Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Acordul liderilor UE: Charles Michel afirmă că “Europa este puternică și unită”. Ursula von der Leyen salută pasul istoric, dar regretă tăierea unor finanțări

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au salutat acordul de 1.824 de miliarde de euro obținut de șefii de stat sau de guvern la capătul unuia dintre cele mai lungi summit-uri din istoria Uniunii Europene

Am reușit. Europa este puternică. Europa este unită. Am ajuns la un acord privind pachetul de recuperare și bugetul european. Acestea au fost, desigur, negocieri dificile în perioade foarte dificile pentru toți europenii. Un maraton care s-a încheiat cu succes pentru toate cele 27 de state membre, dar mai ales pentru oameni. Aceasta este o înțelegere bună. Aceasta este o înțelegere puternică. Și cel mai important, acesta este acordul potrivit pentru Europa”, a spus Michel.

Alături de el, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că este regretabil că au fost reduse finanțări de la diferite programe, cum ar fi programul pentru sănătate, și a anunțat că mai este drum de parcurs, fiind necesară și aprobarea din partea Parlamentului European.

Însă ea a adăugat că deși UE este adesea acuzată că a făcut “prea puțin, prea târziu”, acest lucru nu este valabil și acum. “Am negociat patru zile și nopți lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a spus von der Leyen.

“Astăzi am făcut un pas istoric, cu care toți putem fi mândri. Dar rămân și alți pași importanți. Primul și cel mai important: să obținem sprijinul Parlamentului European. Nimeni nu ar trebui să considere Uniunea Europeană un dat. Este responsabilitatea noastră comună”, a spus ea.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.

În privința sistemului de guvernanță și de efectuare a plăților din cadrul fondului, o altă condiționalitate importantă pentru Olanda, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “”Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.

Textul notează: “Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și țintelor relevante și asupra aprobării plăților în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor și cu privire la aprobarea plăților nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic și Financiar”.

De asemenea, referitor la guvernanța fondului de redresare, concluziile stipulează: “Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerență cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială a statului membru trebuie să obțină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuție eficientă la tranziția ecologică și digitală”.

Privind potențialele deficiențe ale statului de drept, concluziile Consiliului European afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”.

Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.

Summit-ul liderilor, care a început vineri și s-a desfășurat în circumstanțele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcționarea Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Obligațiune cu impact social în valoare de 17 miliarde EUR, emisă în cadrul Instrumentului SURE al UE, cotată la Bursa de Valori din Luxemburg

Published

on

© European Union, 2017

În prezența comisarului pentru buget și administrație, Johannes Hahn, și a prim-ministrului Luxemburgului, Xavier Bettel, Bursa de Valori din Luxemburg (LuxSE) a anunțat astăzi cotarea primei obligațiuni cu impact social emise în cadrul Instrumentului SURE al UE.

Mai devreme în cursul acestui an, UE a instituit Instrumentul SURE (Support to mitigate Unemployment Risk in an Emergency – sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență), menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor din întreaga Europă care au fost puternic loviți de efectele pandemiei de COVID-19. Obligațiunea cu impact social va fi prezentată pe platforma Luxembourg Green Exchange (LGX).

„Cotarea de astăzi la Bursa de Valori din Luxemburg este un alt moment crucial în cadrul procesului care a început în urmă cu câteva luni prin activitatea noastră susținută de instituire a Instrumentului SURE. Acest instrument permite acordarea de sprijin financiar rapid pentru aspecte sociale, în special din domeniul ocupării forței de muncă, care este puternic afectat de criză. Emisiunea de obligațiuni cu impact social demonstrează angajamentul ferm al UE de a promova finanțarea durabilă inclusiv la nivel mondial. Lansarea cu succes de săptămâna trecută este o dovadă a faptului că investitorii apreciază nu numai siguranța garantată de UE, ci și calitatea investițiilor, care reflectă prioritățile politice strategice ale UE, cum ar fi durabilitatea, echitatea socială și preocuparea pentru mediu a economiei.”, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Un răspuns fără precedent din partea investitorilor

Obligațiunea cu impact social în valoare de 17 miliarde EUR este prima obligațiune cu impact social emisă de Comisia Europeană. Ea cuprinde două tranșe; o tranșă de 10 miliarde EUR, cu o scadență de 10 ani, și o tranșă de 7 miliarde EUR, cu o scadență de 20 ani. Obligațiunea a fost suprasubscrisă de 13 ori, cererile depășind 233 de miliarde EUR, ceea ce demonstrează sprijinul enorm din partea comunității investitorilor pentru o obligațiune cu impact social care va proteja locurile de muncă și va combate creșterea șomajului în țările europene ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a crizei economice provocate de aceasta.

Combaterea șomajului

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a instituit un cadru privind obligațiunile cu impact social, care reflectă principiile Asociației Internaționale a Pieței de Capital referitoare la obligațiunile cu impact social. Cadrul privind obligațiunile cu impact social a primit un aviz favorabil din partea unei a doua părți, Sustainalytics. Emisă în cadrul Programului UE de emisiune de titluri de creanță, obligațiunea cu impact social este guvernată de legislația luxemburgheză.

Instrumentul SURE al UE are mandatul de a împrumuta până la 100 de miliarde EUR de pe piețele de capital pentru a sprijini eforturile de protejare a locurilor de muncă și de combatere a șomajului din întreaga Europă. Până în prezent, 17 state membre vor primi în cadrul instrumentului sprijin financiar în valoare totală de 87,9 miliarde EUR pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii din țările respective. Conform cadrului privind obligațiunile cu impact social, statele membre vor trebui să informeze cu privire la alocarea fondurilor și la impactul concret al măsurilor, exprimat ca număr de locuri de muncă protejate.

Aducerea în prim-plan a aspectelor sociale

Obligațiunea cu impact social emisă în cadrul Instrumentului SURE al UE este cotată la bursa din Luxemburg și va fi prezentată pe Luxembourg Green Exchange, platforma bursieră numărul unu din lume dedicată exclusiv valorilor mobiliare durabile. LuxSE a creat platforma LGX în 2016 ca o contribuție directă la îndeplinirea Acordului de la Paris privind schimbările climatice și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. LGX facilitează investițiile durabile și contribuie la reorientarea fluxurilor de capital către o dezvoltare ecologică și durabilă. În prezent, LGX cuprinde aproximativ 830 de titluri de valoare, reprezentând peste 320 de miliarde EUR.

Cadrul UE privind obligațiunile cu impact social emise în cadrul Instrumentului SURE va contribui la realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 3 al Organizației Națiunilor Unite, obiectivul privind sănătatea și bunăstarea, precum și a obiectivului nr. 8, privind munca decentă și creșterea economică. În acest fel, programul de emisiune de obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei de dezvoltare durabilă a UE.

Despre Bursa de Valori din Luxemburg

Bursa de Valori din Luxemburg (LuxSE) este portalul de acces către investitorii internaționali. Cu peste 37 000 de titluri de valoare cotate, inclusiv 33 000 de titluri de creanță, provenite de la 2 000 de emitenți din 100 de țări, LuxSE este una dintre primele burse din lume ca importanță care cotează titluri de valoare financiare internaționale și are o ofertă de servicii unică și integrată, ce include servicii de cotare, de tranzacționare și de informare.

În 2016, LuxSE a lansat Luxembourg Green Exchange (Bursa Verde de Valori din Luxemburg, LGX) și a devenit prima bursă din lume care operează o platformă dedicată în întregime valorilor mobiliare durabile. LGX a devenit un loc de întâlnire pentru emitenții și investitorii conștienți de impactul pe care îl au și deține una dintre cele mai mari cote de piață de obligațiuni verzi, cu impact social și durabile din lume.

LuxSE deține, de asemenea, o filială specializată, Fundsquare, care furnizează servicii menite să sprijine și să standardizeze distribuția transfrontalieră de fonduri de investiții. Pentru informații suplimentare, vizitați www.bourse.lu

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Încă un comisar european testat pozitiv la COVID-19. Margaritis Schinas intră în autoizolare

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, a fost testat pozitiv la COVID-19, potrivit anunțului făcut de acesta pe contul de Twitter.

”Tocmai am aflat că testul meu periodic la COVID-19 este pozitiv. Acum mă plasez în autoizolare, aşa cum se cere”, a scris Schinas pe Twitter.


Margaritis Schinas este al doilea comisar european care a fost confirmat pozitiv la COVID-19 în ultimele luni. La începutul lunii octombrie, comisarul european pentru inovaţie, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a fost testată și ea pozitiv.

Chiar dacă Executivul European a decis să înăsprească regulile interne în ceea ce privește siguranța sanitară în contextul pandemic actual, se pare că infectarea comisarilor europeni continuă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

Published

on

© Lucian Bode/Facebook

Comisia Europeană (CE) a aprobat, luni, 26 octombrie 2020, proiectul major de infrastructură rutieră „Varianta de ocolire Bacău”, prima porțiune de autostradă pentru Moldova, a anunțat ministrul transporturilor, Lucian Bode, într-o postare pe Facebook.

„Este încă o dovadă a faptului că Moldova nu e uitată. Astfel, prima porțiune de autostradă pentru zona Moldovei , și anume Varianta de ocolire a Bacăului, beneficiază începând de astăzi de finanțare europeană. Și asta în condițiile în care, anul trecut, vechea guvernare PSD a trimis CE documentații incomplete, fără planuri de management de mediu, pentru mai multe obiective de infrastructură. De data aceasta, reprezentanții europeni au găsit parteneri de dialog și iată că munca de echipă și seriozitatea cu care sunt transmise datele și informațiile solicitate de către Comisie dau roade”, a transmis ministrul transporturilor.

Potrivit lui Lucian Bode, proiectul a fost transmis de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor împreună cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în calitate de beneficiar al finanțării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, la data de 22 noiembrie 2019.

La acea dată, România a prezentat Comisiei o cerere pentru un proiect major care prevede o contribuție din partea Fondului de Coeziune pentru „Construcția variantei de ocolire Bacău”, selectat de către Autoritatea de Management pentru axa prioritară 1, „Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T si a metroului” din cadrul programului operațional „Infrastructura Mare”.

Valoarea totală a proiectului este de 968.781.763,34 lei, din care valoarea totală eligibilă, finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, este 811.102.174,82 lei (85% din valoarea totală eligibilă aprobată – 689.436.848,61 lei este asigurată din Fondul de Coeziune, iar 15% în valoare de 121.665.326,21 lei va fi finanțată din bugetul beneficiarului).

Obiectul proiectului Varianta de ocolire Bacău este reprezentat de acordarea finanțării nerambursabile către CNAIR, în vederea realizării a 30,842 km de drum nou, din care 16,269 km de autostrada, 7 poduri, 9 pasaje, 1 nod rutier și 7 intersecții. La finalizarea implementării, varianta de ocolire Bacău va conduce la realizarea unor economii semnificative de timp, prin reducerea timpului de călătorie pentru automobile și pentru autovehiculele grele.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Gheorghe Falcă5 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, despre noul director român al Agenției Europene a Muncii: România a arătat că are oameni ce pot conduce instituții europene

EVENIMENTE5 mins ago

Ambasada Lituaniei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning au organizat, la București, o conferință privind viitorul Belarusului

Dragoș Pîslaru17 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

Dragoș Pîslaru17 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending