Președinția germană a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European, în frunte cu eurodeputații români Dragoș Pîslaru (USR-PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE), au ajuns joi noaptea, la capătul unor negocieri maraton, la un acord provizoriu privind instrumentul de recuperare și reziliență din care România va primi peste 30 de miliarde de euro.

Dragoș Pîslaru, care a negociat oficial pentru Parlamentul European, a convins cele trei instituții să canalizeze finanțarea către șase domenii politice de relevanță europeană.

“Ne vom recupera doar ca Uniune. Acesta este motivul pentru care banii de recuperare ai UE vor merge către prioritățile UE. Redresarea UE nu va fi un bancomat pentru politicile naționale și agendele interne “, a spus el, conform unui comunicat Renew Europe remis CaleaEuropeană.ro.

Cu un pachet financiar de 672,5 miliarde de euro, Mecanismul de redresare și reziliență este piesa centrală a instrumentului de recuperare a UE de nouă generație – Next Generation EU. Acesta va sprijini investițiile și reformele publice din statele membre, ajutându-le să abordeze impactul economic și social al pandemiei COVID-19, precum și provocările provocate de tranzițiile ecologice și digitale, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Separat, într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru a exclamat: “Avem acord la nivel european pe Mecanismul pentru Redresare și Reziliență!”

“După îndelungi negocieri, am ajuns în sfârșit la un acord! Închei în această seară munca mea în calitate de co-raportor al Parlamentului European. Am bătut palma cu Consiliul și Comisia pentru cei 672,5 miliarde de ai Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR) dintre care 30 de miliarde de euro vor reveni României”, a mai spus el, în contextul unor tratative care s-au întins pe mai multe runde în ultimele trei zile, una dintre acestea ajungând și la peste 20 de ore de negocieri.

Aflat și în negocieri alături de USR PLUS pentru construirea unei majorități parlamentare și guvernamentale în România, Pîslaru a reamintit că “România va trebui să finalizeze un Plan Național care să înțeleagă și să pună în practică ce am negociat în Bruxelles”.

“Un plan ambițios, dar și matur în adresarea principalelor reforme necesare în România. Un plan care va fi elaborat în consultare cu societatea civilă”, a adăugat el, subliniind că după patru luni de negocieri au fost obținute condiționalități pe statul de drept, principiul de a nu „face rău” pe mediu, fonduri pentru investiții private, includerea copiilor și tinerilor într-un pilon dedicat, un „tablou de bord” digital privind evoluția proiectelor propuse și a fondurilor folosite, 13% pre-finanțare pe Mecanism și 4% transferuri pe InvestEU și instrumentul de asistență tehnică și consultări obligatorii cu societatea civilă.

Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro. MRR reprezintă nucleul planului de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. 

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia. În total însă, din cele 1.824,3 miliarde de euro, României îi vor reveni 79,94 miliarde de euro.