Connect with us

CONSILIUL UE

Acordul post-Brexit a fost semnat. Reprezentantul României la UE: Forma finală a acestuia răspunde necesităților mediului de afaceri și ale cetățenilor români

Published

on

© European Union 2019

Forma finală a acordului comercial post-Brexit dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români, a declarat reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

“A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare”, a afirmat Odobescu, în aceeași zi în care liderii instituțiilor UE au semnat acordul privind relațiile comerciale cu Regatul Unit, înțelegerea urmând a fi parafată și de prim-ministrul Marii Britanii.

Potrivit Odobescu, acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Diplomatul român mai subliniază că “rezultatul este un compromis între pozițiile părților” și remarcă faptul că “întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii”.

“Sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali”, a spus ea.

“Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români. La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația”, a conchis ambasadorul României la UE.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri cele trei tratate care vor reglementa începând de vineri, 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.

În faţa drapelelor europene, cei doi lideri europeni, zâmbitori, au semnat aceste texte în faţa camerelor de luat vederi şi ale fotografilor. Documentele au fost transportate apoi cu un avion al Royal Air Force la Londra pentru a putea fi semnate și de premierul britanic Boris Johnson.

Semnarea acordului a fost posibilă după ce luni, 28 decembrie, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au dat luni undă verde aplicării provizorii de la 1 ianuarie a acordului post-Brexit.  Acordul care va fi aplicat cu titlu provizoriu trebuie să fie ratificat şi de către Parlamentul European, moment juridic care este așteptat să aibă loc în luna ianuarie din cauza faptului că tratatul comercial nu a fost convenit în timp pentru a permite ratificarea lui parlamentară până la finalul perioadei de tranziție. De altfel, Comisia Europeană a propus o “Rezervă de ajustare la Brexit“, dotată cu 5 miliarde de euro, care să contribuie la contracararea consecinţelor economice şi sociale asupra celor mai afectate sectoare de ieşirea Regatului Unit din UE, la 1 ianuarie 2021.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care implică încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic.

Textul include 1.246 de pagini ale documentului comercial, precum şi acorduri privind energia nucleară, schimbul de informaţii secrete, energia nucleară civilă şi o serie de declaraţii comune.

Acordul presupune că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit părăseşte în sfârşit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.

Acordul post-Brexit, încheiat după patru ani și jumătate de la referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE, reprezintă prima înțelegere comercială și de securitate încheiată de Uniunea Europeană cu un stat care a decis să desprindă de proiectul european după o apartenență de 47 de ani, ca urmare a retragerii Marii Britanii din Uniune la 31 ianuarie 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Negociatorii Parlamentului European și președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 25,8 milioane de euro.

”Acordul de astăzi transmite un semnal puternic că domeniile, companiile și lucrătorii care riscă să fie afectați de ieșirea Regatului Unit din UE vor primi sprijinul urgent în timp util. Adoptăm măsuri rapide pentru a-i ajuta să facă față oricăror consecințe negative și neprevăzute”, a transmis Augusto Santos Silva, ministrul de stat și al afacerilor externe al Portugaliei, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro. 

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

În total, 600 de milioane de euro vor fi alocate în conformitate cu factorul legat de pescuit, 4,150 miliarde de euro pe baza schimburilor comerciale și 250 milioane de euro în cadrul factorului legat de regiunile frontaliere maritime.

Acest acord provizoriu între președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European a fost posibil datorită adoptării poziției celor două instituții, la 9 iunie, respectiv 30 aprilie.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi depinde de aprobarea Consiliului. Acesta urmează acum să fie înaintat Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului în vederea aprobării.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Directiva Eurovinieta: Instituțiile UE au finalizat negocierile privind revizuirea normelor de taxare rutieră pentru a impulsiona decarbonizarea transporturilor

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în cursul nopții de miercuri, 16 iunie, la un acord politic privind normele revizuite de taxare rutieră (Directiva “Eurovinieta”), pentru a aborda problema emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte asupra mediului, a congestionării traficului și a finanțării infrastructurii rutiere, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Acordul de astăzi cu privire la tarifarea rutieră, cu norme mai puternice și mai ample și un nou sistem de abordare a emisiilor de CO2, este un element crucial pentru decarbonizarea transporturilor și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice în conformitate cu Pactul Verde European și cu Acordul de la Paris. Prin stimularea unor operațiuni de transport mai puțin poluante, acesta oferă un semnal clar și securitate juridică producătorilor de vehicule și transportatorilor pentru următorul deceniu, așa cum au solicitat industria, organizațiile de mediu și alte părți interesate. Încheierea negocierilor cu privire la această propunere a fost o prioritate majoră pentru președinția portugheză”, a declarat Pedro Nuno Santos, ministrul portughez pentru infrastructură și locuințe, președintele Consiliului.

În UE, taxarea rutieră este o opțiune națională, iar statele membre pot alege dacă să o introducă sau nu pe teritoriul lor. Cu toate acestea, în cazul în care optează să perceapă taxe, ele trebuie să respecte anumite norme comune stabilite în Directiva Eurovinieta. Scopul acesteia este de a se asigura că impunerea de taxe rutiere nu discriminează traficul internațional și nu duce la denaturarea concurenței între operatorii de transport.

Comisia a prezentat propunerea de revizuire a directivei Eurovinieta în mai 2017, ca parte a primului pachet privind mobilitatea.

Taxe de trecere bazate pe distanță și taxe pentru utilizatori bazate pe timp (viniete)

Vinietele bazate pe timp vor fi eliminate treptat pentru vehiculele grele de pe rețeaua TEN-T centrală în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a directivei. În cazul în care statele membre aplică un sistem comun de viniete, cum ar fi Tratatul Eurovinieta, acestea vor avea la dispoziție doi ani suplimentari pentru a adapta sau a desființa sistemul respectiv.

Drumurile vizate de eliminarea treptată reprezintă principalele rute pe care are loc cea mai mare parte a tranzitului internațional al vehiculelor comerciale. Statele membre pot continua să aplice vinietele pe alte părți ale rețelei lor.

Sunt permise derogări de la eliminarea treptată a vinietelor în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi în cazul unei densități scăzute a populației sau în cazul în care vinieta se aplică pe o secțiune limitată a unui drum, după ce Comisia a fost notificată.

Statele membre vor avea, de asemenea, opțiunea de a institui un sistem de taxare combinat pentru vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, care ar reuni elemente bazate pe distanță și timp și ar integra cele două instrumente de variație (noul sistem bazat pe emisiile de CO2 și cel existent bazat pe clasele EURO). Acest sistem va permite punerea în aplicare integrală a principiilor “utilizatorul plătește” și “poluatorul plătește”, oferind în același timp statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și concepe propriile sisteme de taxare rutieră.

Cu toate acestea, ca principiu de bază al taxării rutiere, statele membre își păstrează libertatea de a aplica taxe de drum și taxe de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele comerciale ușoare, microbuzele și autoturismele, independent unele de altele. De exemplu, statele membre pot decide să nu perceapă nicio taxă pentru autobuze.

Normele privind proporționalitatea prețurilor vinietelor pentru autoturisme vor include obligația de a aplica o vinieta zilnică pentru autoturisme sau pentru călătorii ocazionali în tranzit.

Ecologizarea taxelor rutiere

Se va introduce un nou instrument la nivelul UE care va permite variația taxelor de utilizare și de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2, astfel cum prevedea poziția inițială a Consiliului. Variația se va baza pe standardele de CO2 existente. Inițial, schema se va aplica numai celor mai mari camioane, dar poate fi extinsă treptat la alte tipuri de vehicule grele și adaptată periodic la progresul tehnologic prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

Poziția Consiliului a fost îmbunătățită în unele cazuri, pentru a se asigura că vehiculele hibride nu sunt recompensate de două ori și pentru a evita orice posibile suprapuneri ale variației CO2 cu alte instrumente de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon.

Variația taxelor de trecere sau a tarifelor de utilizare pe baza performanței de mediu se va aplica camionetelor și microbuzelor începând cu 2026, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic.

Taxa pentru costurile externe

Taxarea costurilor externe pentru poluarea atmosferică va deveni obligatorie pentru vehiculele grele după o perioadă de tranziție de patru ani, în cazul în care se aplică taxe de trecere. Cu toate acestea, statele membre vor putea să nu aplice această taxă, după ce vor notifica Comisia, în cazul în care aceasta ar duce la o deviere a traficului care ar avea consecințe negative neintenționate. În orice caz, statele membre pot aplica o taxă bazată pe costurile externe pentru emisiile de CO2.

Alocarea veniturilor și marjele de profit

Principiile de bază pentru alocarea veniturilor provenite din taxele rutiere vor rămâne neschimbate. În general, statele membre ar trebui să aloce veniturile generate de tarifele de utilizare a infrastructurii și de tarifele pentru costurile externe pentru proiecte din sectorul transporturilor, în special pentru sprijinirea rețelei transeuropene de transport. Cu toate acestea, ele nu sunt obligate să facă acest lucru. În ceea ce privește veniturile generate de taxele opționale de congestionare sau echivalentul lor în valoare financiară, statele membre le vor utiliza pentru a aborda problemele de congestionare sau pentru a dezvolta transportul durabil și mobilitatea în general.

Normele vor permite statelor membre să aplice o marjă mai mare (până la 50%) la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite tronsoane de drumuri foarte congestionate, dacă toate statele membre afectate sunt de acord.

Scutiri

Textul convenit include o serie de derogări, referitoare, de exemplu, la contractele de concesiune existente, la persoanele cu handicap și la zonele slab populate.

Etapele următoare
După continuarea lucrărilor la nivel tehnic în vederea finalizării textului, Președinția va prezenta rezultatul negocierilor Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului (Coreper) în vederea aprobării.

Aceasta va fi urmată de adoptarea atât de către Consiliu, cât și de către Parlamentul European.

Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Published

on

© Consilium

Ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, prezentă la reuniunea din Luxemburg a miniștrilor sănătății ai statelor membre, a luat cuvântul în cadrul reuniunii Conisiliului EPSCO ce a avut ca teme principale de dezbatere, consolidarea Agenției Europene a Medicamentului și accesul universal la medicamente.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că în propunerea de regulament nu se regăsește o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice.

„Referitor însă la propunerea de regulament privind consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentului, apreciem evoluția negocierilor și propunerea președinției privind abordarea generală pe care o putem susține. Dorim să notăm însă că actuala formă a propunerii de regulament nu garantează o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice, deși importanța acestor teme este menționată explicit în concluziile Consiliului privind accesul universal, sustenabil și echitabil la medicamente și dispozitive medicale, în special aliniatele 30, 41, 47 și 48, a căror aprobare este pe agenda noastră de astăzi la un punct ulterior. De aceea, considerăm că este în interesul pacienților și cetățenilor europeni, ca aceste teme să devină o prioritate pe agenda Consiliului”, a transmis Ioana Mihăilă în intervenția sa.

De asemenea, ministrul român a asigurat viitoare președinție a Consiliului UE că va avea parte de sprijinul țării noastre pentru a se ajunge la un acord politic: „Încurajăm demararea negocierilor cu Parlamentul European și asigurăm viitoarea președinție slovenă de sprijinul și flexibilitatea României în vederea obținerii unui Acord politic până la finalul anului.”

Nu în ultimul rând, ministrul Ioana Mihăilă a salutat eforturile depuse de președinția portugheză pentru promovarea politicilor de sănătate ale UE: „Apreciem eforturile președinției portugheze în avansarea agendei europene pentru realizarea de progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor legislative pentru crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care vizează modernizarea și întărirea cadrului legislativ al Uniunii Europene privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.”

Reamintim că astăzi, miniștrii sănătății reuniți la Luxemburg au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente.

Tot astăzi, se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA4 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.7 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending