Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Acord pe bugetul UE: Parlamentul European obține 16 miliarde de euro în plus și o triplare a bugetului pentru programul de sănătate

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Negociatorii Parlamentului European privind bugetul UE și președinția germană a Consiliului UE au ajuns marți, după zece săptămâni de negocieri intense, la un compromis privind un acord politic pentru bugetul de 1.824 de miliarde de euro al Uniunii Europene, informează legislativul european într-un comunicat în care subliniază că Parlamentul a obținut 16 miliarde de euro în plus față de pachetul convenit de șefii de stat sau de guvern la summitul din iulie.

Europarlamentarii refuzaseră să-şi dea acordul asupra viitorului buget multianual pentru perioada 2021-2027, estimând că suma de 1.074,3 miliarde de euro convenită în urma negocierilor între liderii europeni pentru acesta este insuficientă. Eurodeputaţii au cerut de asemenea instituirea unui mecanism de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept şi crearea de noi surse de venit pentru bugetul european, însă și un acord în acest sens a fost obținut la 5 noiembrie în urma tratativelor dintre președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului.

În comunicatul citat, Parlamentul European arată că, din cele 16 miliarde suplimentare, 15 miliarde de euro vor consolida programele emblematice pentru a proteja cetățenii de pandemia COVID-19 și vor oferi oportunități următoarei generații și vor păstra valorile europene. De asemenea, 1 miliard de euro va spori flexibilitatea pentru a răspunde nevoilor și crizelor viitoare.

Prioritatea absolută a Parlamentului a fost aceea de a asigura majorări ale programelor emblematice care erau expuse riscului de a fi subfinanțate în urma acordului Consiliului European din iulie 2020, punând în pericol angajamentele și prioritățile UE, în special pactul verde și agenda digitală.

Fondurile suplimentare vor proveni în principal din amenzile încasate în contextul încălcării dreptului concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea continuă a Parlamentului de a menține banii generați de Uniune în bugetul UE.

Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează, printre altele, pachetul pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și asigură o consolidare a finanțării pentru cercetare.

Noi resurse proprii

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile de rambursare pe termen mediu și lung a datoriei rezultate din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul unor programe de investiții bine stabilite în CFM și nu ar trebui să aibă ca rezultat contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii în următorii șapte ani. Această foaie de parcurs este inclusă în „acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția de pe urma materialelor plastice începând cu 2021, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS, din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontiere a emisiilor de carbon), o taxă digitală (din 2024) și o resursă proprie bazată pe TTF, precum și o contribuție financiară din partea sectorului corporativ sau o nouă resursă întemeiată pe baza fiscală consolidată comună a societăților (din 2026).

Verificarea modului în care sunt cheltuite fondurile UE din instrumentul de redresare: consolidarea controlului bugetar

În ceea ce privește cheltuielile aferente pachetului New Generation EU, Parlamentul a obținut garanția că cele trei instituții se vor întâlni în mod regulat pentru a evalua punerea în aplicare a fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122. Cheltuielile vor fi realizate în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va controla orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (New Generation EU) se bazează pe articolul 122 din Tratatul UE, care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Negociatorii PE au obținut, de asemenea, o nouă procedură de instituire a unui „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu pe baza unei evaluări a Comisiei, pentru a conveni asupra implicațiilor bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122.

Aspecte orizontale: obiective în materie de biodiversitate, egalitatea de șanse între femei și bărbați

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare a aspectelor legate de climă și de biodiversitate, cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor trebui dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.

O altă prioritate orizontală a CFM va fi promovarea egalității de gen și a integrării, însoțită de o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE, potrivit unei declarații a președintei organizației de femei a partidului pan-european, Zita Gurmai.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută sub numele de Convenția de la Istanbul, a fost deschisă pentru semnare la 11 mai 2011.

Astăzi, PES Women sărbătorește aniversarea a zece ani de la intrarea în vigoare a acestei convenții, care rămâne instrumentul de referință pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor.

În climatul actual, este mai important ca niciodată să promovăm și să protejăm Convenția. Chiar și înainte de pandemia COVID-19, una din trei femei din Europa s-a confruntat cu violență fizică sau sexuală. De la declanșarea lockdown-ului, violența bazată pe gen a crescut, iar femeile au devenit mai izolate, confruntându-se cu amenințări exacerbate la adresa siguranței lor fizice și psihice acasă, online și pe stradă. Apelurile la liniile telefonice de asistență și cererile de ajutor în adăposturi au crescut în multe țări.

În același timp, asistăm la o reacție împotriva drepturilor femeilor și a egalității de gen din partea forțelor conservatoare, de dreapta, din Europa și din întreaga lume, multe dintre acestea opunându-se Convenției de la Istanbul și încurajând concepțiile greșite și miturile cu privire la conținutul acesteia. Deși, din fericire, majoritatea țărilor europene rămân angajate față de Convenție, în ultimul deceniu s-au făcut prea puține progrese. Multe țări din UE nu au ratificat-o încă, iar altele, precum Polonia, amenință că se vor retrage. Președintele Turciei, Erdogan, a cărui țară a găzduit reuniunea din 2011 în cadrul căreia a fost lansată Convenția, a anunțat în urmă cu câteva luni că guvernul său se retrage din Convenție.

„Personal, în calitate de raportor pentru raportul din 2019 al Consiliului Europei privind realizările și provocările Convenției și în calitate de președinte al PES Women, sunt profund îngrijorată și furioasă din cauza atacurilor rușinoase la adresa drepturilor femeilor comise de extremiștii de dreapta. Opoziția față de Convenția de la Istanbul este opusul politicilor “prietenoase față de familie”. Expune femeile unui mare pericol de a fi supuse violenței bazate pe gen și riscă un pas înapoi în ceea ce privește deceniile de progres în materie de egalitate de gen. PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE. Suntem solidari cu femeile din Turcia, Polonia și din orice altă țară în care egalitatea de gen este tratată ca o preocupare secundară, iar siguranța femeilor este ignorată.”, a declarat Zita Gurmai, președinte PES Women.

Convenția de la Istanbul constituie un standard de toleranță zero convenit la nivel internațional pentru combaterea violenței bazate pe gen și, prin urmare, o garanție pentru drepturile omului pentru femei, nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Aceasta stabilește un angajament juridic internațional de prevenire a violenței, de protecție a victimelor și de urmărire penală a autorilor. Convenția contribuie în mod concret la creșterea siguranței femeilor și a condus la schimbări legislative naționale pozitive în direcția egalității de gen. Odată cu Convenția, violența împotriva femeilor nu mai este o “chestiune privată” – statul are obligația de a acționa. Vorbind despre Convenție, se contribuie, de asemenea, la creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța intensificării acțiunilor de protecție a femeilor împotriva violenței.

Continue Reading

Mircea Hava

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Mircea Hava (PNL, PPE) regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că dacă vom da dovadă de lipsă de pregătire la finele lunii mai, când planul ar trebui depus la Comisia Europeană, vom rata șansa alocării celor 29,2 miliarde de euro, potrivit unor declarații făcute într-un interviu pentru psnews.ro.

 

„Europarlamentarilor români nu li s-a cerut părerea. Foarte greu poți spune ceva când pe scaunul de ministru se așază întotdeauna cineva care le știe pe toate. Dacă vrei să spui ceva, simți o reținere. Eu am încercat o apropiere față de cei care se ocupă (de PNRR, n.r.), dar am simțit un zid. Venim cu tot felul de planuri, pe care care oamenii le așteaptă pentru că asta îi face să trăiască mai bine, însă la final rămânem tot acolo”, a declarat  eurodeputatul român. „Trebuia implicați toți cei care au lucrat într-un anumit domeniu și care vor să-și împărtășească din experiență”, a adăugat acesta.

Mircea Hava a avertizat că „dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lunii mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 miliarde de euro”. În opinia sa,  a fost „o greșeală să mergem (la Comisia Europeană, n.r.) cu 40 miliarde când ai doar 29 alocate, în ideea că taie ei”. 

Totodată, eurodeputatul PNL a pus problemele de elaborare a PNRR pe seama disensiunilor din coaliția de guvernare și a politizării subiectului.

„Din păcate, nici noi, nici colegii de coaliție, nu înțelegem că suntem împreună să construim ceva și se face în continuare extraordinar de multă politică. Asistăm la tot soiul de supărări, de chestiuni legate de curtea școlii…”.

Astfel, Mircea Hava a precizat că o soluție în acest sens ar putea fi preluarea pregătirii PNRR de către premierul Florin Cîțu de la ministrul proiectelor europene Cristian Ghinea, pentru că „este omul care poate duce lucrurile unde trebuie”. „Am discutat de foarte multe ori, și-a făcut timp, ne-am întâlnit și cu președintele partidului (Ludovic Orban, n.r.), dar când am ajuns în cealaltă parte, cineva nu a vrut”, a explicat eurodeputatul.

Nu în ultimul rând, în calitate de fost edil al municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani și unul dintre cei mai performanți aleși locali în privința absorbției de fonduri europene, Mircea Hava a precizat că „niciodată nu a mai fost vreun program european (planul de redresare Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro), n.r) atât de generos cu administrațiile locale, care sunt mai aproape de oameni, și care pot face aproape orice cu banii de la UE, în limita competențelor lor”. De exemplu, spunea acesta, niciodată nu au fost alocați bani pentru parcări subterane, care reprezintă o nevoie teribilă pentru fiecare oraș mai mare.

Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia timp de 25 de ani, între 1991-1991 și între 1996-2019, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene, a afirmat marți europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

“Spun acest lucru având în vedere evenimentul la care am participat în 2017 la București, alături de fostul Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. ”Dialogul cu cetățenii” a fost un eveniment foarte reușit, la care au participat sute de români și cu ocazia căruia am întâlnit oameni implicați, cu idei valoroase. Așa cum știți, dalogul și comunicarea au fost printre prioritățile mele în calitate de Comisar European pentru Politică Regională. Din punctul meu de vedere, e esențial să discutăm unii cu alții, să dezbatem, să schimbăm idei pentru că doar astfel putem realmente ajunge la cele mai bune soluții. Iar acesta a rămas obiectivul meu și acum, ca Membră a Parlamentului European”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Precizările sale vin la două zile distanță de Ziua Europei, când președinții Comisiei Europene și Parlamentului European, premierul Portugaliei, țara care asigură președinția Consiliului UE, și președintele Franței au lansat, în hemiciclul legislativului european de la Strasbourg, Conferința privind viitorul Europei.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D4 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA4 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO7 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO7 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA8 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

ROMÂNIA9 hours ago

Florin Cîțu promite modificarea legislației și alocarea resurselor necesare pentru finalizarea proiectelor de infrastructură: Este obiectivul pentru care merg la Bruxelles

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending