Opt școli din România vor beneficia de fonduri europene pentru digitalizare, în valoare de aproximativ 20.000 de euro per unitate școlară, ca urmare a proiectului pilot inițiat de eurodeputatul Victor Negrescu în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru educație și cultură din Parlamentul European.

”Mă bucur să anunț, astăzi, de Ziua Internațională a Educației, faptul că aceste granturi, disponibile grație proiectului meu pilot, vor permite unităților de învățământ să investească în infrastructura tehnologică și digitală, să desfășoare module de formare pentru profesori și elevi sau să ofere acces la conținut digital de calitate cursanților. Prin acest proiect pilot am dorit să ajutăm direct școlile, elevii și profesorii din zonele rurale, izolate sau cu deficiențe în materie de acces la tehnologie. Mă bucur că, iată, un număr important de școli din România, din comunități izolate, vor beneficia de aceste granturi ca urmare a inițiativei noastre și îmi propun să continuăm să obținem astfel de finanțări pentru educația din România”, a precizat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că nu ”a fost simplu să obținem resursele financiare pentru acest proiect”, fiind nevoit să convingă Comisia Europeană, ceilalți eurodeputați și să se asigure că structurile care implementează proiectul vor acorda finanțări României.

”Un efort care a dat roade, deoarece cred că fiecare copil din Uniunea Europeană merită să aibă acces la educație de calitate oriunde se află, acest lucru însemnând inclusiv acces la instrumente moderne de predare și învățare. Evoluțiile tehnologice pot genera decalaje greu de surmontat pentru cei care provin din medii defavorizate, iar școala trebuie să fie un mecanism de corectare a acestora și de creare de oportunități egale”, a completat Victor Negrescu.

Proiectul pilot are o valoare totală de 2,4 milioane de euro. Din aproximativ 300 de aplicații, în total, 100 instituții de învățământ din Uniunea Europeană vor folosi finanțarea pe care am propus-o și am obținut-o. De proiectul Learning from the Extremes vor beneficia 500 de profesori și 6000 de elevi din 10 țări.

Acest proiect se adăugă celorlalte proiect pilot inițiate de eurodeputatul Victor Negrescu, a căror valoare se ridică la 90 de milioane de euro, în domenii precum în domenii precum educația, sănătatea, digitalizarea sau antreprenoriatul, iar multe dintre inițiative au fost transformate ulterior în linii de finanțare permanente.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) a întreprins noi demersuri la început de an pe lângă instituțiile UE și partenerii europeni privind aderarea României la spațiul Schengen, se arată într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Pentru atingerea acestui obiectiv important pentru țară, eurodeputatul social-democrat subliniază că aderarea României la spațiul Schengen trebuie abordată „cu mai mult profesionalism și curaj”. „Ceea ce facem, ca țară, în aceste prime luni ale anului este esențial pentru a reuși să atingem acest deziderat până la alegerile europene din anul 2024”, punctează acesta.

Prin urmare, la acest început de an, Victor Negrescu a întreprins următoarele demersuri pe lângă instituțiile și partenerii europeni ai României:

• a solicitat comisarului social-democrat Ylva Johansson să susțină aderarea României la spațiul Schengen la întâlnirea informală a miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne, forul care trebuie să adopte o decizie cu privire la extinderea zonei de liberă circulație: „Ministerul de resort trebuie să ridice acest subiect în cadrul reuniunii”;
• a contactat oficialii din Suedia pentru a solicita ca aderarea României la spațiul Schengen să rămână un subiect prioritar pe agenda europeană: „Trebuie demarate, odată cu terminarea alegerilor locale, negocieri moderate de preşedinția suedeză cu Austria şi statele reticente”;
• a fost în contact cu oficiali din Olanda pentru a ne asigura că veto-ul aplicat Bulgariei nu mai împiedică aderarea României la spațiul Schengen: „Trebuie să ne asigurăm că veto-ul Olandei nu va bloca România, fiind direct implicați în sprijinirea Bulgariei”;
• a mulțumit ministrului grec de interne pentru sprijinul oferit în aderarea la spațiul Schengen: „Trebuie să dezvoltăm, împreună cu Grecia, o strategie comună de convingere a statelor reticente”;
• a intrat în contact cu reprezentanți din mediul politic și cu reprezentanți ai sectorului nonguvernamental din Austria pentru a încerca o schimbare de poziționare din partea guvernului de dreapta austriac: „Trebuie demarată o campanie de lobby şi advocacy în Austria pe lângă toți cei care pot influența decizia”;
• a discutat cu reprezentanți ai executivului spaniol, care urmează să preia Președinția Consiliului UE: „Vom efectua o vizită de lucru la Madrid. Contactele instituționale cu Spania trebuie intensificate”;
• a propus o amplă consultare între cei interesați de definirea unei strategii naționale privind aderarea la spațiul Schengen „întrucât subiectul nu trebuie politizat, iar toate competențele trebuie folosite în interesul României”: „Trebuie evitată personalizarea aderării prin realizarea unei echipe largi de negociere sau de coordonare”;
• i-a scris președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a solicita folosirea tuturor mijloacelor legale posibile, inclusiv atacarea la Curtea de Justiție a UE a veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spațiul Schengen: „Trebuie folosite toate mijloacele existente pentru a pune presiune în vederea adoptării unei decizii”;
• a sprijinit petiția inițiată de români privind atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziei privind refuzul aderării la spațiul Schengen. Aceasta urmează să fie dezbătută în comisia de resort a Parlamentului European în luna martie: „Cetățenii trebuie implicați direct şi ascultați mai mult”;
• a propus o coordonare și o colaborare mai bună cu partenerii din Bulgaria pentru a face demersuri comune, întrucât scenariul decuplării a fost ratat, iar țara vecină pare să aibă o abordare mai incisivă: „Trebuie setată o strategie comună şi definite axele comune de acțiune. De altfel, merită să discutăm și cu partenerii din Croația pentru a vedea cum putem aborda demersul la fel de eficient ca ei”.

Pentru ca toate aceste inițiative să conducă la efectul scontat, Victor Negrescu precizează că „este esențial ca la nivel național să fie menținută stabilitatea coaliției guvernamentale, iar responsabilii din Guvernul României să iasă din defensivă și să întreprindă acum, la începutul anului, toate demersurile necesare pentru a menține acest subiect pe agenda europeană”. „Nu doar discuții, ci acțiuni concrete”, subliniază eurodeputatul social-democrat.

Cred cu tărie că în România este nevoie de o taxă de solidaritate pentru tot ceea ce înseamnă averi acumulate pe fondul crizelor din ultimii doi ani, prin ”profituri cu adevărat nesimțite”, a fost mesajul transmis de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

”Taxarea bogăției și a companiilor cu profituri-record în urma pandemiei și a războiului din Ucraina este o preocupare a tuturor liderilor lumii, dezbătută în aceste zile la Forumul Mondial de la Davos. Asta arată că PSD a acționat corect când a impus în Coaliție taxa de solidaritate în energie și că este cât se poate de legitimă dezbaterea despre impozitarea marilor averi și a profiturilor exagerate”, a completat Ciolacu într-o postare publicată pe Facebook.

Acesta a explicat că prin această taxă ”statul va aduna resursele necesare pentru a ajuta atât milioanele de români care se confruntă cu criza costului vieții, cât și companiile românești, în special IMM-urile”.

Președintele Camerei Deputaților a anunțat astfel că va ”propune mediului de afaceri din România să discutăm cu franchețe despre acest subiect în următoarele luni pentru a ajunge la o soluție fezabilă, care să producă atât mai multă solidaritate socială, cât și mai multă justețe economică”.

Recent, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunţat că a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională prin ordonanţa de urgenţă pe energie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, adăugând că ”toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii”.

Răspunsul de la Comisia Europeană în această chestiune va veni în câteva zile.