Connect with us

POLITICĂ

Administrația Prezidențială, precizări despre noua Strategie Națională de Apărare: Fenomenul corupției este încadrat în categoria riscurilor de securitate

Published

on

© Administrația Prezidențială

În viziunea președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției, a declarat joi consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, după ce Strategia Națională de Apărare a Țării, trimisă spre aprobare Parlamentului, a fost criticată pentru faptul că nu acordă aceeași atenție fenomenului corupției precum strategia pentru perioada 2015-2019.

“Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 27 mai a.c. şi înaintat Parlamentului României pentru dezbatere şi aprobare, reprezintă principalul document de planificare a apărării şi a fost realizată cu contribuţia tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Strategia acordă o importanţă majoră componentei societale a securităţii naţionale, bazate în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum și pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei și pe consolidarea capacităţii administrative. Combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei“, a spus Oprișor, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro, făcând referire la mai multe pasaje din document referitoare la corupție.

Consilierul prezidențial precizează că, în noua Strategie, fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate.

“Strategia reiterează atașamentul României față de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm față de dreptate și de lege, valorile democrației și principiile statului de drept, precum și modernizarea statului și instituțiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetățenilor securitatea și prosperitatea la care sunt îndreptățiți. De asemenea, Strategia implică lupta anticorupție pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernare, precum și prevenirea și combaterea infracționalității de toate felurile”, a adăugat Ion Oprișor.

În elaborarea Strategiei s-a avut în atenție respectarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.

Consilierul prezidențial a amintit că Strategia Națională Anticorupție, elaborată de către Ministerul Justiției, este încă în vigoare și că după aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, toate instituțiile publice cu atribuții în domeniul securității naționale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupție, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilitățile și direcțiile concrete de acțiune.

“În viziunea președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției” a mai spus Oprișor.

De altfel, chiar în cursul zilei de miercuri, 3 iunie a.c., președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu premierul Ludovic Orban, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia s-a discutat aplicat despre repararea legislației juridice atât de afectate de modificările succesive care au avut loc în anii trecuți.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 27 mai noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Florin Cîțu, prima convorbire telefonică cu un omolog din UE și NATO: Premierul a discutat cu omologul din Franța despre importanța companiilor franceze în relansare economică a României

Published

on

© Photo Collage (gov.ro)

Prim-ministrul Florin Cîțu a avut luni prima sa convorbire telefonică cu un omolog din UE și NATO, șeful guvernului discutând cu prim-ministrul francez Jean Castex despre relațiile bilaterale dintre România și Franța.

În cursul zilei de azi am avut prima convorbire în calitate de prim-ministru cu omologul meu francez, domnul Jean Castex. M-am bucurat să constat continuitatea relațiilor bilaterale dintre Franța și România, relații care au o istorie lungă și de succes în mai multe domenii. Dincolo de discuțiile referitoare la evoluția pandemiei și al procesului de vaccinare din cele două țări, am reiterat cât de importante sunt companiile franceze în procesul de relansare economică a României. Totodată, premierul Castex a exprimat sprijinul deplin pe care Franța îl va da în continuare României în toate proiectele noastre în plan extern și nu numai“, a scris Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

De altfel, în luna octombrie a anului trecut, prim-ministrul de atunci, Ludovic Orban, a fost primul șef de guvern din UE primit la Paris de premierul Jean Castex, după numirea sa în funcție. Atunci, Franța și România au semnat o nouă foaie de parcurs privind Parteneriatul Strategic bilateral, România obținând susținerea din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.

Mai mult, cele două țări au semnat și o Declaraţie de intenţie în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

De asemenea, România și Franța au decis tot atunci reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării ai celor două țări.

Nu în ultimul rând, Franța a asigurat România de sprijinul său pentru ca Bucureștiul să găzduiască viitorul Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică, prima structură europeană obținută de România în urma unei competiții cu mai multe orașe din UE și a unui vot dat la nivelul Consiliului Uniunii Europene, instituție care reprezintă statele membre.

Continue Reading

POLITICĂ

România, printre primele țări UE și NATO care condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi la Moscova: Represiunea este complet nedemocratică

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a condamnat duminică seară arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, revenit la Moscova la aproape jumătate de an după tentativa de otrăvire a acestuia cu agent neurotoxic de tip Noviciok, perioadă în care a fost tratat și s-a recuperat la Berlin.

Arestarea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi la revenirea în Rusia după recuperarea sa post-otrăvire cu Noviciok este inacceptabilă. Represiunea împotriva opoziției este complet nedemocratică“, a scris șeful diplomației române, pe Twitter.

De altfel, România se numără printre primele țări UE și NATO care reacționează la arestarea lui Navalnîi, după ce statele baltice – Estonie, Letonia și Lituania – au emis o declarație comună.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin, transmite agenţia Interfax, preluată de Reuters.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Cursa aeriană a companiei Pobeda, cu care a sosit dizidentul, trebuia să aterizeze pe aeroportul Vnukovo, unde Navalnîi era aşteptat de un grup de susţinători care îi scandau numele. Poliţia a dispersat protestatarii şi i-a arestat pe câţiva dintre ei.

Avionul în care se afla Navalnîi a fost redirecţionat în ultimul moment spre Şeremetievo.

Continue Reading

Facebook

U.E.38 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.52 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE1 hour ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA1 hour ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH2 hours ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE3 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending