Consiliul Uniunii Europene a dat joi aprobarea finală pentru un nou regulament menit să îmbunătățească reziliența pieței interne și capacitatea de răspuns în situații de urgență, potrivit unui comunicat. Actul legislativ privind reziliența și situațiile de urgență pe piața internă (IMERA) a trecut astfel de ultima etapă a procesului decizional și va asigura pregătirea pentru crizele viitoare, coordonarea la nivel european și reacții rapide în fața unor situații neprevăzute.

Regulamentul IMERA introduce un cadru care va permite monitorizarea potențialelor crize, activarea unor regimuri de vigilență sau de urgență și coordonarea răspunsurilor între statele membre și instituțiile europene. De asemenea, Consiliul a adoptat un pachet de măsuri complementare („IMERA omnibus”) care actualizează legislația existentă în domeniile esențiale pentru piața internă, adaptând-o la noile provocări.

Măsuri esențiale pentru crize

Un aspect central al IMERA este crearea unui „grup consultativ” format din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai statelor membre, care va evalua situațiile de criză și va propune soluții adecvate în cazurile de urgență. În plus, regulamentul prevede măsuri de ultimă instanță, precum solicitări prioritare de produse relevante pentru criză și proceduri accelerate de introducere pe piață a anumitor bunuri critice.

Pentru a evalua impactul crizelor asupra pieței interne, Comisia Europeană va efectua teste de rezistență și simulări, iar operatorii economici vor fi încurajați să dezvolte protocoale de răspuns și să organizeze cursuri de formare pentru situații de criză.

După aprobarea de astăzi, actul legislativ va fi semnat de președinta Parlamentului European și de președintele Consiliului și va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicare, iar statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a implementa noile norme.

Această inițiativă urmărește să consolideze reziliența pieței interne europene în fața viitoarelor crize, asigurându-se că bunurile, serviciile și persoanele pot circula liber chiar și în cele mai dificile circumstanțe.

În vederea îmbunătățirii eficienței generale a modului în care spațiul aerian european este organizat și gestionat, Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi poziția sa în primă lectură privind reforma cerului unic european, un dosar negociat vreme de peste un deceniu, în numele Parlamentului European, de fostul europarlamentar român Marian-Jean Marinescu.

Potrivit unui comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro, scopul reformei este de a îmbunătăți performanța, organizarea și gestionarea spațiilor aeriene din UE și furnizarea serviciilor de navigație aeriană pentru a crește capacitatea, a reduce costurile și a spori adaptabilitatea sistemului, încercând totodată să reducă impactul aviației asupra mediului și climei. Poziția Consiliului în primă lectură menține obiectivele-cheie ale cerului unic european: consolidarea siguranței, răspunsul la nevoile de capacitate și contribuția la reducerea emisiilor de CO₂, fiind în același timp rentabilă.

Principalele elemente ale poziției Consiliului: 

Poziția Consiliului în primă lectură conține următoarele elemente principale, în conformitate cu acordul provizoriu dintre colegiuitori:

– în ceea ce privește domeniul de aplicare al noului cadru legislativ, aplicarea regulamentului nu aduce atingere suveranității statelor membre asupra spațiului lor aerian și cerințelor statelor membre în materie de ordine publică, securitate publică și apărare;

– în consecință, noul regulament nu acoperă operațiunile și antrenamentele militare.

În ceea ce privește furnizarea de servicii de navigație aeriană și de trafic aerian și organizarea reglementării acestora:

– fiecare stat membru desemnează o autoritate națională de supraveghere pentru a evalua conformitatea furnizorilor de servicii de navigație aeriană cu anumite cerințe, cum ar fi sustenabilitatea financiară și structura organizațională, în cooperare cu autoritatea națională competentă responsabilă cu certificarea furnizorilor de servicii de navigație aeriană;

– statele membre pot decide să atribuie aceste sarcini uneia sau alteia dintre autorități;

– furnizorii de servicii de navigație aeriană și autoritatea națională de supraveghere pot face parte din aceeași organizație, cu condiția ca acestea să fie separate din punct de vedere funcțional și să îndeplinească cerințele de independență;

– statele membre vor avea, de asemenea, posibilitatea de a fuziona funcțiile de supraveghere economică și de siguranță în cadrul aceleiași entități administrative, deoarece această soluție reduce birocrația și se adaptează la modelele organizaționale existente;

– furnizorii de servicii de trafic aerian pot deschide voluntar anumite servicii de navigație aeriană la condițiile pieței, iar statele membre pot decide să autorizeze deschiderea la condițiile pieței a serviciilor de trafic aerian pentru controlul aerodromurilor și/sau al apropierii;

– autoritățile naționale de supraveghere și Comisia vor evalua împreună performanța serviciilor de navigație aeriană, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității.

Comisia este asistată în acest proces de un comitet independent de evaluare a performanțelor (PRB), care are un rol consultativ, este instituit ca o entitate stabilă și permanentă și va fi finanțat din bugetul UE.

În plus, au fost introduse măsuri de reducere a amprentei de CO₂ a sectorului aviației, în principal posibilitatea unei modulații obligatorii a tarifelor de rută pentru a încuraja utilizatorii spațiului aerian să sprijine îmbunătățirea performanțelor climatice și de mediu, cum ar fi utilizarea rutelor disponibile cu cel mai mare consum de combustibil sau utilizarea sporită a tehnologiilor de propulsie alternative nepoluante. Acestea ar face obiectul unui studiu de fezabilitate care va determina contribuția și valoarea adăugată a unei astfel de modulări și va evalua impactul acesteia asupra traficului aerian, a furnizării de servicii, a costurilor administrative și a părților interesate.

În cele din urmă, perspectiva de rețea este consolidată prin adăugarea de noi funcții de rețea și prin atribuirea de sarcini suplimentare, clar delimitate, actualului administrator al rețelei, Eurocontrol, astfel încât acesta să poată contribui mai bine la utilizarea durabilă și eficientă a spațiului aerian, în timp ce statele membre vor fi pe deplin implicate în deciziile de importanță strategică pentru rețea.