Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat joi, 5 octombrie, raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 19-30 septembrie 2022, împreună cu răspunsul autorităților române. Vizita s-a axat pe tratamentul pacienților internați în unități de psihiatrie și al rezidenților cazați în centre de îngrijire rezidențială.

Constatările vizitei 2022 subliniază necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a se asigura că toate persoanele din instituțiile psihiatrice beneficiază de condiții de viață decente și de un tratament adecvat pentru tulburările lor psihice. Mai presus de toate, acest lucru necesită consolidarea nivelului de personal în spitalele vizitate. Mai general, CPT pledează pentru o schimbare de la îngrijirea instituțională la stabilirea de servicii de sănătate mintală în comunitate care să ofere structuri de sprijin social adecvate.

Cea mai dramatică situație a fost întâlnită la Spitalul de Psihiatrie și Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, unde 104 pacienți au fost nevoiți să împartă patul cu un alt pacient. Pacienții erau înghesuiți în dormitoare, aproape toată suprafața ocupată de paturile lor; de exemplu, în secția de internare, o cameră de 24m2 găzduia 18 pacienți în nouă paturi. Pentru CPT, condițiile de cazare a persoanelor cu tulburări mintale și dizabilități intelectuale constatate în acest spital pot fi considerate ca fiind echivalente cu un tratament inuman și degradant.

În general, pacienții cu care s-a întâlnit delegația CPT au vorbit în mod pozitiv despre personal, în special despre personalul medical. Cu toate acestea, au fost primite acuzații de rele tratamente în patru spitale, în special în secția de bărbați din cadrul Clinicii de Psihiatrie Botoșani și la Spitalul Pădureni-Grajduri. Relele tratamente au constat în pumni, palme și în îmbrânceli și strigăte din partea personalului auxiliar pentru abateri sau accidente minore sau ca parte a unei intervenții de imobilizare sau în mod punitiv, în încercarea de a controla pacienții într-un mediu adesea periculos, perturbat și cu personal insuficient.

Tratamentul pacienților psihiatrici se baza în principal pe farmacoterapie, iar CPT solicită să se ia măsuri pentru a aplica abordări moderne de tratament clinic multidisciplinar.

În ceea ce privește imobilizarea pacienților agitați la pat cu ajutorul unor curele, CPT afirmă că o astfel de măsură nu ar mai trebui să fie aplicată în cazul copiilor. În schimb, personalul ar trebui să fie instruit în tehnici de imobilizare manuală, iar secțiile pentru copii ar trebui să posede camere de calmare. Ar trebui întărite măsurile de siguranță în jurul utilizării măsurilor de contenție, cum ar fi înregistrarea cu exactitate a fiecărei utilizări și a duratei.

CPT a constatat, de asemenea, că spitalele au eludat dispozițiile Legii privind sănătatea mintală care reglementează spitalizarea involuntară pentru a interna pacienți pe bază de voluntariat. Alte garanții, cum ar fi consimțământul pentru tratament, informarea pacienților și procedurile de reclamație trebuie, de asemenea, consolidate.

CPT a vizitat trei centre publice de asistență socială, unde mulți rezidenți au vorbit în mod pozitiv despre personal, iar atmosfera din centre părea în general relaxată. Cu toate acestea, numărul de personal specializat și instruit în mod corespunzător din cadrul unității era insuficient pentru a oferi îngrijire personalizată adecvată pentru numărul mare de rezidenți dependenți. De asemenea, este nevoie de mai mult personal multidisciplinar pentru a oferi contribuții psiho-sociale, ocupaționale și recreative pentru rezidenți.

În răspunsul lor, autoritățile române furnizează informații cu privire la diverse măsuri, luate sau preconizate, pentru a pune în aplicare recomandările formulate de Comitet în raportul de vizită, în special prin intermediul Strategiei Naționale de Sănătate 2023-2030 și al Planului de Acțiune al acesteia.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o convorbire telefonică, duminică, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, informează Administrația Prezidențială de la Kiev.

Potrivit sursei citate, șeful statului ucrainean l-a informat în detaliu pe omologul său cu privire la situația de pe linia frontului, în special pe direcțiile Kupyansk, est și sud. Totodată, Volodimir Zelenski a transmis părții franceze informații cu privire la necesitățile de apărare ale armatei ucrainene pentru continuarea dezocupării teritoriului țării.

Interlocutorii au discutat despre continuarea cooperării în domeniul apărării.

Președintele Ucrainei a mulțumit Franței pentru sprijinul său puternic în domeniul apărării și pentru extinderea constantă a capacităților armatei ucrainene.

„Apreciez întotdeauna poziția clară a Franței cu privire la calendarul și domeniul de aplicare a sprijinului pentru apărare. Apreciez, de asemenea, eforturile dumneavoastră constante de a intensifica sprijinul partenerilor noștri”, a declarat șeful statului, adresându-se lui Emmanuel Macron.

Cei doi lideri au convenit asupra participării Franței și a companiilor private franceze la Forumul Industriilor de Apărare care va avea loc în Ucraina în această toamnă.

Președinții au căzut de acord asupra importanței extinderii “coridorului de cereale” și au convenit să aprofundeze cooperarea în domeniul protecției rutelor maritime. De asemenea, Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea urgentă de a consolida securitatea regiunii Odesa.

Șeful statului a subliniat importanța Declarației comune a G7 de sprijin pentru Ucraina. În contextul acesteia, președinții au decis să înceapă negocierile bilaterale între Ucraina și Franța și au dat instrucțiuni în acest sens echipelor.

Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința față de Franța pentru rolul de lider în punerea în aplicare a Formulei de Pace în domeniul radiațiilor și al securității nucleare. Interlocutorii au discutat, de asemenea, despre modalitățile de organizare a Summitului Global pentru Pace cu o participare cât mai largă, inclusiv a țărilor din Sudul Global.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat importanța schimburilor și a cooperării în Uniunea Europeană, cu accent pe regiuni, în cadrul unei conferințe de presă cu premierul landului Bavaria, Markus Söder, după reuniunea comună de marți a cabinetului bavarez de la Bayreuth, la care aceasta a participat ca invitat special.

„Puterea economică a regiunilor se bazează în mod decisiv pe o piață unică europeană funcțională și puternică. Dar, bineînțeles, este adevărat și reversul: Uniunea Europeană este puternică doar dacă regiunile sale sunt, de asemenea, puternice.”

Președinta Comisiei a menționat că a avut un schimb foarte bun cu cabinetul bavarez. Aceștia au discutat împreună despre modul în care problemele de la nivel global și european afectează în mod direct Bavaria: fie că este vorba de războiul de agresiune al Rusiei și de criza energetică rezultată, fie că este vorba de rolul de lider al Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice, fie că este vorba de răspunsurile Europei la aspectele majore precum digitalizarea și migrația. Este întotdeauna edificator să analizăm punerea în aplicare practică pe teren, cu toate avantajele, dar și dificultățile.

Șefa Comisiei Europene a precizat că a obținut „un angajament clar din partea Bavariei de a asigura poziția de lider european în domeniul tehnologiilor curate, precum și interesul puternic al Bavariei de a investi în viitorul digital, în rețelele de fibră optică și în întreaga industrie a semiconductorilor.

„Aceasta este o chestiune vitală pe care Europa o sprijină într-un mod foarte precis prin intermediul Legii europene privind cipurile. Acest lucru se datorează faptului că suntem convinși că o creștere solidă și o activitate economică durabilă pot merge mână în mână. Iar acest lucru trebuie să continuăm să îl demonstrăm în fiecare zi”, a declarat Ursula von der Leyen.

Aceasta a vorbit și despre nivelul ridicat de investiții în zonele rurale din partea UE, menționând că pe lângă finanțarea agricolă și regională, care reprezintă o bună jumătate din bugetul total, există o gamă largă de alte finanțări, de exemplu pentru extinderea benzii largi, a rețelelor 5G, pentru conexiuni feroviare mai bune și pentru o bună asistență medicală în zonele rurale.

Președinta Comisiei a vorbit, de asemenea, despre îmbunătățirile structurale pe care factorii de decizie politică le abordează împreună cu fermierii pentru a gestiona presiunea schimbărilor climatice – de exemplu, prin noi metode de precizie în agricultură, astfel încât fermele să se descurce cu mult mai puțină apă și îngrășăminte, sau prin cercetare pentru plante mai rezistente. În acest sens, von der Leyen a subliniat capacitatea de inovare a Bavariei.

„Acestea vor fi cruciale în această perioadă de schimbări climatice. Avem nevoie de soiuri de plante care să fie mai tolerante și mai rezistente în condiții climatice mai calde. Am fost de acord astăzi că dorim să lucrăm cu fermierii pentru a obține îmbunătățiri structurale, deoarece știm cu toții că agricultura este esențială pentru conservarea naturii și protecția climei. Presiunea pentru schimbare care ne-a fost impusă de schimbările climatice este resimțită în întreaga lume. Este provocarea epocii noastre. Dar poate, de asemenea, să deschidă oportunități enorme. În special pentru regiunile care sunt atât de inovatoare precum Bavaria”, a mai spus șefa Executivului european.