Connect with us

INTERNAȚIONAL

Acordul UE-SUA privind comertul nu contine eliminarea unor restrictii europene privind fracturarea hidraulica

Published

on

eu flag..Agenda de negociere a acordului transatlantic de liber schimb UE-SUA nu contine eliminarea unor restrictii europene privind fracturarea hidraulica in exploatarea hidrocarburilor, carnea tratata cu hormoni si alimentele din organizme modificate genetic, afirma echipa europeana de negociarori, conform HotNews.ro.

Reactia negociatorilor UE vine dupa ce o organizatie germana ecologista a acuzat ca viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) ar putea permite hrana modificata genetic, carnea cu hormoni, precum si fractionarea hidraulica, procedeul prin care se extrag gazele si petrolul de sist.

“Nu este adevarat. Nu exista o agenda de dereglementare”, au replicat negociatorii UE, pe Twitter. “Mandatul nostru nu permite acest lucru”, afirma negociatorii UE.

Sursa: HotNews.ro
Foto: freefoto.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Published

on

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Asasinarea a trei jurnalişti – în Malta, Slovacia şi Bugaria – în decurs de câteva luni ”a făcut lumea să realizeze că Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnalişti”.

RSF a amintit şi de problema crimei organizate din Italia, citând un membru al mafiei aflat în detenţie pentru că a încercat să ucidă un jurnalist: ”O moarte insignifiantă este o lecţie bună pentru toţi ceilalţi”.

Tot în Italia, sugestia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a retrage protecţia jurnalistului Roberto Saviano, care se află pe lista neagră a mafiei, a fost văzută ca alarmantă.

Chiar şi în Olanda, în trecut fiind prima ţară ca nivel de libertate a presei, a ajuns pe locul al patrulea, după ce doi jurnalişti care au scris despre bande criminale au acum nevoie de protecţie neîntreruptă din partea poliţiei.

Statele Unite, țară ”problematică”

Statele Unite au înregistrat un declin la acest capitol, fiind clasificate drept ”țară problematică” pentru jurnaliști, clasându-se pe locul 48, după țări precum Chile sau Botswana.

O consecință directă o reprezintă comentariile acide ale președintelui american la adresa presei, calificând anul trecut mai multe publicații americane mainstream drept ”inamic al poporului american”, în vreme ce reporterii politici acreditați la Casa Albă au fost nevoiți să-și ia măsuri de securitate suplimentare, redacțiile fiind vizate în repetate rânduri cu amenințări cu bomba.

Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” atrage atenția că, în pofida faptului că bătrândul continent contină să asigure cele mai solide garanții pentru libertatea presei, jurnaliștii ” trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, dând drept exemplu asasinarea jurnaliștilor din Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor ”vestelor galbene” în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

”Uniunea Europeană devine din ce în ce mai eterogenă. Confruntându-se cu ”democrațiile iliberale, ”lupta împotriva terorismului” și criza economică, aceasta și-a pierdut capacitatea de lider. Cu mici excepții, tabloul în zonele de sud și est ale continentului este dezolant”, este specificat în raport.

”Bine ați venit în anii 90” – Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în clasamentul organizației Reporteri fără Frontiere, care descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

”Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România”, este menționat în raport.

”Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet”, menționează RSF.

”Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă”, mai este precizat în raport.

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. “Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată.”

”În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit”, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. ”Vorbim acum de un climat al fricii”. În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. ”Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor”, spune Ahrens-Urbanek.

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPO, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPO Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Continue Reading

#RO2019EU

Amabasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, despre Președinția română a Consiliului: Am colaborat intens şi eficient pe mai multe domenii, ca într-o echipă. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar

Published

on

@Gordon Sondland/Twitter

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a declarat pentru Digi24, că Președinția României la Consiliul UE a insistat foarte mult pe lângă celelalte state membre mai reticente să ofere Comisiei Europene mandatul pentru începerea negocierilor comerciale cu SUA, acționând ca ,,un aliat și partener extraordinar”. 

„Am colaborat intens şi foarte bine, pe mai multe domenii foarte importante pentru SUA, ca într-o echipă şi am ajuns la rezultate semnificative, mai ales având în vedere şi rezistenţa altor state membre. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar”, a afirmat diplomatul american.

De asemenea, Sondland a menționat colaborarea ,,eficientă” cu reprezentanții României la Bruxelles în privința demarării negocierilor comerciale cu SUA pentru eliminarea tarifelor și a barierelor netarifare, dar și pe alte dosare de interes pentru administrația americană.

,,Am colaborat recent în privinţa mandatului de negociere. Ştiu că au fost rezerve foarte serioase din partea unor ţări membre, iar reprezentanţii României au insistat ca UE să dea acest mandat de negociere către Comisie, am mai colaborat în privinţa directivei privind drepturile copyright, dosarul Nordstream, în multe domenii am colaborat într-un mod eficient”, a declarat Gordon Sondland.

Amintim faptul că luni, Consiliul UE, a aprobat mandatul privind începerea negocierilor de către Comisia Europeană cu SUA cu scopul încheierii a doua acorduri comerciale.

Pe scurt, este vorba despre un acord comercial limitat exclusiv la eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale, excluzând produsele agricole și un acord privind evaluarea conformității care ar avea drept obiectiv eliminarea barierelor netarifare, facilitând dovedirea de către întreprinderi că produsele comercializate respectă cerințele tehnice atât în ​​UE, cât și în SUA, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție în UE.

În ceea ce privește acordul privind eliminarea tarifelor industriale, obiectivul este creșterea comerțului dintre UE și SUA, îmbunătățirea accesului pe piață și generarea de noi oportunități de locuri de muncă și de creștere economică. Mandatul dat de Consiliu garantează că negocierile vor ține seama pe deplin de particularitățile deosebite ale anumitor bunuri, cum ar fi produsele consumatoare de energie și produsele pescărești, precum și impactul asupra mediului care decurge din diferențele dintre cadrele de reglementare ale UE și SUA.

Este de așteptat ca negocierile să rezolve disputa comercială dintre UE și SUA, generată de decizia de anul trecut a președintelui american Donald de a taxa importul de produse siderurgice. Măsura administrației americane a produs o reorientare a fluxurilor comerciale către UE, care s-a văzut inundată de produse siderurgice din state terțe. Această creștere reprezintă o amenințare gravă pentru producătorii de oțel din UE, care se află încă într-o poziție fragilă din cauza supracapacității de producție a oțelului la nivel mondial și a unui număr fără precedent de practici comerciale neloiale ale anumitor parteneri comerciali. 

Taxarea importului de oțel de către SUA a atras alte măsuri sau propuneri comerciale negative precum impunerea de tarife vamale pentru automobile, respectiv pentru produse din industria aeronautica sau alimentară care ar totaliza 11 miliarde de dolari, potrivit anunțului făcut de Donald Trump săptămâna trecută.

Citiți și Comisia Europeană este pregătită să înceapă negocierile comerciale cu Statele Unite după ce Consiliul UE a autorizat deschiderea tratativelor

În orice caz, mandatul de negociere garantează că UE nu va încheia negocieri cu SUA atâta timp cât tarifele actuale privind exporturile de oțel și aluminiu ale UE rămân în vigoare și că va putea suspenda negocierile în mod unilateral dacă SUA ar impune restricții comerciale suplimentare împotriva produselor europene.

UE și SUA au cea mai mare și cea mai profundă relație bilaterală de comerț și investiții din lume și au economii foarte integrate. Ambele economii reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial și aproape o treime din comerțul mondial total.

Citiți și Infografic: Valoarea totală a bunurilor comercializate între UE și SUA este de patru ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending