Connect with us

U.E.

Act de solidaritate: Cincisprezece ţări UE s-au angajat să primească 40.000 de refugiați afgani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Cincisprezece țări din Uniunea Europeană s-au angajat să primească 40.000 de afgani, a precizat joi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, după o reuniune a miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Pot să anunţ astăzi că 15 state membre s-au angajat să ofere protecţie pentru 40.000 de afgani”, a declarat comisarul pentru afaceri interne, în cadrul unei conferinţe de presă, salutând un ”act impresionant de solidaritate”.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a estimat în octombrie că aproximativ 85.000 de afgani ar trebui să fie relocaţi din ţări vecine cu Afganistanul unde s-au refugiat spre alte ţări în următorii cinci ani, cerând celor din UE să primească jumătate.

Comisia nu a menționat în ce perioadă va avea loc primirea refugiaților.

Germania va găzdui cel mai mare contingent de refugiaţi afgani (25.000). Franţa a promis că va prelua 2.500 de afgani, pe lângă alţi 5.000 de refugiaţi de diferite naţionalităţi, potrivit unui document consultat de AFP. Pentru Ţările de Jos, aceste cifre sunt de 3.159 (afgani) şi, respectiv, 1.915, 2.500 şi 1.200 pentru Spania şi 1.500 şi 4.200 pentru Suedia.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, miniștrii de interne au discutat chestiunile legate de atacurile hibride și de traficul de migranți. Aceștia s-au axat în special pe eficacitatea instrumentelor actuale de răspuns la aceste fenomene și pe instrumentele necesare pentru a fi mai bine pregătiți pentru viitor.

Miniștrii au analizat ce acțiuni suplimentare în domeniul afacerilor interne mai poate întreprinde UE pentru a răspunde la utilizarea migrației ca amenințare hibridă și pentru a descuraja încercările similare în viitor.

Aceștia au discutat ce măsuri ar trebui luate cu prioritate pentru a demantela modul de operare al traficanților de migranți.

Ținând seama de eforturile depuse în ultimele luni pentru consolidarea dimensiunii externe a migrației, miniștrii au discutat, de asemenea, ce alte elemente ar trebui să fie prioritare la nivelul UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă, un succes de etapă. Ridicarea controalelor la frontierele terestre, “obiectiv prioritar”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a subliniat că ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar.

“Uniunea Europeană rămâne prin excelenţă un spaţiu al liberei circulaţii. Aderarea Românei la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a reconfirmat faptul că ţara noastră asigură eficient protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene şi merită pe deplin să facă parte din acest spaţiu. Ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest efort colectiv în beneficiul nu doar a cetăţenilor români, ci al unei Uniuni mai prospere şi lipsite de obstacole artificiale”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea cu şefii de misiuni, şefii oficiilor consulare şi directorii ICR cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

În ultimul său discurs major de politică externă în calitate de șef al statului înainte de încheierea unui deceniu prezidențial, Klaus Iohannis a subliniat că “România a devenit un actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate”.

 

Citiți și Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

Pe palier european, a subliniat președintele, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea și promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

“Am acționat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienței și a solidarității Uniunii, fără fragmentări interne. În acest sens, amintesc de contribuția semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcției europene, stabilind prioritățile strategice pentru perioada 2019-2024″, a arătat șeful statului, referindu-se și la “spiritul de la Sibiu”

“Am convingerea că veți duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”!”, s-a arătat Iohannis, încrezător, în discursul susținut.

Continue Reading

U.E.

Ungaria, „indiferentă” la mutarea reuniunilor ministeriale ale președinției ungare a Consiliului, va bloca în continuare ajutorul militar al UE pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2024

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat marți că este indiferent față de decizia șefului diplomației europene, Josep Borrell, de a muta reuniunile ministeriale informale ale președinției ungare a Consiliului UE de la Budapesta la Bruxelles. Măsura a fost luată ca reacție la vizita neautorizată a premierului ungar Viktor Orban la Moscova. În schimb, Ungaria va bloca următoarea tranșă de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina din Mecanismul European pentru Pace (EPF) până când Kievul va debloca livrările de petrol ale companiei ruse Lukoil către Ungaria și Slovacia, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Dacă reuniunile ministeriale europene au loc la Budapesta sau Bruxelles, pentru mine a fost același lucru de la început, și la fel este acum,” a afirmat Szijjarto.

Luni, după o reuniune a miniștrilor europeni de externe, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell a anunțat că reuniunea informală programată pentru sfârșitul lunii august la Budapesta se va desfășura la Bruxelles. „Trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic,” a explicat șeful diplomației UE, în contextul vizitei lui Orban la Moscova și Beijing, urmată de o întâlnire cu Donald Trump în SUA. Vizitele lui Orban, descrise de el ca o „misiune de pace” legată de războiul din Ucraina, au cauzat indignarea Bruxelles-ului și a mai multor lideri europeni.

La începutul lunii iulie, Orban a vizitat Kievul, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Trei zile mai târziu, el a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin, iar ulterior a vizitat Beijingul.

Acești pași au fost condamnați de majoritatea liderilor europeni, care au susținut că Orban nu ar fi trebuit să acționeze fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deține președinția Consiliului UE. Orban a afirmat că acțiunile sale nu angajează blocul european.

După turneul lui Orban, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut boicotarea reuniunilor președinției ungare a Consiliului UE și a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita tradițională a Comisiei la începutul președinției semestriale a Consiliului UE.

Marți, Szijjarto a anunțat că Ungaria va bloca orice nou transfer de fonduri către Kiev din Facilitatea Europeană pentru Pace până când Ucraina va debloca livrările de petrol ale Lukoil.

„Vom continua să blocăm plățile din Facilitatea Europeană pentru Pace, până când Ucraina rezolvă chestiunea Lukoil,” a declarat ministrul ungar.

Mecanismul European pentru Pace este un fond extrabugetar constituit din contribuții ale statelor UE, utilizat în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia.

Luni, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să medieze o procedură de consultare cu Ucraina pentru a debloca tranzitul petrolului exportat de Lukoil prin conductele care tranzitează teritoriul ucrainean.

Continue Reading

SUA

UE și SUA sunt aproape de un acord pentru a împărți în mod egal între ele contribuțiile aferente împrumutului G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat de activele blocate ale Rusiei

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

UE și SUA sunt aproape de un acord pentru a-și asuma în mod egal povara contribuțiilor pentru un împrumut de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, au declarat pentru Politico doi oficiali familiarizați cu procedurile.

Buxellesul și Washingtonul ar urma să asigure fiecare câte 20 de miliarde de dolari țării care se lucră din februarie 2022 cu Rusia invadatoare a lui Putin, conform unei scheme de acord care urmează să fie dezbătută la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7 la Rio de Janeiro, Brazilia. Regatul Unit, Japonia și Canada ar urma să asigure restul împrumutului.

Obținerea unui acord ar deschide calea pentru ca alianța occidentală să acorde împrumutul Ucrainei înainte de termenul limită autoimpus de sfârșit al anului. Guvernele au declarat anterior că împrumutul ar putea fi utilizat în mai multe scopuri, inclusiv pentru apărare sau nevoi umanitare.

Amintim că liderii din G7 au convenit asupra unui împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina folosind profiturile generate de activele rusești care au fost înghețate după ce Rusia a invadat Ucraina

Citiți și: Secretarul american al Trezoreriei respinge acuzațiile lui Putin conform cărora împrumutul G7 pentru Ucraina, garantat de activele blocate ale Rusiei, ar fi un furt: Este legal

Îi demonstrăm lui Putin că nu ne va epuiza și nu ne poate dezbina”, menționa președintele american Joe Biden după ce acest credit a primit undă verde din partea partenerilor din G7. 

Însă dezacordurile dintre aliați cu privire la modul de distribuire a responsabilităților financiare au blocat progresul.

În vreme ce ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, anunța la sfârșitul lui iunie că  țările UE vor finanța între 50% și 60% din împrumutul de 50 de miliarde de dolari promis de G7 pentru Ucraina și garantat de activele blocate ale Rusiei, premierul Giorgia Meloni, detalia la finalul summitului de la Puglia că statele membre ale Uniunii Europene nu vor fi implicate direct, deocamdată, în acest credit.

Cea mai spinoasă problemă este aceea că se așteaptă ca SUA să implice Congresul dacă se consideră că împrumutul pune în pericol banii contribuabililor americani, sporind temerile că procesul se va prelungi dincolo de termenul limită, au declarat oficiali la curent cu discuțiile.

Pentru a evita acest risc, Washingtonul caută asigurări din partea UE că activele rusești vor rămâne înghețate până la rambursarea întregului împrumut.

Blocul comunitar a sugerat să se scrie în lege că activele vor fi imobilizate până când Rusia va rambursa Ucrainei viitoarele compensații postbelice, au declarat doi diplomați UE pentru POLITICO.

Țările occidentale au înghețat active rusești suverane în valoare de aproximativ 260 de miliarde de euro de la invazia pe scară largă a lui Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022, anunță Politico Europe. Din această sumă, aproximativ 200 de miliarde de euro se află în UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE13 mins ago

RADR 2024: Klaus Iohannis face apel la sporirea eforturilor instituționale pentru finalizarea aderării României la OCDE în cel mai scurt timp posibil

ROMÂNIA16 mins ago

Președintele Senatului, întâlnire cu secretarul american al Energiei: Mi-a transmis că România poate deveni un important actor regional în domeniul energetic dacă va continua să investească în energia curată

NATO23 mins ago

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

ROMÂNIA33 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen pe cale aeriană și maritimă, un succes de etapă. Ridicarea controalelor la frontierele terestre, “obiectiv prioritar”

ROMÂNIA44 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA1 hour ago

RoPower Nuclear și Fluor Corporation au semnat contractul pentru dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești. Sebastian Burduja: România își propune să devină un exemplu pentru alte țări din regiune

ROMÂNIA2 hours ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA2 hours ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

NATO23 mins ago

Klaus Iohannis: Aflată în prima linie a războiului Rusiei în Ucraina, România beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție din istoria sa

ROMÂNIA44 mins ago

Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

ROMÂNIA19 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

Trending