Statele Unite ar putea înceta să mai medieze între Rusia și Ucraina dacă cele două părți nu prezintă propuneri clare pentru încheierea războiului, a avertizat marți secretarul de stat american Marco Rubio, relatează AFP, preluat de Agerpres. Între timp, președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a transmis refuzul său categoric privind concesii teritoriale către Rusia în schimbul păcii.

„Am ajuns la un punct în care ambele părți trebuie să facă propuneri concrete pentru a pune capăt acestui conflict”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce. „Dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori în acest proces”, a adăugat ea.

Tensiunile diplomatice se amplifică după ce Kremlinul a respins propunerea Ucrainei de a declara un armistițiu de 30 de zile, cerând mai întâi să fie luate în considerare preocupările Moscovei. În schimb, Rusia a solicitat Kievului să accepte o încetare a focului de trei zile, între 8 și 10 mai, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 80 de ani de la victoria împotriva forțelor naziste, când este planificată o paradă militară de amploare în Piața Roșie din Moscova.

Propunerea unui armistițiu de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, a fost avansată de Ucraina, la inițiativa Statelor Unite, încă din martie. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la acea vreme că, în principiu, Moscova nu respinge ideea, dar a invocat „nuanțe”, precum problemele de control și verificare, dar și necesitatea suspendării livrărilor de arme către Ucraina pe durata armistițiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marți că Ucraina nu va oferi „cadou” niciun teritoriu Rusiei pentru a pune capăt războiului. „Dorim cu toții ca acest război să se încheie în mod echitabil, fără cadou pentru Putin și mai ales nu teritorii”, a declarat Zelenski în cadrul unui summit regional, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Rusia ocupă parțial patru regiuni ucrainene — Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson — a căror anexare a revendicat-o în 2022, precum și peninsula Crimeea, anexată în 2014. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat luni că recunoașterea internațională a acestor anexări este o condiție „imperativă” pentru încheierea conflictului.

Administrația Trump, care își dorește o încheiere rapidă a războiului, ar lua în calcul recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei și chiar ar putea presa Ucraina să renunțe la acest teritoriu, potrivit unor surse din mass-media. Zelenski a respins categoric o astfel de eventualitate. Duminică, Donald Trump a sugerat că poziția liderului ucrainean s-ar putea schimba în viitor.

Marți, în mesajul său cotidian, Zelenski a îndemnat din nou Rusia să accepte un armistițiu „necondiționat și global” de 30 de zile. Totodată, el a avertizat Moscova cu privire la riscurile continuării războiului: rușii „sunt îngrijorați că parada lor ar putea fi amenințată și ei au dreptate să fie îngrijorați. Însă ei ar trebui să fie îngrijorați (și) de continuarea războiului”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski a mai precizat că Ucraina se pregătește să discute cu Washingtonul despre posibile noi măsuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri, a declarat marți ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, după ce Statele Unite au aprobat vânzarea către România a unui sistem de rachete Patriot în variantă modernizată pentru a înlocui sistemul de apărare aeriană donat Ucrainei de către România și va fi achiziționat prin intermediul unor fonduri externe nerambursabile, asigurate de un grup țări aliate.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unei unități de tragere MIM-104 PATRIOT. Sistemul MIM-104 PATRIOT include un set radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903, a transmis și Ambasada SUA într-un comunicat.

Această unitate de tragere va înlocui sistemul pe care România l-a furnizat Ucrainei în septembrie 2024. PATRIOT poate detecta și doborî o gamă largă de amenințări cu rachete balistice și aeropurtate, iar această achiziție va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre.

“Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a alianței NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri. Statele Unite apreciază sprijinul continuu pe care România l-a acordat Ucrainei, incluzând donarea unui sistem Patriot pentru a sprijini apărarea Ucrainei”, a declarat, în context, ambasadoarea Kathleen Kavalec.

Având un cost estimat de 262 de milioane de dolari, sistemul va fi achiziționat prin intermediul unor granturi de la un grup de donatori NATO.

Statele Unite, prin persoana secretarului american al Energiei, Chris Wright, și-au exprimat dorința ca țările din Europa Centrală și de Est să se alăture strategiei sale ce vizează ”libertatea energetică”, abandonând planurile ample ce urmăresc tranziția la o economie net zero, anunță Bloomberg, conform Agerpres.

Acesta a participat la Varșovia la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, eveniment ce i-a oferit prilejul de a sublinia că Europa Occidentală a ales calea greșită a ”impunerii de la vârf a unor politici climatice costisitoare”.

Oficialul american a apreciat că investițiile în energiile regenerabile au un efect negativ asupra creșterii economice, dar majorează profiturile companiilor străine, motiv pentru care Europa de Est ar trebui să urmeze o direcție diferită, consideră Wright.

”A venit timpul ca Europa Centrală să facă o alegere. Vă primim cu căldură alături de noi în Echipa Libertății Energetice și a Prosperității pentru Cetățeni”, le-a spus Wright participanților la conferința de la Varșovia.

Acesta a recunoscut că schimbările climatice sunt un ”fenomen fizic real”, dar nu reprezintă, potrivit lui, ”cea mai urgentă problemă” a lumii.

”De fapt, concluzia clară a studiilor economice cu privire la schimbările climatice este acea că net zero 2050 este un obiectiv absolut greșit. Nu doar că nu poate fi atins, dar urmărirea cu orbire a acestui obiectiv va provoca mai multe prejudicii decât va provoca schimbarea climei”, a spus oficialul american, care a avut o întâlnire cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, prilejuită de evenimentul mai sus amintit.

Agenda discuțiilor dintre cei doi a inclus mai multe proiecte-cheie:

• Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
• Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
• Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
• Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.

Revenind la politica energetică a SUA, amintim că Donald Trump a semnat în prima zi a mandatului său un ordin executiv prin care retrage Statele Unite din Acordul de la Paris din 2015 și din toate celelalte acorduri și înțelegeri semnate sub auspiciile Convenției Națiunilor Unite privind clima. De asemenea, ordinul a pus capăt imediat sprijinului financiar american pentru climă acordat țărilor în curs de dezvoltare.

Gestul a fost primit cu regret de către Uniunea Europeană. 

Este pentru a doua oară când Trump retrage SUA din acest acord, care obligă aproape fiecare națiune să reducă emisiile care încălzesc planeta.

Spre deosebire de momentul în care Trump a părăsit pentru prima dată acordul de la Paris în 2017, de data aceasta puțini lideri mondiali au făcut presiuni publice asupra președintelui american pentru a rămâne.