Connect with us

SECURITATE

Aderarea Romaniei la UE: implicatii asupra institutiilor de securitate nationala

Published

on

Monalisa GIUGLEA – Center for European Policy Evaluation

După colapsul regimului comunist, România a început să se confrunte cu o serie de provocări atât la adresa situației interne, cât și a celei externe. Nevoia de a trasa noi politici publice, de a reforma instituții s-a resimțit mai acut la acel moment datorită faptului ca România trebuia să își remodeleze poziția pe scena internațională. De multe ori, contextul internațional a generat implementarea de reforme la nivel național, coroborată cu faptul că România se străduia să își consolideze regimul democratic și să se alinieze la valorile și principiile împărtășite. O parte dintre experții pe aceste probleme, ca Brzezinski și Kissinger erau de părere că procesul de tranziție de după colapsul regimului comunist s-a constituit într-o provocare la adresa bunei guvernări ce a condus la o reconfigurare a întregului sistem, acesta fiind mai degrabă unul rudimentar [1]. Procesul de tranziție a fost unul intens, accelerat de faptul că România dorea să dobândească un statut regional și o recunoaștere a importanței sale pentru evoluția Europei de sud-est.

Curând după relativa stabilizare a cadrului instituțional intern, România a inițiat un număr de măsuri menite să îi înlesnească integrarea în NATO și UE, principalii doi actori care i-arr fi putut oferi o garanție a propriei securități în acea perioadă de timp. Aderarea la aceste două organizații a devenit principalul obiectiv al României post-comuniste care se simțea amenințată de o multitudine de resurse interne și externe [2]. Procesul de aderare la UE a fost unul îndelung și complex, în principiu pentru că regimul democratic român a trebuit să facă față unor schimbări de amploare. Privitor la politica de securitate , România și-a construit un set de principii și obiective compatibile cu rolul pe care voia să îl joace – acela de actor regional influent – și cu viitorul politicii externe. Îndeplinirea acestor obiective a fost de o importanță deosebită pentru evoluția regimului democratic al României, întrucât a inclus principii ca: protecția integrității teritoriale și a unității statale, stabilind relații bilaterale, multilaterale și regionale în sud-estul Europei, în locul acceptării dominației din partea unei singure puteri. Cel mai relevant obiectiv, cu toate acestea, a fost acela de a “evita izolarea pentru că aceasta ar însemna vulnerabilitate și ar atenta la incluziunea româniei drept o națiune europeană cu responsabilități complete” [3].

Situația internă din România: aspecte problematice

Relația dintre România și Uniunea Europeană a fost caracterizată de către o influență reciprocă: dacă procesul de aderare al României la UE a avut un anumit grad de influență asupra instituțiilor naționale de securitate și asupra contextului intern, candidatura României la UE a generat o serie de preocupări legate de localizarea geografică a statului, mărimea sa, relația sa cu vecinii euro-atlantici, cel mai relevant asect în acest caz. Mai concret, având în vedere că România urma să asigure securitatea celei mai lungi frontiere europene externe, UE a luat în considerare următorii factori [4]:

  • În primul rând, granița de nord-est se află la doar 200 de kilometri de Transnistria, descrisă ca o “gaură neagră“, o sursă a activităților ilegale, ca: traficul de persoane, bunuri, arme, produse pe bază de petrol.
  • Proximitatea coastei Mării Negre, graniță care solicită un control adecvat și un sistem puternic de management al securității – vasul de patrulă Ștefan cel Mare, achiziționat cu fonduri europene este destinat protejării coastei. Mai mult decât atât, ajută România să atingă obiectivele Schengen [5].
  • Granița cu Moldova, cea mai importantă sursă a migrației ilegale, a trecerii ilegale a frontierei.

Odată devenită frontiera externă a UE, România a trebuit să devină pregătită să se confrunte cu “riscuri, dezechilibre și conflicte venite dinspre est, cel mai presant aspect fiind cel legat de Transnistria și în corelație cu acest aspect, un management” [6]. Departe de a fi nesemnificativ, rolul României de a asigura securitatea graniței europene implică responsabilitate, control, alocare de resurse, gestionarea diferitelor situații, adaptarea continuă la contextul european și implementarea acquis-ilui. Potrivit prevederilor JAI, România avea nevoie de resurse și mecanisme adecvate pentru a atinge obiectivele necesare asigurării securității europene: oprirea imigrației ilegale, combaterea crimei organizate transnaționale, combaterea traficului de persoane, droguri, arme și bunuri ilegale [7]. Din păcate, lipsa de experiență în ceea ce privește acest sector a făcut ca pentru România să fie mai greu să gestioneze problemele pe termen scurt. Alte aspecte problematice erau: lipsa unui birou special, competent care să gestioneze problema refugiaților, lipsa unităților specializate (poliția de frontieră în special), incapacitatea de gestiona problematica vizelor și a imigrației, rețele informatice limitate și acutizarea problemei crimei organizate, în continuă evoluție în ciuda eforturilor autorităților [8].

Articolul integral poate fi accesat aici.

Sursa: Center for European Policy Evaluation

[1] Papadimitriou, Dimitris, Phinnemore, David, Romania and the European Union – From marginalization to membership, Routledge, New York, 2008, p. 108;
[2] Nelson, Daniel, Romanian security in Romania since 1989, edited by Henry F. Carey, Lexington Books, Lanham, 2004, p. 461;
[3] Ibidem, p. 464;
[4] Papadimitriou, Dimitris, Phinnemore, David, op.cit.,p. 124;
[5] http://www.economist.com/node/21550330, ultima oara accesat pe 14 aprilie 2012, at 11:54 PM;
[6] Agnes Nicolescu, Changes in Romania’s Foreign Policy from the perspective of NATO and EU membership in Romanian Journal of European Affairs, Vol. 10, No. 1, 2010, p. 65;
[7] Papadimitriou, Dimitris, Phinnemore, David, op.cit.,p. 126;
[8] Idem;

CHINA

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la prudență și și-a exprimat precauția față de atenția bruscă pe care NATO o acordă Chinei, la finalul summitului Alianței Nord-Atlantice, care s-a desfășurat la Bruxelles și unde liderii aliați au recunoscut concurența sistemică cu regimurile autoritare prin amenințarea reprezentată de Rusia și prin provocările care pot fi derivate din influența în creștere a Chinei.

NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord“, a declarat Macron, la finalul summitului, potrivit Politico Europe.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles, au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Cu toate acestea, Macron a remarcat că țările NATO păstrează relații non-militare cu China, o țară din afara teatrului nord-atlantic.

Nu ar trebui să fim părtinitori în relația cu China – este mult mai mare decât cea militară. Nu ar trebui să distragem atenția de la numeroasele provocări pe care le avem în cadrul NATO“, a continuat el.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni, la finalul ultimului său summit NATO, că a devenit “foarte clar” în timpul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic “că Rusia, mai presus de toate, este provocarea majoră” pentru alianța militară și a evocat existența unei legături între Beijing și Moscova.

“China joacă un rol din ce în ce mai important, la fel ca întreaga regiune Indo-Pacific”, a recunoscut ea, dar a precizat că acest lucru se datorează în principal faptului că “Statele Unite (…) sunt, de asemenea, o națiune din Pacific”, într-o poziție aparent similară cu cea a președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a arătat prudent și reluctant la ideea ca NATO să adopte o poziție dură privind China.

Cu toate acestea, “nu cred că ar trebui să supraestimăm importanța acestui lucru”, a mai spus Merkel, potrivit Politico Europe, în ceea ce privește concluziile mai dure ale NATO cu privire la China cuprinse în declarația finală a summitului

În comunicatul summitului de la Bruxelles, liderii aliați au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Vorbind despre provocările pe care le reprezintă China, Merkel a susținut că există o legătură între Beijing și Moscova.

“În ceea ce privește politica externă, vedem o cooperare foarte bună și coordonată între China și Rusia – mă gândesc, de exemplu, la Consiliul de Securitate al ONU și la operațiunile militare comune”, a spus Merkel.

“Bineînțeles, urmărim și acțiunile hibride atât ale Rusiei, cât și ale Chinei, și vedem noi provocări și în acest sens. De aceea este important să ne coordonăm mai mult din punct de vedere politic”, a conchis ea.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

Published

on

© Turkish Presidency/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden s-a declarat încrezător că relațiile dintre Statele Unite și Turcia vor progresa după o întâlnire bilaterală pe care a avut-o cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, la finalul summitului NATO de la Bruxelles.

“Tocmai am încheiat o întâlnire cu președintele Erdoğan al Turciei. Am avut o întrevedere pozitivă și productivă, în mare parte una individuală. Am avut discuții detaliate despre cum să procedăm în legătură cu o serie de chestiuni”, a spus Biden, într-o conferință de presă.

Cele două țări ale noastre au agende importante. Echipele noastre vor continua discuțiile și sunt încrezător că vom face progrese reale cu Turcia și Statele Unite.

La rândul său, și preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că a avut o întâlnire ”foarte productivă şi sinceră” cu omologul său american Joe Biden, pe care l-a întâlnit pentru prima dată în marja summitului NATO de la Bruxelles.

”Trebuie să spun că am avut o întrevedre foarte productivă şi sinceră”, a declarat Erdogan într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, adăugând că ”nicio problemă în relaţiile dintre Turcia şi SUA nu este insurmontabilă”, informează Agerpres.

Preşedintele turc a menţionat că în cadrul ”discuţiilor extinse” cu omologul său american au fost abordate aspecte legate de cooperarea pe probleme regionale şi a subliniat anii îndelungaţi de prietenie cu liderul de la Casa Albă, notează Reuters.

El pledase anterior ca Washington-ul și Ankara să își rezolve împreună problemele din trecut. SUA au anulat vânzarea a 100 de avioane F-35 către Ankara după achiziţia de către Turcia a unor rachete S-400 ruseşti în 2019. Erdogan a acuzat Washingtonul că nu şi-a respectat promisiunile privind rachetele alternative Patriot americane.

La summitul NATO, președintele turc a avut întâlniri bilaterale și cu președintele francez Emmanuel Macron și cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, doi lideri cu care a avut raporturi tensionate în ultimii doi ani, îndeosebi pe fondul forajelor din Marea Mediterană, în cazul Greciei, și pe fondul dezacordurilor privind Siria și Libia, zone unde acțiunile Ankarei au fost criticate de Paris.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ENGLISH2 mins ago

VirtualCall – m-Training for Inactive Women Aiming their Employment as Call Center Agents at their Homes

Alin Mituța26 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Am cerut ca BEI să sprijine o tranziție verde echitabilă, precum și o dezvoltare socială și teritorială echilibrată în întreaga UE

CHINA29 mins ago

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Dan Motreanu36 mins ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din PE: Agricultura viitorului se va baza pe utilizarea inteligenței artificiale

Corina Crețu40 mins ago

Corina Crețu salută nivelul de reprezentare a femeilor în noul Guvern israelian și face apel la autoritățile din România să utilizeze fondurile europene pentru consolidarea drepturilor femeilor

NATO47 mins ago

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Gheorghe Falcă55 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Summitul NATO confirmă că securitatea României și a românilor este mai bine asigurată

NATO1 hour ago

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

NATO2 hours ago

Ambasada SUA la București: La summitul NATO, președinții Joe Biden și Klaus Iohannis au marcat parteneriatul solid dintre SUA și România

CONSILIUL UE2 hours ago

Miniștrii sănătății din UE, reuniți în Consiliul EPSCO, discută azi despre accesul la medicamente și consolidarea EMA

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO1 day ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE5 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending