Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Acordul privind bugetul UE pe 2022 reflectă prioritățile negociate de Nicu Ștefănuță: Bugetul EU4Health crește cu 51 de milioane de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), în calitate deraportor din umbră al grupului Renew Europe pentru bugetul UE pentru 2022 a participat luni noapte (15 noiembrie) la negocierile dintre Parlament și Consiliu, care au culminat cu un consens în ceea ce privește bugetul anului viitor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul, încheiat azi-noapte la doar câteva minute înainte de termenul limită, implică o creștere semnificativă a resurselor financiare, cu 440 milioane de euro mai mult decât proiectul de buget inițial, reflectând astfel prioritățile cheie negociate de Nicu Ștefănuță:

Sănătate:

  • 125 milioane de euro în plus pentru COVAX (mecanismul prin care sunt livrate vaccinuri pentru țările slab dezvoltate) + 1,3 miliarde de euro din bugetul 2021. Renew Europe consideră că Europa trebuie să „deschidă drumurile” la capitolul “vaccinarea populației” pentru a stopa pandemia de COVID-19 la nivel mondial – dacă nu punem capăt crizei sanitare acum, aceasta va continua ani de zile.
  • + 51 milioane de euro pentru programul pe sănătate al UE – (EU4health). Sistemele de sănătate din întreaga Europă sunt slăbite, de aceea avem nevoie de bani acum și nu mai târziu.
  • 75 milioane de euro suplimentare pentru clusterul de sănătate din programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (Horizon Europe), care va contribui la finanțarea HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară.

Statul de drept:

  • + 12 milioane de euro pentru Parchetul European (EPPO). Statul de drept este o prioritate centrală a grupului Renew Europe, iar creșterea bugetului pentru Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi este o investiție: deja, la doar patru luni de la începerea funcționării, s-au deschis 300 de dosare acoperind un total de 4,5 miliarde de euro.

Educație:

  • 35 milioane de euro în plus pentru bugetul programului Erasmus+. Numărul de studenți care vor beneficia de burse pentru a studia în străinătate în 2022 va crește cu 8000.

Mediu:

  • + 47,5 milioane de euro pentru LIFE, instrumentul financiar al UE care finanțează acțiunile pentru mediu și climă. Europa trebuie să conducă tranziția ecologică.

Bugetul UE pentru 2022 va ajuta Europa să revină cu noi forțe. Grupul Renew Europe a luptat cu succes pentru prioritățile cetățenilor din UE, pentru sănătate, pentru climă și pentru protejarea bugetului UE din calea fraudei. Caracterul se forjează în vremuri dificile, iar caracterul Europei în această seară este unul de solidaritate, ambiție și viziune”, a declarat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2022 este al doilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027. Din acest motiv, bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță: Votul PE privind pachetul „Fit for 55”, decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice. Am reușit, alături de grupul Renew Europe, să las o planetă curată generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

  1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
  2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
  3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
  4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
  5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.


Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE: Bugetul trebuie să răspundă nevoilor românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație și ajutor pentru refugiați

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023, a pledat marți ca bugetul UE să fie suficient de mare încât să răspundă nevoilor actuale ale românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație, ajutor pentru refugiați.

În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Resurse Umane, Johannes Hahn, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.

Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.

“Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.

“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.


Citiți și

Nicu Ștefănuță a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2023, fiind abia al doilea român care va deține această responsabilitate

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE


În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), în calitate de raportor general pentru bugetul UE pentru anul 2023, a negociat poziția Parlamentului European, care va servi drept bază pentru stabilirea cheltuielilor și nevoilor majore ale anului viitor.

Negocierile conduse de europarlamentarul român între diferitele grupuri politice au dus la un consens care a fost votat astăzi în Parlamentul European, cu o largă majoritate.

„Prioritățile mele sunt clare: relansarea economică prin fonduri europene și PNRR, sănătate, mediu și digitalizare, fonduri suficiente pentru Parchetul European, burse de studiu mai multe și mai generoase prin Erasmus+, bani pentru apărare și securitate, ajutor umanitar și financiar pentru Ucraina și țările care primesc refugiați”, a transmis Nicu Ștefănuță, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Deși costul exact al crizei refugiaților ucraineni și al impactului războiului din Ucraina pentru economia europeană nu este cunoscut încă, un lucru este cert: „UE trebuie să vină cu un sprijin financiar ambițios, să ajute statele membre și țările care găzduiesc refugiații să atenueze presiunea consecințelor asupra energiei, agriculturii, economiei și securității și acesta va fi rolul meu, să mă asigur că UE va ajuta cetățenii și statele membre care au cea mai mare nevoie de sprijin”, adaugă eurodeputatul.

Citiți și: Parlamentul European solicită ca bugetul UE pentru 2023 să fie „orientat spre viitor” și să abordeze consecințele războiului din Ucraina

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță vorbește, de asemenea, despre redresarea economică rapidă după pandemia de COVID-19, prin implementarea fără întârziere a PNRR și a fondurilor structurale. Statele membre riscă să piardă fondurile pentru anul 2022, precum și o parte din fondurile rămase din 2021 dacă programele operaționale nu vor fi aprobate de către Comisia Europeană până la finalul anului.

Bugetul UE va ajuta la investiții necesare în sănătate, în sectorul energetic, în digitalizare. Este vorba despre bani pentru reforme, care dacă vor fi bine cheltuiți, vor aduce beneficii cetățenilor Uniunii.

O altă prioritate a europarlamentarului Nicu Ștefănuță este ca Parchetul European să aibă fonduri suficiente pentru a recupera banii furați de corupți. În doar 7 luni de activitate, Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a arătat că în România există suspiciuni pentru frauda cu TVA și fonduri europene de peste 1,3 miliarde de euro.

Pentru europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță, tineretul a fost mereu o prioritate. Acesta luptă pentru burse mai multe și mai generoase pentru Erasmus+, dar și pentru ca studenții să primească banii necesari pentru transport și asigurarea cazării înainte de a pleca din țară, pentru ca niciun student să nu fie descurajat să aplice pentru aceste burse.

Nu în ultimul rând, pentru că Uniunea Europeană are un rol geopolitic important pe scena internațională, UE trebuie să ajute, prin bugetul anului 2023, statele din vecinătate, precum și țările care primesc refugiați din Ucraina. Bugetul 2023 trebuie, de asemenea, să ajute la consolidarea programelor de securitate și apărare, cum ar fi facilitarea mobilității militare sau creșterea bugetului pentru Fondul European pentru Apărare.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.


Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR și este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.5 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA7 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending