ROMÂNIA
Adoptarea salariului minim european, creșterea puterii de cumpărare la 82% din media UE și reactualizarea strategiei pentru aderarea la zona euro, printre prioritățile economice ale guvernului Ciolacu
Published
1 year agoon
Reducerea inflației pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, recalibrarea financiară a unor sisteme publice vitale precum Educația și Sănătatea, creșterea investițiilor publice și private folosind masiv fondurile europene sunt cele trei obiective majore care stau la baza programului de guvernare al noului Executiv PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu, potrivit documentului prezentat ieri de liderul social-democrat.
Totodată, programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu se bazează pe 10 valori și principii, în care se promite relansarea economică a României, reindustrializarea țării, adoptarea salariului minim european, locuri de muncă mai multe și salarii mai mari, precum și stoparea prețurilor.
Valorile și principiile guvernării:
- Un program pentru români: sprijin pentru oameni, sprijin pentru crearea de locuri de muncă în economie.
- Stopăm creșterea prețurilor,stopăm guvernarea pe datorie.
- Productivism – dezvoltăm producția, investiții și locuri de muncă aici, în România.
- Reechilibrăm balanța comercială a țării: exporturi cât mai mari, importuri cât mai mici.
- Asigurăm echilibrul între stimularea economiei şi justiţia socială prin Solidaritate (consolidarea clasei de mijloc) și Echitate (Nu lăsăm pe nimeni în urmă).
- Reindustrializăm România prin scheme de ajutor de stat pentru toate companiile ce produc aici, indiferent de acționariat.
- Luptăm ca românii să nu mai fie „sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE.
- Refacem plasa de siguranţă socială, grav afectată în pandemie, pentru ca povara crizei să nu mai fie lăsată pe umerii celor nevoiași.
- Vrem să adoptăm salariul minim european, astfel încât să minimizăm riscul de sărăcie în cazul lucrătorilor români.
- Investim masiv în energie verde pentru facturi ZERO la utilități pentru spitale, școli și grădinițe, ferme agricole, IMM-uri.
Reducerea inflației la 8%, una dintre principalele ținte economice asumate
Potrivit premierului Ciolacu, „inflația galopantă a fost cea mai grea provocare cu care ne-am confruntat” și de aceea, reducerea inflației este „primul și cel mai important factor care trebuie rezolvat”. Ținta sa ca șef al Guvernului este ca „românii să simtă o reducere concretă a presiunii pe care inflația a exercitat-o asupra bugetului familiei”, referindu-se, în primul rând, la scăderea prețurilor la alimente, care determină în mod decisiv nivelul de trai al populației și puterea de cumpărare a românilor.
„Aceasta va fi miza mea majoră, inclusiv prin alocarea de fonduri pentru stimularea prelucrării și procesării în industria alimentară românească și pentru energie verde în fermele locale. Va fi o guvernare a eforturilor susținute pentru a proteja coșul zilnic al populației”, promite Marcel Ciolacu.
În acest sens, șeful noului Executiv își asumă prin programul de guvernare reducerea inflației la 8% până la finele lui 2023.
Guvernul Ciolacu își propune un PIB de 1.603 miliarde de lei în 2023 și de 1.779 miliarde în 2024. PIB-ul României în 2022 este de 1.410 miliarde, conform datelor publicate în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu. De asemenea, noul Executiv urmărește scăderea deficitului bugetar la 2,7% din PIB în 2024, comparativ cu 5,7% din PIB cât este în prezent.
A doua necesitate, a evidențiat Ciolacu, derivă chiar din semnalul public extrem de puternic tras, în special, de sindicatele din Educație, dar și de cele din Sănătate și alte sectoare sociale. Premierul consideră că actuala guvernare este obligată să regândească întreg cadrul de bugetare al politicilor sociale, prioritizând Învățământul ca ancoră de dezvoltare a României.
A treia prioritate sunt investițiile, iar sprijinul va fi oferit cu precădere pentru orice proiect privat în domenii strategice precum agricultură, energie și transporturi. Totodată, Marcel Ciolacu se angajează să accelereze ritmul marilor proiecte publice, cu finanțare națională, dar mai ales europeană. „Trebuie replicat efortul Ministerului Transporturilor, cu un record absolut al sumelor cheltuite în acest an: acesta este modelul de urmat în Educație, Sănătate și în toate celelalte zone publice cu impact major asupra vieții publice”, afirmă noul premier.
„Aceste trei obiective prioritare ne vor ajuta să creștem veniturile românilor în mod organic, pe baza rezultatelor unei economii solidare și echitabile, capabilă să producă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite”, mai spune Marcel Ciolacu. „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni» ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE”, se arată în programul de guvernare.
Ținte economice și sociale asumate până în decembrie 2024:
- Ducem inflația la 8% în primele 6 luni de guvernare.
- Stimuli pentru populație și economie de 10% din PIB, de 5 ori mai mult decât au întors în economie guvernările din 2020 și noiembrie 2021.
- Sprijinim peste 100.000 de companii care produc în România, din care 99% IMM (63.000 doar prin programele derulate de MFP și din FE perioadele 2014-2020 și 2021-2027 și PNRR).
- Dublăm investițiile publice în economie – la 126 miliarde lei în 2024, față de 59 miliarde lei în anul 2021 la preluarea guvernării.
- Ajungem la 82% din media UE la PIB pe locuitor raportat la puterea de cumpărare-standard (în 2022 indicatorul este 77%, conform Eurostat).
- La sfârșitul lui 2024 ne propunem un PIB de 360 miliarde euro, cu 120 miliarde euro (50% în plus) mai mult decât cel din 2021, la preluarea guvernării.
- Stopăm guvernarea pe datorie. Ducem datoria în PIB la 46% în 2024 de la 49% la preluarea guvernării în anul 2021.
- La 1 ianuarie 2025, niciun salariat cu normă întreagă și cu un copil în întreținere nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.
- La 1 ianuarie 2025, niciun tânăr cu vârsta < 26 de ani, angajat cu normă întreagă în România, nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar.
- La 1 ianuarie 2025, peste 1,5 milioane de contracte individuale de muncă vor fi remunerate cu peste 1.000 euro net.
- La 1 ianuarie 2025, câștigul salarial mediu net în România va depăși 1.000 euro net.
- Reducerea decalajelor regionale cu 15% până la sfârșitul anului 2024.
- Peste 1,2 milioane de români scoși din starea de deprivare materială și socială severă.
Aderarea la zona euro, obiectiv economic major fără un calendar clar
Acest obiectiv este prevăzut în programul de guvernare, chiar dacă nu este prezentat un calendar precis. Printre obiectivele vizate se numără:
- adoptarea monedei euro prin actualizarea documentelor strategice fundamentate și agreate în anul 2019 de toate instituțiile implicate — Planul național de adoptare a monedei euro și Raportul de fundamentare a acestui plan — conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităților economice și sociale post pandemice
- creșterea convergenței reale cu economiile europene prin atingerea unui PIB pe locuitor la paritatea de cumpărare standard de minimum 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024.
Cum vor fi finanțate măsurile propuse (buget, fonduri europene, PNRR și fondurile de pensii private)
Banii pentru toate măsurile ar veni, potrivit programului de Guvernare din:
- Bugetul de stat – investiții publice de 239 miliarde lei în anii 2023 și 2024 (investiții finanțate din fonduri naționale și din fonduri europene și PNRR).
- Accelerarea colectării arieratelor recuperabile (11,5 miliarde lei, adică 33% din valoarea arieratelor rămase de recuperat la 30 septembrie 2022) și reducerea evaziunii fiscale cu 7 miliarde lei.
- Fonduri europene în valoare de 10 miliarde lei din sumele deja alocate prin Fondul de Modernizare.
- Parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiții majore. Trei miliarde euro (15 miliarde lei) pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile.
- Finanțare de la Băncile de Dezvoltare.
- Intrări din ISD de 24 miliarde euro (120 miliarde lei) în 2023 și 2024.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Germania “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen și va continua să o facă, asigură ambasadorul Gebauer: România merită să fie în Schengen, “nu este un act de milă”
Ambasadorul Germaniei respinge o pace dictată de Rusia: Soluția pentru care lucrăm trebuie să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special
România ar putea juca rolul de furnizor de energie pentru industria germană. Ambasadorul Peer Gebauer: Energia va fi un pilon major al relațiilor bilaterale
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Eurobarometru: 7 din 10 români consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE. 68% sunt optimiști cu privire la viitorul UE
ROMÂNIA
Procedură de infringement: Comisia Europeană solicită României să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor și exportul de energie electrică și gaze
Published
52 mins agoon
October 3, 2024By
Teodora IonComisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.
Mai precis, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
Potrivit executivului european, aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.
”Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România”, semnalează Comisia Europeană într-un comunicat.
Prin urmare, executivul european este de părere că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.
România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Țara noastră se confruntă cu prețuri ridicate la energie ca urmare a lipsei interconexiunilor, fapt ce fragmentează piața unică în domeniul energiei, de unde și prețurile mai mari pe care le achită țările din Europa de Est față de cele achitate de țările din Europa de Vest.
Problema ar urma să fie discutată de miniștrii Energiei în cadrul reuniunii care va avea loc la 15-16 octombrie, la Luxemburg, ca urmare a unui demers comun al României, Bulgariei și Greciei.
ENERGIE
România ar putea juca rolul de furnizor de energie pentru industria germană. Ambasadorul Peer Gebauer: Energia va fi un pilon major al relațiilor bilaterale
Published
1 hour agoon
October 3, 2024Energia și apărarea sunt domenii cu “mult potențial” de creștere și intensificare a relațiilor dintre Germania și România, susține ambasadorul german la București, Peer Gebauer, diplomatul subliniind că energia va fi “un pilon major al relațiilor noastre bilaterale”.
Diplomatul german a acordat un interviu pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului în care a vorbit despre sprijinul pentru Ucraina, viitorul competitivității europene prin prisma raportului întocmit de Mario Draghi, finalizarea aderării României la spațiul Schengen, dar și oportunitățile relației strategice dintre București și Berlin.
“În ceea ce privește baza noastră industrială din Europa, ne dăm seama că nu avem nicio garanție pentru viitor că vom continua să fim lideri în diverse domenii“, a spus ambasadorul Germaniei, referindu-se la nevoie de securitate economică și la faptul că raportul privind îmbunătățirea competitivității europene este punct bun de plecare.
În continuare, el a identificat apărarea și energia ca piloni importanți ai cooperării bilaterale.
“Relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt (…) mai importante ca niciodată. Eu văd mult potențial în domeniul energiei și al apărării”, a afirmat Gebauer, explicând atuurile pe care România le aduce în această privință.
“România are atât de multe surse de energie diferite, convenționale și regenerabile și, în același timp, este situată la intersecția culoarelor energetice, a conductelor și a conexiunilor dintre continentul asiatic și restul Europei. Sunt convins că România va juca un rol crucial ca furnizor de energie și hub energetic pentru Europa. Și având în vedere nevoile energetice pe care le avem în Germania, în industrie, este o oportunitate evidentă pe care o putem exploata pentru a extinde această cooperare energetică. Sunt sigur că va fi un pilon major al relațiilor noastre bilaterale“, a continuat Peer Gebauer.
Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa, în pofida avansului extremei-drepte pe scena politică a celei mai puternice economii din Uniunea Europeană, într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și relansa competitivitatea, iar sprijinul Berlinului pentru Ucraina nu va urma o schimbare de curs, ci va rămâne constant pentru că singura soluție pentru pace nu este cea dictată de Rusia, ci aceea care aduce securitate Ucrainei și Europei. Asigurările vin din partea ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Peer Gebauer, și au fost exprimate într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În interviu, diplomatul german a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen. Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple. Peer Gebauer a analizat și sfera relațiilor bilaterale evocând “mult potențial” de cooperare “în domeniul energiei și apărării”. În privința sezonului electoral din România, ambasadorul german s-a referit la moștenirea unei Românii de încredere în UE și NATO a președintelui Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, și a subliniat că este în interesul Germaniei, al Europei și al României ca viitoarea conducere de la București să susțină un “curs pro-european și pro-transatlantic”.
ROMÂNIA
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
Published
2 hours agoon
October 3, 2024O Românie care rămâne pe un “curs pro-european și pro-NATO” este în interesul Germaniei, al Europei, al Occidentului și al României, consideră ambasadorul Republicii Federale Germania, Peer Gebauer, subliniind în același timp că o “Românie de încredere și pro-occidentală, pro-atlantică” reprezintă “moștenirea lăsată de președintele Iohannis”.
Diplomatul german a acordat un interviu pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului în care a vorbit despre sprijinul pentru Ucraina, viitorul competitivității europene prin prisma raportului întocmit de Mario Draghi, finalizarea aderării României la spațiul Schengen, dar și oportunitățile relației strategice dintre București și Berlin.
Întrebat despre schimbarea de epocă politică din România în urma alegerilor prezidențiale și parlamentare din acest an, Peer Gebauer a indicat că Germania se așteaptă ca România să mențină cursul pro-european și pro-transatlantic.
“Este un an interesant pentru România, într-adevăr, cu multe alegeri care au avut loc, care vor avea loc spre sfârșitul anului și, desigur, le urmărim îndeaproape”, a spus el.
Gebauer a făcut referire atât la cei zece ani de mandat ai președintelui Klaus Iohannis, cât și la așteptările Germaniei cu privire angajamentele României în cadrul alianțelor și parteneriatelor sale occidentale.
“România, în ultimii ani, a fost în contextul internațional un partener foarte stabil și de încredere în UE, în Alianța Transatlantică. Și cu siguranță face parte din moștenirea lăsată de președintele Klaus Iohannis faptul că a modelat acest curs stabil și că a susținut o Românie de încredere și pro-occidentală, pro-atlantică”, a spus ambasadorul german.
El a apreciat că rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare nu vor genera o schimbare în ceea ce privește cursul de acțiune al României în cadrul UE și al alianței transatlantice.
“Desigur, nu am nicio idee cine va câștiga cursa prezidențială, deoarece există mulți candidați. Și nu pot prevedea rezultatele alegerilor parlamentare. Dar avem un sentiment foarte bun cu privire la aproape toți candidații care susțin un curs pro-european, pro-transatlantic, care este necesar, care este în interesul nostru și care este în interesul României. Suntem destul de relaxați cu privire la rezultatul alegerilor, pentru că noi credem că este alegerea poporului român, indiferent pentru cine votează, indiferent pentru ce partid votează, că este opțiunea alegătorilor români de a rămâne pe acest curs pro-european, pro-NATO și în viitor”, a conchis Peer Gebauer.
Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa, în pofida avansului extremei-drepte pe scena politică a celei mai puternice economii din Uniunea Europeană, într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și relansa competitivitatea, iar sprijinul Berlinului pentru Ucraina nu va urma o schimbare de curs, ci va rămâne constant pentru că singura soluție pentru pace nu este cea dictată de Rusia, ci aceea care aduce securitate Ucrainei și Europei. Asigurările vin din partea ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Peer Gebauer, și au fost exprimate într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În interviu, diplomatul german a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen. Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple. Peer Gebauer a analizat și sfera relațiilor bilaterale evocând “mult potențial” de cooperare “în domeniul energiei și apărării”. În privința sezonului electoral din România, ambasadorul german s-a referit la moștenirea unei Românii de încredere în UE și NATO a președintelui Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, și a subliniat că este în interesul Germaniei, al Europei și al României ca viitoarea conducere de la București să susțină un “curs pro-european și pro-transatlantic”.
Concrete & Design Solutions
Germania “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen și va continua să o facă, asigură ambasadorul Gebauer: România merită să fie în Schengen, “nu este un act de milă”
Ungaria, trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cauza legii sale privind apărarea suveranității
Ambasadorul Germaniei respinge o pace dictată de Rusia: Soluția pentru care lucrăm trebuie să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special
Procedură de infringement: Comisia Europeană solicită României să elimine restricțiile legate de stabilirea prețurilor și exportul de energie electrică și gaze
România ar putea juca rolul de furnizor de energie pentru industria germană. Ambasadorul Peer Gebauer: Energia va fi un pilon major al relațiilor bilaterale
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Eurobarometru: 7 din 10 români consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE. 68% sunt optimiști cu privire la viitorul UE
Klaus Iohannis, vizită în Franța pentru summitul Francofoniei. Șeful statului va prezenta viziunea României privind rolul francofoniei în transformarea multilateralismului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
UE ia în considerare o nouă tranșă de asistență pentru Liban, denunțând încălcarea suveranității acestuia de către Israel
Oficial: România îndeplinește începând de astăzi toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, anunță ambasadorul României în SUA
Ministrul Apărării subliniază necesitatea de „tineri militari cât mai bine pregătiți și motivați pentru provocările viitorului mediu de securitate”
Klaus Iohannis, în ultimul său discurs la ONU: România pledează pentru un Consiliu de Securitate al Națiunilor Unite extins, în care responsabilitatea este norma, nu excepția
Trending
- NATO1 week ago
Nicolae Ciucă, la conferinţa “National Security Dialogue” din Elveţia: Sprijinul pentru Ucraina trebuie să crească pentru a împiedica victoria Rusiei. Este necesară o strategie SUA pentru Marea Neagră
- ONU1 week ago
Un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală. Joe Biden, pentru ultima oară la tribuna ONU: Oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Războiul din Ucraina și integrarea europeană – impactul asupra separatismului nistrean
- U.E.3 days ago
Virajul electoral al Austriei: În premieră după 1945, un partid de extremă-dreaptă anti-migrație și cu rădăcini în nazism câștigă alegerile. Quo vadis “Schengen terestru” pentru România?
- CONSILIUL DE SECURITATE1 week ago
Consiliul de Securitate al ONU. Ministrul britanic de externe, discurs vehement îndreptat către Putin: Imperialismul? Îl recunosc când îl văd. Invazia voastră este pentru a vă extinde statul mafiot într-un imperiu mafiot