Connect with us

INTERNAȚIONAL

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Published

on

© White House

Administrația SUA a anunțat că toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții vor expira, în luna mai, a anunțat Casa Albă, potrivit CNN.

„Scopul acestei decizii este să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

De asemenea, Secretarul de stat Mike Pompeo a precizat că scopul aceste măsuri este de a lăsa Iranul fără „fondurile pe care le-a folosit pentru a destabiliza Orientul Mijlociu timp de zeci de ani” și de a determina Iranul să se comporte „ca o țară normală”.

Pompeo a mai spus că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost de acord să asigure cantitatea necesară de petrol pentru piețe, astfel încât să compenseze pentru pierderea petrolului Iranian de pe piață.

Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de tensiuni istorice ce datează de la începutul Războiului Rece, acestea înrăutățindu-se la finalul anilor ’70, când regele Iranului a fost înlăturat în urma revoluției din 1979 ce a culminat cu venirea la putere a liderului suprem, Ayatollah-ul Khomeini, care descria Statele Unite drept ”Marele Satana”, dar și cu criza ostaticilor în care diplomații americani de la Ambasada de la Teheran au fost ținuți prizonieri.

Sancțiunile americane impuse începând de atunci au cunoscut un moment de relaxare pe fondul acordului nuclear JCPOA din 2015, negociat de SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Iran, dar denunțat de actualul președinte american în 2018.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO se angajează în lupta împotriva COVID-19: Comandantul forțelor aliate, Tod Wolters, desemnat să coordoneze sprijinul și zborurile militare cu materiale medicale pentru aliați

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din cele 30 de țări membre ale NATO l-au desemnat joi pe generalul Tod Wolters, comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa, să coordoneze sprijinul militar necesar pentru a combate criza coronavirusului și să identifice căi rapide în spațiul aerian al Europei pentru zboruri militare care să transporte materiale medicale, a declarat joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Miniștrii au convenit, de asemenea, să organizeze în aprilie o reuniune extraordinară a miniștrilor apărării pentru a revizui sprijinul acordat aliaților și a lua decizii cu privire la orice alte măsuri.

NATO a fost creat pentru a face față crizelor. Deci putem ajuta și Alianța noastră își joacă rolul”, a spus secretarul general, într-o conferință de presă virtuală ce a urmat unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, prima reuniune aliată din istorie în acest format. Mai mult, reuniunea a avut un caracter special, întrucât a fost prima întrunire aliată de când Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea membru al Alianței. De altfel, miniştrii de externe au salutat Macedonia de Nord ca nou membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii. Astfel, într-o declarație comună adoptată, miniștrii au subliniat că “Alianța își joacă rolul său”  în combaterea crizei COVID-19, în timp ce au refirmat că sarcina principală a NATO a rămas protecția celor aproape un miliard de oameni din cele 30 de state aliate și că capacitatea NATO de a efectua operațiuni nu a fost subminată.

”NATO contribuie la efortul colectiv. Aliaţii se ajută reciproc – inclusiv prin furnizarea de profesionişti din domeniul sănătăţii, paturi de spital şi echipamente medicale esenţiale, precum şi prin schimbul de bune practici şi idei despre cum să combată această boală ucigaşă. Transportăm materiale medicale esenţiale pe calea aerului din diverse părţi ale lumii, oferim personal medical, materiale şi echipamente esenţiale din surse civile şi militare şi punem cunoştinţele şi resursele noastre medicale, ştiinţifice şi tehnologice în slujba unor răspunsuri inovatoare”, se arată în declarație.

În plus, potrivit textului, aliaţii colaborează pentru a asigura accesul publicului la informaţii transparente şi precise în timp util, ceea ce este crucial pentru a depăşi această pandemie şi a combate dezinformarea. De asemenea, întrucât este necesară o abordare coordonată şi cuprinzătoare, NATO lucrează îndeaproape cu alte organizaţii internaţionale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Uniunea Europeană.

În contextul pandemiei fără precedent care afectează toţi aliaţii şi partenerii, miniştrii de externe din ţările membre NATO au adus un omagiu angajaţilor din domeniul sănătăţii, precum şi tuturor celor care se află pe prima linie în lupta împotriva COVID-19.

La reuniunea de joi au fost luate şi noi decizii pentru consolidarea rolului organizaţiei în îndeplinirea provocărilor actuale şi viitoare de securitate. În declaraţia adoptată, miniştrii de externe dau asigurări că ”NATO rămâne pregătită să îndeplinească sarcinile sale fundamentale, şi anume apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea comună”.

”Capacitatea noastră de a ne derula operaţiunile şi de a asigura descurajarea şi apărarea împotriva tuturor ameninţărilor cu care ne confruntăm nu este afectată”, se spune în document.

Alianța coordonează și susține deja eforturile naționale împotriva pandemiei cu ajutorul logistic, de transport și de asistență medicală, mai arată NATO.

“Sunt recunoscător pentru ofertele suplimentare de asistență pe care Aliații NATO le-au făcut astăzi și pentru sprijinul substanțial pe care Aliații l-au oferit deja”, a mai declarat secretarul general, făcând referire transportul aerian al materialelor medicale, furnizarea de personal medical și utilizarea tehnologiilor inovatoare.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

Miniștrii aliați au adoptat, de asemenea, un set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România, primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Bogdan Aurescu a participat joi, prin sistem videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, şedinţă în cadrul căreia s-a vorbit despre sprijinul forţelor aliate în contextul pandemiei COVID-19, dar şi despre situaţia din Irak şi Afganistan. În cadrul reuniunii, prima din istorie desfășurată în sistem de videoconferință, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al Alianţei în asigurarea unei platforme de schimb de informaţii, bune practici şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte gestionarea crizei actuale generate de pandemia de COVID-19, inclusiv în privinţa utilizării forţelor armate în sprijinul eforturilor celorlalte autorităţi naţionale.

El a evidenţiat utilitatea valorificării mecanismelor şi instrumentelor aflate la dispoziţia NATO pentru susţinerea demersurilor de oferire de asistenţă statelor aliate în nevoie. Totodată, ministrul român a subliniat rolul important al misiunilor aeriene de urgenţă în asigurarea transportului de echipamente medicale şi a arătat, în acest sens, că România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian la dispoziţia NATO pentru transportul unor astfel de echipamente şi materiale necesare ţării noastre, din Republica Coreea, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

De asemenea, acesta a indicat necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării activităţilor de dezinformare, care s-au intensificat în contextul pandemiei.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii, ministrul Bogdan Aurescu subliniind necesitatea continuării eforturilor coordonate, inclusiv prin intermediul Alianţei, pentru depăşirea crizei actuale, precizează sursa citată.

Ministrul român a salutat adoptarea, cu prilejul reuniunii, de către miniştrii aliaţi, a unui set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat atenţia sporită acordată de aliaţi evoluţiilor din această regiune şi partenerilor din vecinătatea estică. A evaluat că, în condiţiile menţinerii unei situaţii de securitate fluide şi complexe în regiunea Mării Negre, adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina reprezintă un demers necesar.

El a subliniat că situaţia de securitate impune, totodată, continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în regiunea Mării Negre.

Totodată, Aurescu a evidenţiat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare, pe baza deciziilor şi politicilor existente, de o manieră susţinută şi coerentă, inclusiv pe flancul estic.

În ceea ce priveşte vecinătatea sudică a continentului european, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea rolului NATO în Irak şi în regiune, cu accent pe combaterea terorismului. El a subliniat importanţa unei abordări coordonate şi flexibile cu privire la misiunea aliată din Afganistan, care să ia permanent în considerare evoluţiile din teren.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Bogdan Aurescu a salutat, de asemenea, participarea, pentru prima dată, la reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, a Republicii Macedonia de Nord, în calitate de membru NATO.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi eforturile României în combaterea crizei coronavirusului și faptul că forțele armate sunt mobilizate pentru a sprijini eforturile autorităților civile în a gestiona pandemia de COVID-19.

“Salut ceea ce face România acum. Arată că România și toți ceilalți aliați își mobilizează forțele armate pentru a sprijini eforturile civile în a combate coronavirusul. NATO a sprijinit aceste eforturi. Centrul euro-atlantic de coordonare pentru reacția la dezastre este un instrument important pentru mobilizarea resurselor pentru toți aliații care au nevoie de aceste resurse suplimentare. România a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta mult echipament din Coreea de Sud în România. Acesta este doar un exemplu de cât de importante sunt capabilitățile noastre de transport aerian în a-i ajuta pe aliați să facă față acestor crize”, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă virtuală ce a urmat unei reuniuni prin videoconferință a miniștrilor afacerilor externe, prima reuniune aliată din istorie în acest format.

De altfel, Jens Stoltenberg a precizat că miniștrii de externe aliați au decis să îl însărcineze pe generalul Tod Wolters, comandantul suprem al Forțelor NATO, să coordoneze sprijinul militar pe care Alianța îl poate oferi în gestionarea acestei crize, inclusiv prin identificarea capacităților aeriene care să asigură livrarea de echipamente medicale.

 

Totodată, într-o postare pe Twitter, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a arătat că România a fost primul stat aliat care a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical.

Ministerul Apărării Naționale din România a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea a două misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a 90 de tone de echipament medical de la Seul la București.

Echipamentele, constând în alte 200.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

Primele 45 de tone de echipament medical, constând în 100.000 de combinezoane de protecţie, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud, au ajuns joi pe Aeroportul OtopeniUrmătoarele 45 de ani, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție au ajuns sâmbătă la București.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending