Connect with us

POLITICĂ

Adrian Câciu, viitorul ministru al finanțelor: Este bine ca România să adopte moneda euro atunci când va fi pregătită

Published

on

© Adrian Câciu/ Facebook

Viitorul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat luni seară că România trebuie să facă pasul spre moneda euro în momentul când economia va fi pregătită, pentru că o simplă convergenţă nominală poate crea probleme. El a făcut aceste afirmații în cadrul emisiunii “Dosar de politician” de la B1TV, unde a primit o întrebare în acest sens din partea CaleaEuropeană.ro.

Întrebat de jurnalistul Dan Cărbunaru dacă e bine pentru România să adopte moneda euro, Adrian Câciu a explicat: „Este bine pentru România să adopte moneda euro în momentul în care va fi pregătită pentru acest lucru. Dincolo de indicatorii de convergență nominală pe care aproape toată lumea îi știe, o inflație redusă, deficite mai mici de 3%, dobânzi care să fie într-o zonă rezonabilă față de celelalte dobânzi de la nivelul primelor trei țări din Europa, cea mai importantă este convergența reală. Foarte puțină lume vorbește de convergența reală și vedem că țări care au intrat în Europa fără să aibă o convergență reală acum se lovesc de o serie de probleme, mai ales sociale, și mă refer în special la țările din sudul Europei”.

„Dacă noi reușim o convergență reală, atunci vom avea și posibilitatea de a intra în Europa în calitate de egali cu media europeană – nu de tigri ai Europei, cum existau o serie de afirmații. Gândiți-vă ce înseamnă competitivitatea companiilor românești în fața companiilor germane sau olandeze, sau franceze, toată lumea știe”, a adăugat viitorul ministru al Finanțelor.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

În privința României (pp. 107 – 123 din raport), Comisia Europeană constată că legea de funcționare a Băncii Naționale a României nu a fost amendată de la momentul publicării precedentului raport.

În ce privește stabilitatea prețurilor, Comisia Europeană remarcă faptul că rata medie a inflației pentru o perioadă de 12 luni, care este utilizată pentru evaluarea convergenței, a fost peste valoarea de referință față de evaluarea din 2018, România nerespectând acest criteriu.

De la momentul raportului din 2018, inflația “a crescut în mod constant la 4,1% în decembrie 2018 și a rămas aproape de referința de 4% pe parcursul anului 2019”.

Mai mult, Comisia Europeană precizează că se așteaptă ca rata media a inflației să continue să se situeze peste valoarea de referință.

Criteriul stabilității prețurilor prevede că rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 % peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.  

Conform raportului, “în martie 2020, valoarea de referință a fost de 1,8%, reprezentând media ultimelor 12 luni din Portugalia, Cipru și Italia, plus 1,5 puncte procentuale. Rata inflației în România este de 3,7%, cu 1,9 puncte procentuale peste valoarea de referință“.

Criteriul finanțelor publice este determinat de două componente: nivelul deficitului bugetar și cel al datoriei publice raportate la Produsul Intern Brut. Potrivit raportului, deficitul guvernamental al României a crescut de la 2,9% în 2018 la 4,3% în 2019. În ce privește datoria publică, aceasta s-a situat la 34,7% din PIB în anul 2018 și la 35,2% în 2019.

Pentru a îndeplini acest criteriu de aderare la zona euro, deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

Cu alte cuvinte, având datoria publică sub 60% din PIB, România îndeplinește doar jumătate dintr-un criteriu de convergență economică.

Asemenea celorlalte șase țări analizate în raport, România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, nefiind un membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II). La acest capitol, Comisia Europeană sesizează că după o perioadă de trei ani (2014-2016) în care moneda națională a rămas la un nivel stabil de 4,5 RON/EUR, leul s-a depreciat începând cu anul 2017.

În ce privește rata dobânzilor pe termen lung, aceasta a fost peste valoarea de referință la momentul ultimei evaluări de convergență a României în 2018.

“De atunci, a crescut în continuare la aproximativ 4,8% în mai 2019 și a scăzut pe parcursul restului anului 2019. În martie 2020, valoarea de referință, dată de media ratelor dobânzilor pe termen lung din Portugalia, Cipru și Italia, plus 2 puncte procentuale, s-a situat la 2,9% (…) Obligațiunea de referință românească a fost la 4,4%, adică 1,5 puncte procentuale peste valoarea de referință“, arată raportul.

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Datele cuprinse în raportul de convergență îndepărtează România de obiectivul aderării la moneda comună europeană. Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.

Pe de altă parte, raportul de convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplinea doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice.


Raportul de convergență al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro.

“Raportul de convergenţă de astăzi arată progrese încurajatoare înregistrate de unele ţări, deşi rămân încă mai multe etape de parcurs înainte ca aceste state să poată adera la zona euro. Ca întotdeauna, Comisia este gata să sprijine aceste state membre. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce Croaţia şi Bulgaria se pregătesc în prezent să facă. Salutăm eforturile ambelor ţări în această direcţie”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a subliniat că, în ultimele luni, Comisia s-a concentrat pe combaterea discrepanţelor economice din interiorul zonei euro şi, la nivel mai general, de pe piaţa unică – un efect al caracterului inegal al recesiunii provocate de coronavirus.

“Analizăm astăzi gradul de convergenţă a şapte state membre în direcţia dobândirii statutului de membru al zonei euro. Este în mod inevitabil un proces riguros, deoarece o zonă euro extinsă trebuie să fie şi o zonă euro mai puternică. Este în continuare important ca ţările respective să depună eforturi şi pentru a asigura o convergenţă reală în direcţia unor niveluri mai ridicate de productivitate şi prosperitate – nu în ultimul rând prin reformele şi investiţiile orientate către viitor pe care dorim să le sprijinim prin instrumentul Next Generation EU”, a adăugat el. 

Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.

Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.

Zona euro reunește în prezent 19 state membre, ultimul stat care a adoptat moneda unică europeană fiind Lituania, la 1 ianuarie 2015.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 15 februarie devine Ziua Națională a Lecturii

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul pentru promulgarea legii privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie a anului trecut, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii. Legea merge la promulgare.

Conform propunerii legislative citate de Adevărul.ro, autorităţile pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

De asemenea, “autorităţile şi instituţiile pot organiza manifestări culturale dedicate Zilei naţionale a lecturii în colaborare cu asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate realizarea de activităţi educaţionale şi/sau culturale”.

În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:

“a) invitarea bibliotecilor locale, judeţene şi/sau metropolitane de a derula activităţi de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte şi donaţie,  inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităţilor de învăţământ;

b) invitarea asociaţiilor, fundaţiilor non-profit şi asociaţiilor de creatori, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, de a susţine cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuţii libere şi dezbateri despre literatură şi cărţi sau alte programe similare;

c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, de spaţii pentru prezentare şi vânzare de carte cu caracter educativ şi/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor”, conform propunerii legislative.

Totodată, Institutul Cultural Român, departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate  Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

Continue Reading

POLITICĂ

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP: Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană

Published

on

© PMP.online.ro

Partidul Mișcarea Populară atrage atenția Guvernului că aplicarea în continuare a modelului de creștere economică bazat pe consum stimulat din importuri va avea un impact negativ major asupra stabilității economiei, locurilor de muncă din sectorul privat, veniturilor românilor și veniturilor bugetare, a transmis Gheorghe Ialomițianu, vicepreședintele PMP.

„Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană, având în vedere că legislația europeană sancționează țările care timp de trei ani consecutiv depășesc deficitul contului curent cu peste 4% din PIB”, a declarat acesta.

De asemenea, Gheorghe Ialomițianu a subliniat că, potrivit datelor furnizate recent de Institutul Național de Statistică pe primele 11 luni din anul 2021, deficitul balanței comerciale a fost de 21,4 miliarde euro, cu 4,9 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Deficitul balanței comerciale a fost influențat de deficitul produselor chimice cu 10 miliarde euro, combustibilului cu 4,1 miliarde euro și alimentelor cu 2,1 miliarde euro.

„Acest model economic se aplică și în anul 2022, având în vedere că se estimează o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică de aproximativ 1%. Șansele ca în România să se implementeze modelul economic bazat pe consum stimulat de producția internă sunt reduse, având în vedere că la nivel guvernamental nu există o strategie pentru a stimula creșterea producției interne”, a semnalat oficialul PMP într-un mesaj publicat pe Facebook.

Mai mult, vicepreședintele PMP a precizat că actuala creștere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, precum și scumpirea creditelor prin majorarea dobânzii de politică monetară vor avea un impact negativ asupra firmelor de producție, în special a IMM-urilor.

„Decizia recentă a BNR de a majora dobânda de politică monetară va avea ca efect sprijinirea băncilor și accesul limitat IMM-urilor la credite, având în vedere creșterea costurilor de finanțare. Partidul Mișcarea Populară solicită actualului guvern să elaboreze o strategie pe termen mediu de sprijinire a IMM-urilor prin politici economice, financiare și măsuri fiscal-bugetare, așa cum se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, care consideră aceste întreprinderi coloana vertebrală a economiei”, a conchis Gheorghe Ialomițianu.

Continue Reading

POLITICĂ

Lucia Varga, vicepreședinte PMP: Din cauza incapacității instituționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor riscă să piardă fonduri importante alocate prin PNRR

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Lucia Varga, consideră că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență nu poate fi realizată cu actuala capacitate instituțională a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a instituțiilor din subordine. Din păcate, cele mai mari frâne în absorbția fondurilor din PNRR sunt însăși instituțiile de mediu, se arată într-un comunicat.

„Atragem atenția că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în acest moment, nu are capacitatea de a elabora la timp strategiile și actele normative necesare pentru realizarea reformelor din PNRR. De altfel, Ministerul a arătat că nu a fost capabil în ultimii ani nici măcar să transpună directivele europene, acest lucru fiind dovedit de avertizările pe care le-a transmis Comisia Europeană în acest sens României prin demararea procedurilor de infringement. Cu toate acestea, Ministrul Mediului a rămas în aceeași inerție instituțională și nu a analizat cauzele incapacității instituției de a transpune directivele europene și nu a luat nicio măsură pentru a-și întări capacitatea instituțională”, a declarat vicepreședintele PMP, Lucia Varga.

Totodată, vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară avertizează că Agențiile de Protecție a Mediului nu vor putea analiza la timp documentațiile ce vor fi depuse în vederea obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor de mediu necesare demarării investițiilor din PNRR, dar nici a celor din Fondul pentru Tranziție Justă sau a fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027. De altfel, și în prezent avizele, acordurile și autorizațiile de mediu se obțin după parcurgerea unor proceduri birocratice care au dus în multe cazuri la blocarea accesării fondurilor europene din perioada 2014-2020, mai ales a celor pentru realizarea infrastructurii rutiere.

Lucia Varga subliniază că ministrul Mediului Apelor și Pădurilor nu a identificat corect barierele existente, nu a luat măsuri pentru digitalizarea si simplificarea procedurii de obținere a actelor de reglementare emise de Agențiile de Protecție a Mediului și nu a depus eforturi reale pentru profesionalizarea angajaților din aceste instituții. Cu alte cuvinte, ministrul Mediului nu a reușit să pregătească instituția pe care o conduce și nici instituțiile de mediu din subordine și coordonare pentru implementarea PNRR, ceea ce va duce la întârzieri în realizarea reformelor și a investițiilor din PNRR, dar și a celor din celelalte fonduri europene disponibile.

„PMP solicită ministrului Mediului, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să ia de urgență măsurile necesare pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului și a instituțiilor din subordine. Orice întârziere însemnă fonduri pierdute, înseamnă șanse în minus pentru dezvoltarea României. Prin lipsa de acțiune a ministrului Mediului, există riscul să nu fie realizate la timp proiectele de apă, canalizare, împăduriri, gestionarea deșeurilor care ar fi dus la creșterea calității vieții cetățenilor și la protejarea mediului înconjurător”, a afirmat Lucia Varga.

Vicepreședintele PMP arată că nepăsarea ministrului Mediului poate duce la întârzieri și blocaje în realizarea proiectelor de infrastructură de transporturi, proiectelor de energie, precum și a proiectelor de dezvoltare la nivelul autorităților locale. Indiferența ministrului înseamnă riscul să pierdem miliarde euro, banii europeni alocați pentru realizarea reformelor și proiectelor de modernizare a României, a proiectelor de tranziție către o economie verde și durabilă în folosul generațiilor viitoare. De fapt, nepăsarea, lipsa de acțiune și indiferența ministrului Mediului înseamnă o mare șansă pierdută pentru copii noștri.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE11 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA11 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA12 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA12 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO13 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA12 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending