Adina Vălean și-a prezentat marți, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene din România, bilanțul celor cinci ani de mandat în funcția de comisar european pentru Transporturi, urmând ca săptămâna viitoare să-și preia mandatul de eurodeputat, în contextul desfășurării sesiunii plenare pentru constituirea noului Parlament European.
Printre detaliile oferite de aceasta în ultima sa conferință de presă ca membră a executivului european se disting următoarele:
- Peste 50 de inițiative legislative la nivel european
- România a primit în mandatul Adinei Vălean 12 miliarde de euro pentru transporturi, din diverse instrumente financiare, peste 850 de milioane de euro venind din Mecanismul de Interconectare a Europei – o sumă fără precedent care clasează țara noastră pe a șasea poziție la nivel european, după Polonia, Polonia, Italia, Franța, Germania și Cehia
- România a primit un coridor nou de transport, și anume coridorul Nord-Sud care unește Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.
- Fonduri pentru Constanța, ”inima coridoarelor solidarității” care poate deveni ”poarta de intrare pentru Coridorul Mijlociu care va uni Asia cu Uniunea Europeană”
- 94 de milioane de euro pentru investiții la punctele de trecere a frontierei României cu Moldova și Ucraina
- Fast Danube II, un proiect care ” aproape a câștigat finanțare de la Uniunea Europeană”
- Consolidarea drepturilor pasagerilor
- Digitalizare
”Începând cu săptămâna viitoare, îmi voi prelua mandatul în PE, ceea ce face să înceteze mandatul de comisar European. Fiind ultima conferință de presă, este un timp al bilanțului și atunci aș vrea să spun câteva vorbe despre mandatul meu de aproape 5 ani. Știu că lucrurile se întâmplă, se desfeșură cu repeziciune și apar tot timpul elemente noi. Dacă facem un efort de memorie, vă dați seama că în ultimii 5 ani pentru transportul și pentru mandatul meu de comisar am avut o succesiune de crize succesive, unele sunt încă în desfășurare, la care a trebuit să răspundem, să inventăm lucruri noi, să apărăm atât industria de transporturi, cât și beneficiarii, fie companii, pasageri ș.a.m.d.”, și-a început Adina Vălean intervenția.
În contextul crizelor suprapuse, unele încă în derulare, comisarul european pentru Transporturi a fost nevoit să recurgă la măsuri inventive pentru acest domeniu, care s-au concretizat în peste ”50 de inițiative legislative la nivel european motivate în primul rând de asumarea faptului că avem de acum 5 ani o strategie nouă privind mobilitatea, adică transporturile în Uniunea Europeană și un angajament pe care l-am avut de a pune în practică inițiative legislative care să ruleze condiții pentru dezvoltarea ulterioară pe baze mai sustenabile și mai inteligente a transporturilor în Uniunea Europeană”.
”Evaluarea proprie pe care o am este aceea că am reușit. Aș vrea să spun că între multele directorate din Comisia Europeană am satisfacția faptului că inițiativele legislative pe care le-am luat pentru transporturi au fost toate bazate pe o viziune de dezvoltare și creșterea economică a sectorului, pe mai multe drepturi și calitate sporită a serviciilor pentru pasageri. O viziune despre sustenabilitate în transporturi care se bazează mai degrabă pe stimulente decât pe opreliști și interziceri. Am să vă spun câteva vorbe despre acest lucru”, a evaluat oficialul european.
Impactul asupra României
”Sigur că poziția de comisar european nu presupune să lucrezi exclusiv pentru țara din care provii. Probabil că astfel de conferință de presă aș putea ține și în alte țări europene. Dar pentru că sunt aici la București, îi face plăcere să spun câteva lucruri despre impactul pentru România: un total de 12 miliarde de euro alocate transporturilor în mandatul meu pentru România, din diverse instrumente financiare. Din cel pe care îl gestionez direct, care este mecanismul de interconectare europeană, peste 850 de milioane pe 26 de proiecte. Este o sumă fără precedent”, a arătat aceasta.
Ea a evidențiat că nu va obosi să insiste ”pe lângă cei care se află la conducerea guvernului României ca acești bani să fie folosiți în sensul în care proiectele pentru care sunt alocați să fie realizate la timp”.
În mandatul său, ”România primește un coridor nou de transport”.
”Vorbim de volumul de bani obținut prin Mecanismul de interconectare europeană, fondurile pe care le-am gestionat direct. România este a șasea ca poziție în alocarea de fonduri în UE, după Polonia, Italia, Franța, Germania și Cehia. Am spus 850 de milioane pentru 26 de proiecte. O chestiune legislativă extrem de importantă și care așează pentru viitorii ani, până în 2040, arhitectura de transporturi europeană, este rețeaua esențială de transport, așa-zisele hărți ale Uniunii Europene care indică proiectele, culoarele principale de transport și indică de asemenea prioritatea pentru finanțare. În mandatul meu, România primește un coridor nou de transport. Este vorba de coridorul de transport Nord-Sud care unește Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Sper că acest nou coridor să aducă în cele din urmă și Moldovei noastre mult așteptatele conectivități cu restul țării”, și-a exprimat speranța Vălean.
Conform explicațiilor oferite de comisarul european pentru Transporturi, ”aceste coridoare de transport presupun și noi standarde pentru transporturi, o nouă viteză pe calea ferată, desfășurările de noi standarde pentru noduri urbane – 430 de noduri urbane la nivelul întregii Uniunii Europene, ca și pentru România”.
De asemenea, Portul Constanța a primit ”149 de milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii feroviare, 13 milioane de euro pentru electrificarea conexiunii feroviare din port”.
”Constanța este inima coridoarelor solidarității. Vă spuneam că am fost nevoiți să inventăm lucruri din cauza crizelor succesive, cea mai recentă și încă în desfășurare fiind invazia Ucrainei de către Rusia, ceea ce ne-a făcut să inventăm noi modele de conectivitate pentru Moldova și Ucraina cu Uniunea Europeană. Constanța este inima acestor coridoare ale solidarității. Mare parte din fluxul de mărfuri pentru din Moldova și Ucraina trec prin Constanța”, a subliniat Vălean.
În contextul noii realități geopolitice, geo-economice, comisarul european pentru Transporturi a spus că a avut în vedere ca ”poarta de intrare pentru Coridorul Mijlociu care va uni Asia cu Uniunea Europeană să rămână Constanța”.
”Acest Coridor Mijlociu l-am pus pe agenda și pe documentele formatelor internaționale. Se lucrează prin diversele programe internaționale ale Uniunii Europene, în colaborare cu parteneri din Asia pentru întărirea acestui Coridor Mijlociu. Ultima dată l-am pus pe un format internațional agreat la nivelul G7 anul trecut, în Japonia. Asta reprezintă o nouă oportunitate pentru viitor pentru Constanța de a fi una din porțile de intrare esențiale ale Uniunii Europene, în special pentru mărfurile dinspre Asia”, a amintit oficialul european.
Investiții la punctele de trecere a frontierei României cu Republica Moldova și Ucraina și o politică constantă de sprijin pentru Republica Moldova
Adina Vălean a listat noul pod de la Ungheni, îmbunătățirea infrastructurii la Vicșani, Siret, Albița, Galați și politica constantă de sprijin pentru Republica Moldova printre realizările din timpul mandatului său.
”Dacă să vorbim și despre Moldova, Moldova cea dincolo de Prut și despre Ucraina, în acest nou context, din bugetul european, am obținut peste 94 de milioane de euro pentru investiții la punctele de trecere a frontierei României cu Moldova și Ucraina, cum ar fi un nou pod la Ungheni, îmbunătățire a infrastructurii la Vicșani, Siret, Albița, Galați. Am avut o politică constantă de sprijin pentru Moldova, așa cum și în România a avut-o și am așezat practic Moldova la masa dialogului construcției și finanțării Uniunii Europene, ceea ce înseamnă dezvoltarea viitoare a infrastructurii ei”, a continuat comisarul european pentru Transporturi.
Proiectul Fast Danube II ”aproape a câștigat finanțare de la Uniunea Europeană”. Adina Vălean: ”Îmi face plăcere că las un proiect pentru viitor”
”Am avut ca prioritatea Dunărea și mă bucur că Fast Danube II care este un proiect de navigabilitate, de lucrări concrete de navigabilitate la Dunăre pe timpul întregului an, a fost în cele din urmă depus și a câștigat finanțare. Sau poate n-ar trebui să spun asta. Aproape a câștigat finanțare de la Uniunea Europeană. Trebuie să vă spun că a fost destul de complicat să se depună acest proiect, dar cu ajutorul grupului de experți ai Comisiei Europene pe care l-am pus la dispoziția României și Bulgariei, proiectul s-a scris astfel încât să aibă succes și îmi face plăcere că las un proiect pentru viitor în ceea ce înseamnă Dunărea. De asemenea vorbim de Dunăre în contextul culoarelor solidarității. Am finanțat lucrări tehnice de balizaj și semnalizare pentru canalul Sulina. Această discuție este tranșată definitiv. Aici vorbim de canalul Sulina, astfel încât transportul de mărfuri către Marea Neagră are ca prioritate sau principală axă principală Canalul Sulina”, a mai dezvăluit Adina Vălean.
Adina Vălean își încheie mandatul de comisar european pentru Transporturi, asumat în 2019, și va prelua săptămâna viitoare responsabilitățile de eurodeputat, funcție pe care a mai deținut-o în trecut.
Aceasta a fost membră a Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderare României la Uniunea Europeană, a fost vicepreședinte al acestei instituții între 2014 și 2017 și a făcut parte din comisii importante precum cea pentru industrie, cercetare și energie, sau cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, pe aceasta din urmă prezidând-o în perioada 2017-2019.
