Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Adina Vălean, declarație în numele Comisiei Europene privind Revoluția Română: În decembrie 1989, România a revenit în inima familiei europene

Published

on

Revoluția Română a fost primul pas spre reîntoarcerea României și a românilor în Europa, după decenii de izolare impusă, bazată pe diviziuni artificiale, între est și vest, a afirmat comisarul european Adina Vălean, în numele Comisiei Europene, în cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989.

”În urmă cu 30 de ani, pe 16 decembrie 1989, revoluția română a început la Timișoara. Acesta a fost primul pas spre reîntoarcerea României și a românilor în Europa, după decenii de izolare impusă, bazată pe diviziuni artificiale, între est și vest. Revoluția română a fost cel din urmă act al mișcărilor populare anticomuniste din Europa Centrală și de Răsărit. Și cel mai sângeros. Peste o mie de oameni au plătit cu prețul vieții. În acea iarnă rece din 1989, românii au luptat pentru libertate, drepturi fundamentale, domnia legii și democrație. Aceste valori constituie fundamentul Europei noastre, așa cum o știm azi, dincolo de diferențele de limbă, rasă sau tradiții. Ne-au adus împreună, de la nord la sud, de la est la vest.  Perpetuarea acestor valori – a drepturilor fundamentale, a domniei legii – trebuie să constituie un motor al unității europene”, a spus Vălean, în plenul Parlamentul European.

În intervenția sa, Vălean a subliniat că România, ca parte a Uniunii Europene astăzi, mai are de lucru.

”Călătoria noastră către o convergență deplină cu nucleul Uniunii Europene este în plină desfășurare. Monitorizăm în continuare situația statului de drept prin mecanismul de cooperare și verificare”, a spus comisarul european.

Vălean, comisar european din partea României, a rememorat și cum arăta viața sa la momentul izbucnirii Revoluției.

”Aveam 21 de ani și eram în ultimul an de facultate în momentul revoluției. Acele zile din decembrie 1989 vor rămâne pentru totdeauna în sufletul și mintea mea și în memoria colectivă a poporului român. Am trăit anii de tranziție către democrație, care au dus la aderarea țării mele la Uniunea Europeană. Dar nimic nu este peren. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu va mai cunoaște regimuri totalitare, penurie și izolare”, a spus aceasta.

”În decembrie 1989, când imaginile încețoșate ale Revoluției au ajuns la toate televiziunile din lume, România s-a întors. Și nu este un loc mai bun decât Parlamentul European pentru a celebra 30 de ani de la revenirea României, și a întregii Europe Centrale și de Est, în inima familiei europene”, a conchis Adina Vălean.

Membrii Parlamentului European au deschis lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care se desfășoară în perioada 16-19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de-a treizecea aniversare a Revoluției Române din Decembrie 1989.

Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi, la ora locală 12:00 (13:00 ora României). Propunerea de rezoluție va fi publicată curând aici, iar textul adoptat va fi disponibil aici în urma votului de joi.

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending