Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Acorduri de 45 de milioane de euro semnate la Bruxelles pentru modernizarea infrastructurii de transport R. Moldova – România și conectarea Moldovei la UE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Corespondență din Bruxelles

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au oficializat miercuri, în cadrul Forumului Global Gateway, un grant de 12 milioane de euro și un împrumut de 42 de milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea a două tronsoane cheie ale liniei de cale ferată în Republica Moldova, în timp ce Comisia Europeană a anunțat joi trei acorduri de grant în cadrul Mecanismului de Interconectare a Europei pentru transport în valoare de aproape 45 de milioane de euro pentru a îmbunătăți legăturile de transport între Moldova și România de-a lungul rețelei transeuropene de transport.

Proiectele anunțate de Comisia Europeană prin comisarul pentru transport Adina Vălean vor moderniza infrastructura de transport la punctele de trecere a frontierei rutiere Ungheni, Albița-Leușeni și Reni-Giurgiulești-Galați. Aceste investiții vor consolida căile de solidaritate UE-Ucraina – rutele folosite de la blocarea de către Rusia a porturilor Ucrainei la Marea Neagră pentru a transporta exporturile și importurile Ucrainei și Moldovei.

“Grație cooperării puternice dintre România și Moldova putem începe astăzi faza de implementare a trei proiecte foarte importante care vor crește semnificativ capacitatea și vor ușura fluxurile de trafic pe teritoriul România-Moldova. frontieră. Implementarea rapidă este importantă, deoarece proiectele vor aduce Moldova și mai aproape de UE, țara candidată la UE, oferind cetățenilor și întreprinderilor săi acces mai ușor și mai rapid la piața noastră internă”, a spus Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, citată într-un comunicat.

Pe partea română, 18 km de drum vor fi modernizați pentru îmbunătățirea serviciilor vamale la punctul de trecere a frontierei Ungheni. Moldova va construi un nou drum de acces și punct de trecere a frontierei. Infrastructura existentă de ambele părți ale trecerii frontierei Albița-Leușeni va fi modernizată pentru a îmbunătăți gestionarea fluxului de trafic. Proiectul final va extinde locurile de parcare din Giurgiulești și va procura echipamente de control vamal.

Aceste proiecte vin în contextul în care Comisia Europeană a lansat recent un apel prin care va pune la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte feroviare, căi navigabile interioare, porturi maritime sau interioare și infrastructură rutieră, iar pentru prima dată, entitățile din Republica Moldova pot aplica direct pentru finanțare UE în cadrul acestui apel.

De asemenea, la Forumul Global Gateway, comisarul european pentru Vecinătate și Extindere Olivér Várhelyi și președintele Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, au oficializat un pachet financiar în baza căruia Comisia Europeană va oferi un grant de investiții de 12 milioane de euro pentru proiectul BEI Global de reabilitare și modernizarea a două tronsoane cheie ale liniei de cale ferată în Moldova.

Sprijinită de un viitor împrumut de 42 de milioane de euro de la BEI Global, infrastructura feroviară modernizată nu numai că va spori conectivitatea internă în interiorul țării, dar va oferi și o rută crucială de export pentru Ucraina, încurajând stabilitatea regională și reziliența economică.

Proiectul va fi implementat de operatorul feroviar din Moldova Calea Ferată din Moldova și va acoperi reabilitarea infrastructurii feroviare pe culoarul Vălcineț-Ungheni-Chișinău-Căinari din Moldova.

Citiți și R. Moldova primește 50 de milioane de euro sub formă de împrumut din asistența macrofinanciară oferită de UE. Granturi în valoare de 22,5 milioane de euro ar urma să fie deblocate până la finalul lunii

“Reabilitarea coridorului feroviar nord-sud al Moldovei va fi centrală pentru acest proiect. Acesta oferă o legătură critică de la vestul Ucrainei la porturile cheie ale Dunării și râului Prut cu acces la apele internaționale. Îmbunătățirea conexiunii feroviare existente între Moldova și Ucraina urmărește să stimuleze comerțul și va aduce beneficii atât exporturilor ucrainene, cât și economiei moldovenești, în special în contextul inițiativei de Solidaritate UE-Ucraina. (…) Dincolo de îmbunătățirile imediate ale infrastructurii aduse infrastructurii feroviare cheie a Moldovei, proiectul sprijină eforturile Moldovei de a acționa în spiritul solidarității cu vecinii săi și de a îmbunătăți traseul crucial al Culoarelor Solidarității. De asemenea, demonstrează angajamentul UE și al băncii sale, BEI, de a sprijini țările vecine în momente de nevoie”, arată și un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Participând la semnarea grantului de investiții pentru Moldova la Forumul Global Gateway, prim-ministrul Republicii Moldova Dorin Recean a declarat că “suntem recunoscători atât Comisiei Europene, cât și BEI pentru sprijinirea eforturilor noastre în dezvoltarea unei rețele feroviare moderne și eficiente. în Republica Moldova”.

“Reabilitarea coridorului feroviar nord-sud din țară, care este un proiect de o importanță deosebită în contextul Benzilor Solidarității, va aduce beneficii economice pe termen lung întregii regiuni. Proiectul reprezintă o parte bine integrată a efortului nostru de a integra pe deplin Republica Moldova în rețeaua feroviară europeană. În vederea atingerii acestui obiectiv, ne bazăm în continuare puternic pe sprijinul BEI și al UE”, a adăugat el.

 

Citiți și Premierul Recean, maraton de întâlniri la Bruxelles cu doi vicepreședinți ai Comisiei Europene și mai mulți comisari: Deschiderea negocierilor de aderare la sfârșitul acestui an este o prioritate strategică

Forumul Global Gateway reunește miercuri și joi, la Bruxelles, pentru prima dată, reprezentanți ai guvernelor din Uniunea Europeană și din întreaga Global Gateway este strategia Uniunii Europene de a reduce decalajul de investiții la nivel mondial și de a stimula conexiunile inteligente, curate și sigure în sectoarele digital, energetic și de transport și pentru a consolida sistemele de sănătate, educație și cercetare. Acesta își propune să mobilizeze până la 300 de miliarde de euro în investiții publice și private între 2021 și 2027, creând legături esențiale, mai degrabă decât dependențe, și reducând decalajul de investiții la nivel mondial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Published

on

© European Union, 2024/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a dat asigurări luni că, deși Statele Unite sunt unul dintre cei mai importanți parteneri la nivel mondial ai Uniunii Europene, blocul european ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta a participat în Spania la Forumul Noua Economie, unde și-a arătat ”optimismul” cu privire la colaborarea cu SUA în dosare legate de securitate și obținerea păcii în Ucraina.

În egală măsură, acesta a dat dovadă de pragmatism, spunând că nu este ”naiv” în legătură cu ce se întâmplă – faptul că UE asistă deocamdată de pe bancă la negocierile care se pregătesc între Washington și Moscova – și și-a exprimat deschiderea față de cooperare mai aprofundată cu alte regiuni.

”Comisia (Europeană) urmează să călătorească în India în două săptămâni”, a menționat el.

Capitala Arabiei Saudite, Riad, va fi marți gazda reuniunii între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, menită să niveleze terenul pentru o întrevedere la cel mai înalt nivel, de președinți, între Donald Trump și Vladimir Putin, care ar putea avea loc tot în țara arabă la sfârșitul acestei luni.

La reuniunea de marți este așteptată și prezența consilierului american pentru securitate națională Mike Waltz și a consilierului pe probleme de politică externă al Kremlinului Iuri Ușakov.

”Ucraina consideră lipsită de rezultat orice negociere cu Ucraina fără Ucraina. Nu vom recunoaște eventuale acorduri”, a reacționat Volodimir Zelenski, prezent în Emiratele Arabe Unite.

Citiți și: Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Conștient de importanța viitoarei păci în Ucraina pentru arhitectura de securitate din Europa președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni, la Paris, o întâlnire informală la care vor participa mai mulți lideri din Europa, printre care premierul britanic Keir Starmer, premierul Poloniei, Donald Tusk, a cărui țară deține și președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, pentru a aborda tema sensibilă legală de pacea în Ucraina. 

Citiți și: Președintele Consiliului European: UE trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate. Negocierile trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Revenind la Forumul Noua Economie, unul dintre punctele principale ale intervenției comisarului Brunner a fost situația de la frontierele externe ale UE și problema fluxurilor migratorii ilegale către Spania, în special către Insulele Canare.

Deși Brunner consideră că unele probleme, precum sosirea minorilor neînsoțiți, trebuie rezolvate de Spania, el a subliniat că UE poate contribui la reducerea fluxurilor de sosiri ”prin cooperare cu țări terțe precum Mauritania, Maroc sau Senegal”.

În ceea ce privește securitatea internă, el a afirmat că lumea se află într-o eră ”nouă și mai puțin stabilă” și a subliniat rolul atât de oportunitate, cât și de amenințare al transformării digitale, întrucât delincvenții folosesc instrumentele acesteia pentru a ataca UE.

El a anunțat că securitatea în mediul digital va fi inclusă în noua Strategie de securitate internă pe care intenționează să o prezinte la sfârșitul lunii martie și care se va axa pe lupta contra crimei organizate, pe colaborarea forțelor de securitate prin Europol, pe o nouă agendă antiteroristă și un acces mai bun la date pentru urmărirea infractorilor.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

Published

on

© MSC/Lennart Preiss

Corespondență din München

Țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar, conform unui plan anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de Securitate de la München.

Vorbind vineri la Conferința de Securitate, von der Leyen a declarat că dorește să activeze o clauză de urgență care ar permite guvernelor o mai mare marjă de manevră, astfel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar strict controlat.

Voi propune activarea clauzei de exceptare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a spus ea, într-un discurs în care i-a urmat pe scenă președintelui german Frank-Walter Steinmeier și l-a precedat pe cel al vicepreședintelui american J.D. Vance.

Spre surprinderea multora, șefa Comisiei Europene a sugerat pentru prima dată utilizarea clauzei de urgență în timpul primului summit al apărării europene, organizat pe 3 februarie, la Palatul Egmont din Bruxelles. Atunci, von der Leyen a arătat disponibilitatea Comisiei Europene pentru flexibilizarea regulilor din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.

Sunt dispusă să explorez și voi utiliza întreaga gamă de flexibilități de care dispunem în noul Pact de stabilitate și creștere pentru a permite o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare“, a spus ea, în urmă cu mai bine de 10 zile.

În temeiul Pactului de stabilitate și creștere, statele membre sunt obligate să pună în aplicare o politică fiscală care vizează menținerea deficitului public sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

În discursul său de vineri susținut la München, von der Leyen a declarat că Europa se află “acum într-o altă perioadă de criză care justifică o abordare similară” cu cea a pandemiei Covid-19.

Până în prezent, ministerele de finanțe din statele membre au discutat doar extinderea definiției investițiilor în apărare la personalul militar și la întreținerea echipamentelor.

Deși acest lucru ar oferi țărilor o mai mare marjă de manevră pentru creșterea cheltuielilor militare, statele foarte îndatorate, precum Spania, Franța și Italia, îl consideră insuficient.

În plus față de relaxarea normelor fiscale, Ursula von der Leyen a declarat că va prezenta și un „pachet mai amplu” de măsuri de creștere a cheltuielilor, adaptat fiecăreia dintre cele 27 de capitale în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare.

Acum este momentul să mutăm munții în Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru german al apărării.

Comisia Europeană va permite să caute să canalizeze mai multe investiții private către apărare și să lanseze proiecte comune de interes comun – la fel cum face deja blocul continental în ceea ce privește inițiativele privind energia curată – acoperind aspecte precum apărarea aeriană avansată.

Să nu existe nicio îndoială, cred că atunci când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult și trebuie să aducă mai mult la masă. Avem nevoie de o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării”, a declarat von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

Published

on

© MSC/Thomas Niedermueller

Corespondență din München

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.

Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina. 

Șefa Comisiei Europene l-a îndemnat pe Trump să lucreze împreună pentru o “pace justă”.

De asemenea, ea a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își crească drastic cheltuielile de apărare și a propus relaxarea regulilor stricte ale blocului privind datoriile ca o modalitate de a face posibilă o astfel de creștere.

“Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a declarat aceasta, având în vedere că statele membre ale UE sunt obligate să își mențină deficitul sub 3% și rata datoriei sub 60% din PIB.

Șefa Comisiei Europene s-a întâlnit în capitala Bavariei cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reconfirmându-i liderului de la Kiev dorința de a intensifica eforturile pentru accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. 

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL8 hours ago

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

NATO9 hours ago

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

U.E.10 hours ago

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

PPE10 hours ago

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

U.E.10 hours ago

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

U.E.11 hours ago

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

ROMÂNIA4 days ago

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Trending