Connect with us

CONSILIUL UE

Acordul post-Brexit a fost semnat. Reprezentantul României la UE: Forma finală a acestuia răspunde necesităților mediului de afaceri și ale cetățenilor români

Published

on

© European Union 2019

Forma finală a acordului comercial post-Brexit dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români, a declarat reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare”, a afirmat Odobescu, în aceeași zi în care liderii instituțiilor UE au semnat acordul privind relațiile comerciale cu Regatul Unit, înțelegerea urmând a fi parafată și de prim-ministrul Marii Britanii.

Potrivit Odobescu, acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Diplomatul român mai subliniază că “rezultatul este un compromis între pozițiile părților” și remarcă faptul că “întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii”.

“Sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali”, a spus ea.

“Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români. La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația”, a conchis ambasadorul României la UE.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri cele trei tratate care vor reglementa începând de vineri, 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.

În faţa drapelelor europene, cei doi lideri europeni, zâmbitori, au semnat aceste texte în faţa camerelor de luat vederi şi ale fotografilor. Documentele au fost transportate apoi cu un avion al Royal Air Force la Londra pentru a putea fi semnate și de premierul britanic Boris Johnson.

Semnarea acordului a fost posibilă după ce luni, 28 decembrie, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au dat luni undă verde aplicării provizorii de la 1 ianuarie a acordului post-Brexit.  Acordul care va fi aplicat cu titlu provizoriu trebuie să fie ratificat şi de către Parlamentul European, moment juridic care este așteptat să aibă loc în luna ianuarie din cauza faptului că tratatul comercial nu a fost convenit în timp pentru a permite ratificarea lui parlamentară până la finalul perioadei de tranziție. De altfel, Comisia Europeană a propus o “Rezervă de ajustare la Brexit“, dotată cu 5 miliarde de euro, care să contribuie la contracararea consecinţelor economice şi sociale asupra celor mai afectate sectoare de ieşirea Regatului Unit din UE, la 1 ianuarie 2021.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care implică încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic.

Textul include 1.246 de pagini ale documentului comercial, precum şi acorduri privind energia nucleară, schimbul de informaţii secrete, energia nucleară civilă şi o serie de declaraţii comune.

Acordul presupune că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit părăseşte în sfârşit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.

Acordul post-Brexit, încheiat după patru ani și jumătate de la referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE, reprezintă prima înțelegere comercială și de securitate încheiată de Uniunea Europeană cu un stat care a decis să desprindă de proiectul european după o apartenență de 47 de ani, ca urmare a retragerii Marii Britanii din Uniune la 31 ianuarie 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi o serie de decizii de stabilire a patru măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace (EPF) în sprijinul Georgiei, Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Mali, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste măsuri vizează consolidarea capacităților țărilor beneficiare în domeniul militar și al apărării, cu scopul de a promova reziliența internă și pacea. În cazul Georgiei, al Republicii Moldova și al Ucrainei, UE urmărește, de asemenea, să consolideze capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale de a contribui la misiunile și operațiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC). Măsurile sunt un răspuns la solicitările trimise Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate de către țările implicate.

Toată asistența va face obiectul respectării dreptului internațional relevant, în special a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, precum și a instrumentelor juridice relevante și a celor mai bune practici bazate pe normele, standardele și politicile internaționale și ale UE privind furnizarea de echipamente forțelor armate. Niciuna dintre măsuri nu implică furnizarea de echipamente concepute pentru utilizarea forței letale.

În ce privește Georgia, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor de apărare georgiene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii civililor în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va furniza echipamente medicale și de inginerie neletale și mijloace de mobilitate de tip civil.

Această măsură are o valoare de 12,75 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

În privința Republicii Moldova, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului medical militar și ale Batalionului de geniu al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a oferi serviciile respective populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul medical militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de geniu.

Această măsură are o valoare de 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Referitor la Ucraina, această măsură de asistență va spori capacitatea generală de rezistență a Ucrainei și va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene, inclusiv a capacității acestora de a oferi servicii populației civile în situații de criză sau de urgență.

În special, aceasta va finanța unități medicale militare, inclusiv spitale de campanie, unități de geniu, de mobilitate și logistică, precum și sprijin în domeniul cibernetic.

Măsura este în valoare de 31 de milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Împreună cu Misiunea de instruire a UE în Mali, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților forțelor armate maliane pentru a le permite să desfășoare operațiuni militare menite să restabilească integritatea teritorială a Mali și să reducă amenințarea reprezentată de grupurile teroriste. Acest lucru ar trebui să contribuie la o prezență sporită a serviciilor de stat în zonele îndepărtate și să conducă la o mai bună protecție a civililor.

UE va continua să profesionalizeze forțele armate maliane în trei domenii principale: sprijinirea Academiei de subofițeri din Banankoro; renovarea infrastructurii de instruire din Sévaré Mopti; și furnizarea de echipamente pentru unitățile susținute ale forțelor armate maliane.

UE urmărește îndeaproape situația politică din Mali și este alături de poporul malian pentru a promova pacea și stabilitatea în această țară. UE intenționează să își continue cooperarea cu această țară, în special în ceea ce privește asigurarea securității civililor. Măsura este în valoare de 24 de milioane EUR pe o perioadă de 30 de luni. Măsura de asistență va fi evaluată cu atenție și ar putea fi suspendată în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru o bună punere în aplicare a acesteia.

Facilitatea europeană pentru pace a fost înființată în martie 2021 pentru a finanța acțiunile externe ale UE cu implicații militare sau de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională. În special, FPM permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile statelor terțe și ale organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește aspectele militare și de apărare.

Consiliul a adoptat deja trei măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace: o măsură în valoare de 130 de milioane EUR pentru a sprijini Uniunea Africană în iulie și măsuri de sprijinire a Bosniei și Herțegovinei și a Mozambicului în valoare de 10 milioane EUR și, respectiv, 40 de milioane EUR, în noiembrie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul unei reuniuni desfășurate joi, Consiliul UE a adoptat în mod formal politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027. Noua legislație pregătește terenul pentru o PAC mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță, care urmărește să asigure un viitor durabil pentru fermierii europeni, să ofere un sprijin mai bine direcționat fermelor mai mici și să permită o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește adaptarea măsurilor la condițiile locale, informează comunicatul oficial

„După mai mult de trei ani de eforturi intense, am ajuns în cele din urmă la linia de sosire. Noua PAC care a fost adoptată astăzi marchează o etapă importantă în politica agricolă a UE, deschizând calea către un viitor mai echitabil și mai durabil pentru fermierii europeni”, a transmis ministrul sloven al agriculturii.  

Procesul de reformare a PAC a început în 2018, când Comisia Europeană și-a publicat propunerea inițială. În octombrie 2020, Consiliul și Parlamentul European și-au adoptat pozițiile de negociere, lansând nouă luni de negocieri care au culminat cu un acord politic la care s-a ajuns în iunie 2021.

O caracteristică esențială a noii politici este introducerea unor planuri strategice la nivelul statelor membre, care să permită guvernelor naționale să adapteze dispozițiile PAC la nevoile comunităților lor agricole, în cooperare cu autoritățile locale și cu părțile interesate relevante.

De asemenea, politica este cea mai ambițioasă din punct de vedere ecologic până în prezent, un sfert din plățile directe fiind rezervate practicilor agricole verzi. În plus, este prima PAC care include o dimensiune socială menită să garanteze condiții adecvate de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii agricoli.

Cele trei regulamente care alcătuiesc pachetul de reformă a PAC vor fi semnate atât de Consiliu, cât și de Parlament și vor fi publicate în Jurnalul Oficial. Statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri strategice până la 1 ianuarie 2022, după care Comisia va începe procesul de evaluare a acestor planuri și va furniza feedback. Noua PAC va intra în vigoare din 2023 și se va aplica până în 2027.

Citiți și: Noua Politică Agricolă Comună a fost adoptată de PE și va intra în vigoare în 2023. Versiunea reformată este mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă


Politica agricolă comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE. Aceasta urmărește:

  • să asigure aprovizionarea cetățenilor UE cu alimente sigure și la prețuri convenabile
  • să garanteze un nivel de trai echitabil pentru fermieri
  • să conserve resursele naturale și să respecte mediul înconjurător

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat trei propuneri legislative menite să pregătească PAC pentru viitor. Printre principalele aspecte ale propunerilor se numără:

  • o mai bună direcționare a plăților directe și a intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, ambele categorii făcând obiectul unei planificări strategice
  • o nouă arhitectură „verde” bazată pe condițiile de mediu care trebuie respectate de către fermieri și măsuri voluntare suplimentare în cadrul ambilor piloni
  • abordare bazată pe performanță („noul model de performanță”), conform căreia statele membre ar trebui să raporteze realizările lor în fiecare an

La finalul anului 2020 a fost adoptat regulamentul de tranziție privind PAC, care avea ca obiectiv asigurarea continuității sprijinului juridic și financiar în cadrul PAC pentru fermieri și alți beneficiari înainte ca noile norme reformate să intre în vigoare în 2023. Regulamentul a asigurat faptul că plățile nu vor fi întrerupte, oferind în același timp statelor membre timpul necesar pentru a-și pregăti planurile strategice naționale în domeniul PAC.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

Published

on

© Ministerul Culturii/ Facebook

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a atenua efectele pandemiei asupra sectoarelor culturale şi creative şi pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, oficialul român a formulat această propunere cu prilejul participării sale la Consiliul Educaţie, Tineret, Cultură, Sport al Uniunii Europene – secţiunea Cultură şi Audiovizual, desfăşurat marţi, la Bruxelles şi a lansat un apel către omologii săi pentru susţinerea acestei iniţiative.

”Fiecare ţară are propriile exemple cu privire la depăşirea unor situaţii critice prin artă şi prin cultură. Deşi omenirea este, în acest moment, supusă unor grele încercări, aceşti doi ani de restricţii, izolare şi înstrăinare ne-au arătat că, prin cultură, putem redobândi umanitatea, dând dovadă de rezilienţă. Aşadar, vă propun să reflectăm astăzi la posibila desemnare a anului 2023 drept Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a identifica împreună noi măsuri de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative şi pentru a valorifica potenţialul acestora în asigurarea tranziţiei verzi şi digitale”, a declarat Lucian Romaşcanu.

Propunerea României a fost salutată de mai multe ţări, care au susţinut acest demers de reconstruire a Uniunii Europene prin cultură. În lunile următoare vor avea loc noi discuţii între partea română, instituţiile europene şi statele membre UE, pentru concretizarea acestei iniţiative.

De asemenea, Consiliul a dezbătut tematica propusă de Președinția slovenă, referitoare la ”drepturile pentru patrimoniu, în contextul dezvoltării durabile și al viitorului Europei”.

În acest context, domnul ministru Romașcanu a subliniat faptul că promovarea și protejarea drepturilor de patrimoniu este fundamentată, în primul rând, de politicile și programele educaționale, prin intermediul cărora toți cetățenii își pot cunoaște mai bine trecutul și îl pot aprecia ca atare.

În egală măsură, a prezentat obiectivul asumat de Guvernul României de a crea conexiuni între politicile digitale, de cercetare, inovare, mediu și dezvoltare regională, printr-o abordare integrată, susținută de reforme ce vizează eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

Acestea vor fi implementate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și vor fi susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Consiliul a adoptat, de asemenea, Proiectul de Concluzii intitulat ,,cultura, arhitectura de calitate și mediul construit ca elemente cheie ale inițiativei Noul Bauhaus European”, ce conturează noi pași de acțiune la nivelul Uniunii Europene, pentru accentuarea rolului deținut de politicile culturale în îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În domeniul audiovizual și media, miniștrii au agreat o serie de direcții de lucru pentru promovarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii Europene și pentru creșterea ofertei  de conținut audiovizual și media european, cu precădere în mediul online.

Concluziile Consiliului referitoare la ,”disponibilitatea și competitivitatea conținutului european audiovizual și media” propun, astfel, noi măsuri de sprijin pentru acest sector de acțiune, reafirmând importanța strategiilor de creștere a audienței și a promovării conținutului de calitate european, inclusiv prin coproducții europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA6 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA7 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.10 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.12 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.6 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending