Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Adina Vălean, comisarul european pentru trasnporturi: Reducerea emisiilor din sectorul maritim necesită soluții la nivel mondial

Published

on

Începând de la 1 ianuarie 2020, conținutul maxim de sulf al combustibililor maritimi este redus la 0,5 % (de la 3,5 %), la nivel mondial – reducând astfel poluarea aerului și protejând sănătatea și mediul. Emisiile de oxid de sulf (SOx) provenite de la motoarele cu ardere ale navelor provoacă ploi acide și generează pulberi fine care pot duce la boli respiratorii și cardiovasculare, precum și la scăderea speranței de viață, se arată în comunicatul oficial al Executivului European.


 „Transportul maritim este o activitate mondială, iar reducerea emisiilor sale necesită soluții la nivel mondial. Intrarea în vigoare a plafonului mondial pentru sulf este o etapă importantă pentru întregul sector maritim; acest plafon va contribui la o mai mare reducere a emisiilor de poluanți atmosferici nocivi, în beneficiul direct la orașelor și al comunităților din întreaga lume, inclusiv al unor orașe și comunități importante situate pe coastele noastre sud-europene. De asemenea, el demonstrează faptul că un efort concertat din partea UE și a OMI, împreună cu un angajament ferm al industriei de profil, poate genera beneficii importante pentru mediu și pentru sănătatea cetățenilor noștri.

Comisarul pentru transporturi Adina Vălean


Abordarea UE cu privire la conținutul redus de sulf ca exemplu internațional

Începând din 2012, UE a luat măsuri ferme de reducere a conținutului de sulf al combustibililor maritimi, prin Directiva privind conținutul de sulf. În 2016, Organizația Maritimă Internațională (OMI) a menținut 2020 ca dată de intrare în vigoare a plafonului mondial de 0,5 % pentru sulf.

Mai mult, în unele ecosisteme foarte fragile, precum Marea Baltică și Marea Nordului – desemnate ca „zone de control al emisiilor de oxizi de sulf” (ZCES) – conținutul maxim de sulf a fost deja redus la 0,10 % în 2015. Aceste limite mai stricte privind conținutul de sulf au dus la scăderea cu mai mult de jumătate a concentrațiilor de dioxid de sulf din jurul ZCES, generând beneficii pentru sănătatea oamenilor din porturile și regiunile de coastă, în timp ce impactul economic general asupra sectorului a rămas minim.

Următoarele etape privind durabilitatea în transportul maritim

Pe baza implementării cu succes a limitelor în zonele de control al emisiilor (ZCE), se preconizează că introducerea limitei globale pentru sulf va genera rezultate similare. De asemenea, UE este activ implicată, în contextul Convenției de la Barcelona, în ceea ce privește posibila desemnare în viitor de către OMI a unor ZCE în alte ape ale UE, precum Marea Mediterană.

UE a depus eforturi pentru a avea un rol activ în combaterea la un nivel mai general a emisiilor produse de sectorul maritim, atât pe plan intern, cât și la nivel mondial. În 2018, OMI a fost de acord să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim cu cel puțin 50 % până în 2050. UE și statele sale membre au jucat un rol important în intermedierea și garantarea acestui acord pentru sector, care reprezintă în prezent 2-3 % din emisiile mondiale de CO2. În cadrul OMI sunt deja în curs de desfășurare discuții pentru a transforma acest acord în măsuri concrete.

În vederea soluționării problemei pe care o reprezintă poluarea cu materiale plastice a oceanelor noastre, UE a adoptat noi norme privind instalațiile portuare de preluare, asigurându-se că deșeurile generate la bordul navelor sau pescuite în mare sunt colectate și tratate în porturi. 

De asemenea, UE colaborează cu OMI pentru a răspunde motivelor de îngrijorare legate de apele deversate de sistemele de posttratare utilizate de nave. Obiectivul este de a se asigura durabilitatea deplină a acestor sisteme, posibil prin stabilirea unor cerințe legislative mai stricte și uniforme.

În plus, Pactul ecologic european, prezentat în decembrie 2019 de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, stabilește măsuri suplimentare pentru ca transportul maritim să fie mai durabil, precum extinderea la sectorul maritim a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Context

Transportul maritim are un impact direct asupra calității aerului din multe orașe de coastă din Europa. Gazele de evacuare ale navelor reprezintă o sursă semnificativă de poluare a aerului, inclusiv prin emisiile de oxizi de sulf care rezultă din arderea păcurii. Oxizii de sulf sunt dăunători pentru sistemul respirator al oamenilor și îngreunează respirația.

În mod tradițional, navele utilizează pentru propulsie păcură, care poate avea un conținut de sulf de până la 3,50 %. În comparație, conținutul de sulf al combustibililor utilizați de camioane sau de autoturisme nu trebuie să depășească 0,001 %. Directiva privind conținutul de sulf din 2012, care a fost revizuită în 2016, a redus emisiile de SOx prin stabilirea unor niveluri maxime de conținut de sulf pentru combustibilii maritimi și a încorporat în legislația UE noi standarde stabilite de Organizația Maritimă Internațională, atât în interiorul unor zone protejate la nivel regional, cât și în afara acestora.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni aflați pe vasul de croazieră, Diamond Princess, unde se află și români

Published

on

© princesscruises Verified - Instagram

Uniunea Europeană cofinanțează repatrierea cetățenilor europeni care se află pe vasul de croazieră Diamond Princess, care a fost acostat în Yokohama, Japonia.

Cetățenii vor fi repatriați cu ajutorul zborurilor din Italia mobilizate prin mecanismul de protecție civilă al UE, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Costurile acestor zboruri fiind acoperite de UE. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China, cu ajutorul unor zboruri organizate de Franța și Germania. 

„Izbucnirea acestei epidemii este plină de povești umane. Nu trebuie să le pierdem din vedere printre numere și statistici. Mulțumesc autorităților italiene și întregului echipaj de zbor și personalului pentru că au ajutat cetățenii UE să ajungă în siguranță înapoi acasă. UE continuă să lucreze 24 de ore din 24, atât pentru a sprijini statele membre, cât și China. În prezent, lucrăm la expedierea suplimentelor către China în zilele următoare “, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

”Prima aeronavă italiană a plecat pe ruta către Japonia cu o echipă medicală avansată la bord și o a doua aeronavă va pleca în această seară pentru a repatria cetățenii UE”, se mai arată în comunicatul Exacutivului Europea.

Nava de croazieră a fost acostată în Yokohama pentru carantină încă de la începutul lunii februarie, după ce un pasager debarcat a fost testat pozitiv cu COVID-19.

Echipa medicală italiană va evalua pasagerii vasului de croazieră și numai cei care au avut un rezultat negativ în urma testului pentru virusul COVID-19 sau nu prezintă niciun simptom al bolii vor avea voie să se îmbarce și să se întoarcă acasă.

Prin urmare, numerele finale și naționalitățile vor fi cunoscute în zilele următoare, informează Comisia Europeană.

După sosirea în Europa, pasagerii vor începe o nouă perioadă de carantină organizată și monitorizată de fiecare stat membru.

UE va cofinanța costurile acestor zboruri. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al UE a facilitat repatrierea a peste 400 de cetățeni ai UE din China pe avioanele organizate de Franța și Germania.

Comisia Europeană este în contact regulat cu statele membre, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Organizația Mondială a Sănătății cu privire la toate aspectele focarului de COVID-19.

Ieri, 18 februarie, un al doilea cetăţean român de la bordul vasului de croazieră “Diamond Princess” a fost depistat cu noul coronavirus, fiind transportat la un spital din Tokyo, a informat, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe vas se aflau și 17 români, 15 membri ai echipajului și doi pasageri.


Context:

În decembrie 2019, în orașul chinez Wuhan a apărut un focar al unui nou coronavirus, care s-a răspândit rapid în alte regiuni din China și din lume. În ianuarie 2020, au apărut cazuri izolate în unele state membre ale UE.

Prin urmare, la 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activeze mecanismul UE pentru un răspuns la crize (IPCR) în modul „schimb de informații” pentru a facilita dezvoltarea unei înțelegeri comune a situației la nivelul statele membre și al instituțiilor, inclusiv cu privire la măsurile luate.

În aceeași zi, Comisia a activat mecanismul de protecție civilă al UE la cererea de asistență din partea Franței pentru a organiza și coordona sprijinul acordat cetățenilor UE afectați de epidemia de coronavirus nou din China.

La 7 februarie 2020, președinția croată a organizat o conferință video informală la nivel înalt, în cadrul căreia statele membre au discutat măsurile existente la nivelul UE și la nivel național în legătură cu epidemia de coronavirus nou și s-au pregătit pentru reuniunea extraordinară a Consiliului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean s-a întâlnit cu miniștrii transporturilor din România și alte țări est-europene privind ”obiecțiile” lor față de ”Pachetul Mobilitate”

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu miniștrii  transporturilor din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, cu care a discutat despre anumite prevederi ale Pachetului Mobilitate.

”Am avut o întâlnire cu ei (n.r. – miniștrii transporturilor), în care le-am ascultat obiecțiile și am hotărât ce pași următori pot fi făcuți pentru o evaluare obiectivă, bazată pe date, a situației invocate de ei”, a scris Vălean, după întrevedere, pe Facebook.

Țările menționate consideră că anumite prevederi ale Pachetului de mobilitate au un impact negativ din punct de vedere economic și de mediu.

Propusă de Comisia Europeană în mai 2017, reforma condiţiilor de lucru ale transportatorilor a dat naştere unei dispute politice pe fondul unei concurenţe puternice într-un sector sensibil.

Pe de o parte, Franța, Germania și țările Benelex susţin aplicarea unei legislaţii stricte pentru a contracara dumping-ul social, în timp ce ţările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia şi Lituania) pledează pentru o viziune mai suplă, reproșând un protecționism ascuns și încălcarea liberei circulații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending