Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Acordul liderilor UE: Charles Michel afirmă că “Europa este puternică și unită”. Ursula von der Leyen salută pasul istoric, dar regretă tăierea unor finanțări

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au salutat acordul de 1.824 de miliarde de euro obținut de șefii de stat sau de guvern la capătul unuia dintre cele mai lungi summit-uri din istoria Uniunii Europene

Am reușit. Europa este puternică. Europa este unită. Am ajuns la un acord privind pachetul de recuperare și bugetul european. Acestea au fost, desigur, negocieri dificile în perioade foarte dificile pentru toți europenii. Un maraton care s-a încheiat cu succes pentru toate cele 27 de state membre, dar mai ales pentru oameni. Aceasta este o înțelegere bună. Aceasta este o înțelegere puternică. Și cel mai important, acesta este acordul potrivit pentru Europa”, a spus Michel.

Alături de el, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că este regretabil că au fost reduse finanțări de la diferite programe, cum ar fi programul pentru sănătate, și a anunțat că mai este drum de parcurs, fiind necesară și aprobarea din partea Parlamentului European.

Însă ea a adăugat că deși UE este adesea acuzată că a făcut “prea puțin, prea târziu”, acest lucru nu este valabil și acum. “Am negociat patru zile și nopți lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a spus von der Leyen.

“Astăzi am făcut un pas istoric, cu care toți putem fi mândri. Dar rămân și alți pași importanți. Primul și cel mai important: să obținem sprijinul Parlamentului European. Nimeni nu ar trebui să considere Uniunea Europeană un dat. Este responsabilitatea noastră comună”, a spus ea.

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.

În privința sistemului de guvernanță și de efectuare a plăților din cadrul fondului, o altă condiționalitate importantă pentru Olanda, noua propunere de compromis a lui Michel sugerează următoarea procedură: “”Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.

Textul notează: “Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și țintelor relevante și asupra aprobării plăților în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor și cu privire la aprobarea plăților nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic și Financiar”.

De asemenea, referitor la guvernanța fondului de redresare, concluziile stipulează: “Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerență cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială a statului membru trebuie să obțină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuție eficientă la tranziția ecologică și digitală”.

Privind potențialele deficiențe ale statului de drept, concluziile Consiliului European afirmă că “în cazul unor astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care vor trebui aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată”.

Referitor la noile resurse proprii la bugetul UE, solicitate și de Parlamentul European, acestea includ o taxă pe plastic care va fi aplicată începând cu 1 ianuarie 2021, un mecanism de taxare a anumitor importuri care produc emisii de carbon, precum și taxă digitală. Ambele vor fi introduse din anul 2023, iar Comisia Europeană va trebui să prezintă propuneri privind aceste taxe în prima parte a anului 2021.

Summit-ul liderilor, care a început vineri și s-a desfășurat în circumstanțele extraordinare ale pandemiei, a devenit una din cele lungi reuniuni din istoria UE, după summitul legendar de la Nisa, din decembrie 2000, când statele membre de atunci au negociat timp de cinci zile asupra unui nou tratat privind funcționarea Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană apreciază activitatea Comisiei Europene privind protejarea economiei UE de practicile concurențiale neloiale

Published

on

© European Union, 2019

Curtea de Conturi Europeană evaluează funcționarea sistemului de protecție a întreprinderilor din UE împotriva concurenței comerciale neloiale într-un raport detaliat asupra subiectului, informează instituția într-un comunicat remis  CaleaEuropeană.ro.

Curtea de Conturi Europeană analizează și se pronunță în premieră asupra acțiunilor Comisiei Europene ce țin de utilizarea instrumentelor de apărare comercială în cadrul politicii comerciale, concluzionând:

„Comisia Europeană a reușit să  asigure punerea în aplicare a politicii de apărare comercială, dar mai există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea acestei politici, în special pe fondul tensiunilor crescânde în politica privind comerțul internațional”.

„Comisia Europeană poate utiliza instrumente de apărare comercială pentru a combate practici concurențiale neloiale care contravin normelor internaționale, cum ar fi dumpingul (vânzări la export sub prețul de pe piața țării importatoare) și subvenționarea (ajutor de stat acordat în mod nejustificat pentru produse destinate exportului).”, mai precizeză comunicatul Curții de Conturi Europene.

Mecanismele comerciale de apărare ale UE asigură bunăstarea pieței libere, cât și siguranța economică a cetățenilor blocului comunitar.

Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raportul special asupra instrumentelor de apărare comercială ale UE a declarat:

„Curtea consideră că întreprinderile europene ar trebui să fie mai bine informate cu privire la această acțiune împotriva practicilor neloiale. În plus, se mai pot aduce îmbunătățiri la nivelul activităților de monitorizare și de prioritizare, în vederea abordării viitoarelor provocări în comerțul internațional.”

Pe lângă critica constructivă, care contribuie la întărirea mecanismelor comerciale de apărare, membra Curții de Conturi Europene laudă Comisia Europeană pentru sprijinul acordat producătorilor europeni împotriva concurenței neloiale.

Factorii benefici care stau la baza evaluării pozitive realizate de Curtea de Conturi Europeană asupra acțiunilor Comisiei se concretizează printr-o bună politică comercială implementată de cea din urmă:

„Auditorii au observat că instrumentele de apărare comercială au avut un impact clar pozitiv în sectorul bicicletelor electrice: fără aceste instrumente, producția în Europa probabil ar fi încetat. Mai mult, potrivit auditorilor, instrumentele de apărare comercială au constituit în același timp o sursă de sprijin importantă pentru industria siderurgică”.

În acest context, „auditorii recomandă Comisiei, în calitate de reprezentantă a UE în comerțul mondial, să îmbunătățească modul în care monitorizează eficacitatea per ansamblu a politicii și să asigure o mai bună prioritizare a acțiunilor sale (de exemplu, în contextul forumului Organizației Mondiale a Comerțului).”, transmite comunicatul citat. Totodată, Curtea de Conturi Europeană recomandă sporirea vizibilității instrumentelor de apărare comercială, mai ales în rândul IMM-urilor.

În cadrul raportului propriu-zis al Curții, este prezentată o paletă mult mai largă de observații asupra politicii economice a UE în combaterea importurilor care fac obiectivul unui dumping sau al unor subvenții.

Potrivit documentului, controlul anchetelor Comisiei exercitat de părțile vizate are loc la două niveluri:

În primul rând, părțile intervin în cursul anchetelor: în orice etapă, se pot adresa observații scrise și pot avea loc audieri cu DG TRADE (echipa responsabilă de caz), iar părțile pot solicita intervenția consilierului-auditor și a Ombudsmanului European.

În al doilea rând, în urma anchetelor, părțile pot deschide acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața OMC.

De asemenea, raportul Curții prezintă detaliat și pașii ce pot fi urmați în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de instrumentele de apărare comercială. Mai mult, raportul specifică responsabilitățile fiecărui mecanism cu rol în exercitarea anchetelor din cadrul Comisiei.

În final, concluziile raportului Curții aduc aprecieri la adresa Comisiei Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de apărare comercială. Printre aspectele pozitive se numără introducerea recentă de către Comisie a unei aplicații web ce are rolul de a facilita accesul diferitelor părți la documente neconfidențiale, precum și respectarea de către Comisie a regulamentului de bază referitor la instrumentele de apărare comercială.

La cele menționate se adaugă rezultatele economice pozitive pentru UE și cetățenii săi grație protejării industriilor europene:

„Anchetele au dus la impunerea în timp util a unor măsuri menite să protejeze un număr de industrii europene împotriva practicilor comerciale neloiale practicate de țări terțe, cum ar fi dumpingul sau subvențiile”, precum și la creșterea cu 23.000 a numărului de locuri de muncă doar în 2019, în condițiile în care „numărul total de locuri din UE protejate în mod direct se ridică la 343 000”, precizează sursa citată.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending