Președintele Nicușor Dan a afirmat, vineri, că Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 rămâne unul dintre “cele mai dureroase” momente din istoria post-decembristă, subliniind că justiția are datoria de a face lumină în acest dosar.

“Nici până astăzi, după 35 de ani, Justiția nu a pronunțat o hotărâre definitivă în dosarul Mineriadei. Lipsește un verdict care ar închide atâtea traume și suferințe. Justiția are datoria de a face lumină nu doar pentru a identifica și sancționa vinovații, ci și ca un gest obligatoriu de respect față de dreptul societății românești de a cunoaște adevărul. Nu-i vom uita niciodată pe cei care au avut curajul să lupte pentru democrație și libertate, pe toți cei care au pus aceste idealuri mai presus de propriile vieți’, a scris șeful statului, vineri, pe Facebook.

În cursul dimineții de vineri, președintele Nicușor Dan a depus coroane de flori la Monumentul dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 și la Monumentul “Kilometrul zero al democrației”.

Evenimentele violente din 13 – 15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de “Mineriada din 13-15 iunie 1990” și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă.

Manifestațiile din piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității. 

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că s-au pus bazele unei alianțe pentru viitorul Nordului României.

”12 consilii județene din Nord-Vestul și Nord-Estul României au făcut ceva care trebuie să devină un exemplu de bună practică: au decis să lucreze împreună. Au pus pe masă idei, proiecte, soluții și au format o alianță pentru dezvoltare cu impact direct în comunitățile lor. Este vorba despre o platformă de cooperare regională care să pună România în prim-planul fondurilor destinate reconstrucției Ucrainei”, a anunțat Negrescu într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Acesta a explicat că finanțarea europeană poate genera:

• investiții în infrastructură și logistică,
• parteneriate economice și transfrontaliere,
• proiecte comune pe fonduri europene,
• mai multe oportunități pentru administrațiile locale, universități și antreprenori.

Primul pas este reprezentat de podul peste Tisa, construit de CJ Maramureș cu o companie românească, pentru care Uniunea Europeană a alocat circa 50 de milioane de euro.

Citiți și: ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

”Am fost onorat să susțin acest demers și să fiu alături de colegii mei, președinții consiliilor județene, care dau un semnal clar: dezvoltarea nu ține cont de granițe politice, ci de viziune și curaj. Am fost bucuros să contribui cu patronajul Comitetului European al Regiunilor și cu mesajul de sprijin al Comisarului European pentru Extindere, Marta Kos. Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei, ci pot să fie acum în centrul unui proiect european de reconstrucție care se poate ridica la peste 450 de miliarde de euro”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu a transmis felicitări pentru inițiativă și pentru ”modul în care au reușit să aducă împreună atâtea administrații locale”.

”Este un exemplu de leadership local cu impact național”, a mai spus eurodeputatul.

El a evidențiat impactul pozitiv pe care îl poate avea această alianță asupra României.  

”În contextul reconstrucției regionale și al fondurilor europene disponibile, această alianță poate transforma Nordul României într-un pol de stabilitate, cooperare și dezvoltare, o zonă de oportunitate care să facă regiunea atractivă pentru tânăra generație. România are nevoie de mai multe astfel de inițiative. De lideri locali care gândesc pe termen lung și construiesc în echipă”, a conchis Negrescu.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finanțarea a 91 de centre destinate copiilor din comunități vulnerabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 232,5 milioane de euro, fonduri nerambursabile din bani europeni. 

România va beneficia, în toate regiunile, de centre moderne unde copiii din comunități vulnerabile vor avea acces la sprijin educațional, activități sportive și culturale, consiliere socială și psihologică. Lista celor 91 de proiecte care vor fi implementate a fost publicată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), instituția care gestionează finanțarea în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027.

Proiectele vizează lucrări de construcție, modernizare și reabilitare a infrastructurii, precum și dotarea centrelor cu echipamente necesare pentru desfășurarea activităților: de la săli de sport și terenuri exterioare, până la biblioteci clasice și digitale, ateliere tematice și spații de creație. În paralel cu investițiile în infrastructură, vor fi finanțate și serviciile oferite în cadrul centrelor. Acestea includ sprijin educațional, consiliere, organizarea de tabere și schimburi de experiență, precum și asigurarea mesei, cazării și transportului pentru copiii care au nevoie.

Potrivit ministrului, intervenția are la bază un model integrat, care combină investițiile fizice cu servicii sociale adaptate nevoilor reale din teritoriu. Este considerată prima inițiativă de acest gen la scară națională, care îmbină infrastructura cu intervenții sociale concrete pentru copiii expuși riscului de sărăcie, excluziune sau abandon școlar.

„Este o veste că, ușor-ușor, cu bani europeni, statul ajunge mai aproape de ceea ce ar trebui să fie”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.