Connect with us

INTERNAȚIONAL

Administrația Prezidențială confirmă că Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat vizita în România. Președintele Klaus Iohannis urma să aibă o întâlnire cu acesta la Palatul Cotroceni

Published

on

Administrația Prezidențială precizează că vizita pe care regele Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei urma să o efectueze în România a fost anulată luni de partea iordaniană.

”Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, urma să îl primească în această după-amiază pe majestatea sa Regele Abdullah al II-lea al Regatului Haşemit al Iordaniei, la Palatul Cotroceni, cu prilejul vizitei oficiale programate să aibă loc în România. Vizita a fost anulată astăzi de către partea iordaniană”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat vizita în România, care trebuia să înceapă astăzi, după ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

”Majestatea Sa Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anula vizita în România care era programată să înceapă luni, în semn de solidaritate cu Ierusalim”, a precizat luni ministerul iordanian de Externe.

Vizita regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei în România, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, implica întâlniri bilaterale cu președintele României, Klaus Iohannis și cu alți oficiali ai Parlamentului, potrivit unei declarații a Curții Regale.

Înaltul oficial iordanian trebuia, de asemenea, să participe la o rundă de ”întâlniri Aqaba”, pe care Iordania și România ar fi trebuit să le găzduiască împreună.

Totodată, era de așteptat ca cele două state să semneze un acord și două memorandumuri de înțelegere în diverse domenii. Un forum de afaceri pentru reprezentanții sectorului privat din cele două țări ar fi trebuit să aibă loc în timpul vizitei.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-o primă reacție, executivul european a spus, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPAC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetate rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Serghei Lavrov: Reunirea Crimeei cu Rusia este un subiect închis. Niciun fel de declarații ale SUA, UE sau NATO nu sunt în stare să schimbe asta

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Problema “reunirii Crimeei cu Rusia” a fost închisă definitiv şi niciun fel de declaraţii ale SUA, UE sau NATO nu vor schimba această situaţie, a declarat marţi ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, la prezentarea unei culegeri de documente din arhivele MAE rus, intitulată “Crimeea în dezvoltarea Rusiei: istorie, politică, diplomaţie”, informează TASS, potrivit Agerpres.

“Problema privind reunirea Crimeei (cu Rusia) este închisă definitiv, place acest lucru cuiva sau nu. Niciun fel de declaraţii ale Washingtonului, UE sau NATO nu sunt în stare să schimbe această situaţie nici din punct de vedere juridic, nici din punct de vedere politic”, a subliniat Lavrov, la o lună distanță după ce Rusia a aniversat cinci ani de la anexarea Republicii Autonome Crimeea, acțiune considerată ilicită și ilegală de SUA, Uniunea Europeană și de NATO.

Luna trecută, NATO și Uniunea Europeană au condamnat în termeni fermi cei cinci ani trecuți de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă.

Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Și România s-a raliat acestei poziții și a reafirmat, prin Ministerul Afacerilor Externe, angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a acestei anexări ilegale.

“în urmă cu cinci ani, Rusia a folosit forţa împotriva Ucrainei pentru a anexa ilegal şi nelegitim Crimeea. Această încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o nerespectare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră pentru securitatea nord-atlantică. Condamnăm cu fermitate această acţiune pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte. Facem apel la Rusia să redea Ucrainei controlul asupra Crimeii. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei între frontierele şi apele sale teritoriale recunoscute internaţional. Crimeea este un teritoriu al Ucrainei“, a susținut și NATO, prin intermediul unui comunicat al Consiliului Nord-Atlantic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

George Maior, ambasadorul României în SUA: Relaţia transatlantică este vitală, iar o Europă puternică este în interesul strategic al Statelor Unite

Published

on

@Ambasada României în Statele Unite ale Americii

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a participat marți, 23 aprilie 2019, alături de ambasadorii Uniunii Europene şi Finlandei în SUA, la conferinţa ,,Transatlantic Relations in a Time of Political Transition”, organizată de Universitatea George Washington, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Potrivit postării, conferinţa a fost primul eveniment public la care a participat noul ambasador al UE în SUA, Stavros Lambrinidis, după prezentarea oficială a scrisorilor de acreditare către preşedintele american.

De asemenea, evenimentul a oferit oportunitatea transmiterii unui mesaj comun de susţinere a parteneriatului UE-SUA din partea reprezentanţilor diplomatici ai UE, actualei Preşedinţii române şi viitoarei Preşedinţii finlandeze a Consiliului UE.

 

În cadrul intervenţiei sale, ambasadorul George Cristian Maior a subliniat că relaţia transatlantică este vitală, atât pentru UE, cât şi pentru SUA, iar o Europă puternică este în interesul strategic al Statelor Unite, se mai spune în postara ambasadei.

Amintim faptul că săptămâna trecută, Ambasadorul George Cristian Maior a susținut în premieră pentru un reprezentant al României, un discurs în plenul Camerei Reprezentanților statului Arizona în care a vorbit în special despre soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite și a cooperării pe dimensiunile politico-militară și economică. De asemenea, Camera Reprezentanților din Arizona a adoptat o proclamație oficială în onoarea diplomatului român, pentru devotamentul acestuia în serviciul public și dezvoltarea relațiilor româno-americane.

Citiți și Camera Reprezentanților din statul american Arizona a adoptat o proclamație oficială în onoarea ambasadorului României în SUA, George Maior, pentru rolul său în dezvoltarea relațiilor româno-americane

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Oficial: Primul summit Vladimir Putin – Kim Jong-un va avea loc joi, la Vladivostok, fiind “un eveniment cheie în relațiile bilaterale”

Published

on

©️ Kremlin/ Wikipedia

Liderul nord-coreean Kim Jong-un se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin joi, la Vladivostok, a anunţat marţi Iuri Ușavok, un consilier de la Kremlin, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Iuri Uşakov a declarat presei că întâlnirea la vârf este “un eveniment cheie în relaţiile bilaterale”.

Agenţia de presă KCNA din Coreea de Nord confirmase anterior că summitul ruso-coreean va avea loc “în curând”, fără însă a preciza data

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending