Connect with us

JUSTIȚIE

UPDATE Ședința CSAT privind decizia CCR față de interceptările SRI va începe la ora 19.00

Published

on

Președintele Klaus Iohannis va conduce vineri seara (n.r. – 11 martie) o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la întoarcerea sa din vizita de stat pe care o efectuează de luni în Israel și Palestina (mai multe detalii despre vizita președintelui în corespondența CaleaEuropeana.ro – AICI).

UPDATE, 11 martie, ora 12.37

Administrația Prezidențială transmite că ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării va avea loc în această seară, începând cu ora 19.00. 

Întrevederea va fi urmată de o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Foto: presidency.ro

Foto: presidency.ro

Subiectul principal ce va fi abordat în această ședință este reliefat de decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale se aplică dosarelor aflate pe rol şi celor care au sentinţe definitive, dar au fost atacate cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate.

”Pe 15 martie va avea loc ședința CSAT din primul trimestru al anului în curs, sunt chestiuni care trebuie să fie discutate, de regulă în primele luni, chestiuni de bilanț și buget. Vom emite un comunicat în această chestiune”, anunțase președintele cu ocazia unei conferințe de presă în care a retras decorația lui Lazslo Tokes, însă circumstanțele deciziei CCR au determinat modificarea datei de desfășurare a primei ședințe CSAT din acest an.

La ședința CSAT vor participa alături de președinte și premierul Dacian Cioloș, ministrul Justiției Raluca Prună, dar și directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig.

Cu o decizie a CCR care a decis că interceptările efectuate de SRI la cererea procurorilor sunt neconstituţionale, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, susţine că a găsit o „soluţie tranzitorie” la această situaţie de „maximă urgenţă”, informează Gândul.

Mai exact, imediat după motivarea judecătorilor constituţionali, pe masa guvernului va fi o ordonanţă de urgenţă care va prevedea că interceptările se fac de procurori sau poliţiştii judiciari folosind infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

“Plec de la premisa că decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată, însă, pe de altă parte, voi promova neîntârziat o ordonanţă de urgenţă, care este un act cu putere de lege şi este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că o astfel de sincopă între momentul adoptării deciziei Curţii şi a punerii în acord a normei cu dorinţa Curţii Constituţionale se realizează. Asta am să fac. Am discutat deja cu reprezentanţii Parchetelor, cu Ministerul Public în general. Aş dori să fac şi precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci şi DIICOT şi parchetele regulate. Avem şi noi în România, ca şi în alte state europene, cauze care să spunem că nu suscită rating extraordinar, dar sunt pur şi simplu cauze de omor în care se fac interceptări. Eu plec de la această premiză că tot Ministerul Public este afectat. Prin urmare am avut discuţii cu întreaga a Ministerului Public, inclusiv cu procurorii şefi de la DNA şi DIICOT şi cu SRI-ul pentru că SRI-ul are această infrastructură” a susţinut  Raluca Prună, conform Gândul.info.

Pe 16 februarie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției, întâlnire cu Ambasadorul Germaniei la București: Trebuie să desfiinţăm SIIJ şi să mergem mai departe

Published

on

© Ministerul Justitiei

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și ambasadorul Germaniei la București, E.S. Dr. Peer Gebauer, au avut astăzi, 9 februarie, la sediul Ministerului Justiției, o întâlnire bilaterală, la cererea părții germane, în cadrul căreia au fost dezbătute subiecte de interes comun pentru cele două state, pe linie de justiție, infoarmează comunicatul oficial al Ministerului, remis CaleaEuropeană.ro. 

Discuțiile s-au axat pe aspecte privind stadiul demersurilor întreprinse de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și promovarea statului de drept.

În ceea ce privește stadiul proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ, ministrul Justiţiei a subliniat necesitatea atingerii acestui obiectiv, dar şi a continuării celorlalte proiecte, vitale pentru buna funcţionare a sistemului judiciar.

Desfiinţarea SIIJ a monopolizat discuţia despre justiţie, dar sistemul are nevoie de foarte multe lucruri şi, în special, de încredere în capacitatea sa de a performa. Magistraţii români au demonstrat profesionalism şi integritate, iar continuarea acestei discuţii aruncă o umbră de îndoială nemeritată asupra întregului sistem judiciar. Trebuie să desfiinţăm SIIJ şi să mergem mai departe”, a declarat Cătălin Predoiu.

Ambasadorul Gebauer a menţionat că înţelege foarte bine situaţia existentă şi necesitatea adaptării soluţiilor legislative la particularităţile perioadei actuale şi a sublinat că va fi foarte atent la parcursul proiectului până la adoptarea sa de către Parlament. Ambasada Germaniei va fi, ca şi până acum, un partener de încredere în dialogul cu celelalte state membre şi cu Comisia Europeană.

La discuții, a mai participat din partea Ministerului Justiției și Mădălina Manolache, directoarea Direcției Afaceri Europene și Drepturile Omului.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Comisarul european pentru justiție: Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea reformelor din justiție

Published

on

© Ministerul Justiției

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut cea de-a două întâlnire cu un comisar european din această săptămână. În această dimineață, ministrul justiției a discutat cu comisarul european pentru justiție despre referomele asumate de țara noastră.

„O întâlnire bună cu ministrul Justiției Cătălin Predoiu despre importanța progreselor în ceea ce privește reformele din justiție în conformitate cu legislația UE și standardele europene, precum și despre provocările existente în ceea ce privește primatul dreptului UE. Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea acestor obiective”, a transmis comisarul Didier Reynders într-o postare pe contul de Twitter. 

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a purtat pe 18 ianuarie o discuție cu comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, cu privire la stadiul reformelor din justiția din România. 

„Comisia Europeană este pregătită să sprijine România în îndeplinirea obiectivelor sale din cadrul MCV și în realizarea unui sistem de justiție echitabil și stabil în serviciul cetățenilor”, a scris comisarul european pe contul personal de Twitter.

Reamintim că Ministerul Justiției a prezentat sămbătă un plan de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Astăzi, 21 ianuarie, Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, că pune în dezbatere publică proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, relatează Agerpres.

Planul prezentat de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Continue Reading

MCV

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

Published

on

© Catalin Predoiu - Facebook

Ministerul Justiției a prezentat astăzi, 15 ianuarie, planul de acțiuni imediate în direcția realizării obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

„Ministerul Justiției rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prioritățile sale imediate în cadrul acestui instrument fiind promovarea legii privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), promovarea legilor Justiției și promovarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală”, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Planul prezentat astăzi de Ministerul Justiției survine după declarațiile recente făcute de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, apărute într-un articol Financial Times prin care avertiza România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE.

„În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE”, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Astfel, Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremației dreptului european așa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat și recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituția României.

Ministerul Justiției reafirmă poziția sa constantă, aliniată poziției Guvernului României, exprimată prin scrisoarea transmisă de Guvernul României Comisiei Europene în data de 17.11.2021, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ministerul Justiției va coopera transparent și sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV și a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să conducă în consecință la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Desființarea SIIJ

Ministerul Justiției a finalizat proiectul de lege privind desființarea SIIJ și va iniția, în săptămâna care urmează, procedurile necesare, astfel încât proiectul de lege să fie aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului, în prima parte a lunii februarie, după reluarea lucrărilor Parlamentului și începerea sesiunii parlamentare februarie – iunie 2022.

Legile Justiției

Proiectele legilor Justiției au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiției în septembrie 2020 și au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni de zile, încheiată în primăvara anului 2021. Pentru că legile Justiției nu au mai fost promovate de Ministerul Justiției în avizarea CSM, aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament în 2021, Ministerul Justiției va relua și continua acest proces. După integrarea unor propuneri și soluții primite în dezbaterea publică care a avut loc în anul 2021 și finalizarea proiectelor, ținând cont și de recentele decizii ale CJUE, Ministerul Justiției va transmite proiectele legilor Justiției pentru avizare interministerială în conformitate cu legea, cel târziu la data de 15.02.2022 și, ulterior avizării de către ministere, în procesul de avizare la CSM, cel târziu la data de 1.03.2022, astfel încât proiectul să poată fi transmis Guvernului spre aprobare și Parlamentului spre adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Codurile penale

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern și, ulterior, în Parlament, pentru aprobare și adoptare. Ministerul Justiției va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului și Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Citiți și: Comisia Europeană solicită un calendar pentru desființarea SIIJ și adoptarea legilor justiției: Anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România

Continue Reading

Facebook

NATO27 mins ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi35 mins ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA44 mins ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO2 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE3 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.7 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending