024 și 2027.

“Dacă împărțim suma de euro din propunere pe patru ani, rezultatul va fi mai scăzut decât fondurile din anul acesta. Deci propunerea noastră este să avem aceleași finanțe ca în 2023”, a declarat Skaiste pentru Reuters. “Dacă avem același nivel ca în 2023, [fondurile] ar fi în valoare de 72 de miliarde.”

Ministrul lituanian a susținut că revizuirea bugetului UE ar trebui să adauge fonduri pentru mobilitatea militară – drumuri, porturi, poduri și aeroporturi care permit forțelor armate să se deplaseze rapid – deoarece suma inițială de 1.7 miliarde de euro alocată în acest scop a fost insuficientă.

“Noi percepem o creștere în nevoia de o infrastructură pentru mobilitate militară. Aceasta depășește un miliard de euro doar pentru Lituania”, a afirmat ea.

Guvernele UE își propun să ajungă la un acord cu privire la bugetul revizuit pentru perioada 2021-2027 până la sfârșitul anului 2023, dar negocierile sunt dificile, deoarece Comisia a cerut încă 15 miliarde de euro pentru a face față problemelor legate de migrație și o sumă suplimentară pentru a acoperi costurile sporite de împrumuturi comune ale UE, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.

Pentru a acoperi unele dintre cheltuieli, executivul UE dorește ca guvernele să atribuie uniunii noi surse de venit generate din tranzacțiile cu emisiile de CO2 și 0,5% din baza noțională a profitului companiilor UE, așa cum este calculată de Eurostat.

Skaiste a declarat că Lituania nu susține niciuna dintre aceste propuneri, deoarece veniturile din tranzacțiile cu emisiile de gaze cu efect de seră erau deja utilizate de guvern pentru a investi în transformarea economiei departe de combustibilii fosili, iar banii de la companii ajungeau deja la bugetul UE prin contribuția națională bazată pe venitul național brut.


Material redactat de Taisia Fusea

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Code for Romania: Este o oportunitate de a profila România ca actor important

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

Premierul R. Moldova, vizită la Berlin. Dorin Recean va participa la Forumul de Afaceri Germania – România alături de premierul Marcel Ciolacu

U.E.13 hours ago

Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni

U.E.14 hours ago

Prin Declarația de la Cáceres, miniștrii culturii din UE se angajează să depună eforturi pentru recunoașterea culturii ca nou obiectiv de dezvoltare durabilă

U.E.14 hours ago

Emmanuel Macron introduce un nou plan de stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice: Politica ecologică a Franței nu ar trebui să fie punitivă

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE

NATO15 hours ago

Ministrul Odobescu: Reacția rapidă a NATO, la solicitarea României, la incidentele cu drone demonstrează capacitatea de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat

ROMÂNIA15 hours ago

România se află în pragul unei revoluții energetice pentru care are nevoie de viziune, definită în Planul Naţional Integrat pentru energie şi schimbări climatice, subliniază Sebastian Burduja

ROMÂNIA15 hours ago

Ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec: România va intra în programul Visa Waiver cel mai devreme la începutul anului 2025

U.E.15 hours ago

Actul privind Serviciile Digitale: CE lansează o bază de date privind transparența, care va funcționa ca un depozit de reglementare unic 

U.E.17 hours ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA2 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA3 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA5 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU5 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE6 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Trending