Connect with us

POLITICĂ

Adrian Câciu, viitorul ministru al finanțelor: Este bine ca România să adopte moneda euro atunci când va fi pregătită

Published

on

© Adrian Câciu/ Facebook

Viitorul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat luni seară că România trebuie să facă pasul spre moneda euro în momentul când economia va fi pregătită, pentru că o simplă convergenţă nominală poate crea probleme. El a făcut aceste afirmații în cadrul emisiunii “Dosar de politician” de la B1TV, unde a primit o întrebare în acest sens din partea CaleaEuropeană.ro.

Întrebat de jurnalistul Dan Cărbunaru dacă e bine pentru România să adopte moneda euro, Adrian Câciu a explicat: „Este bine pentru România să adopte moneda euro în momentul în care va fi pregătită pentru acest lucru. Dincolo de indicatorii de convergență nominală pe care aproape toată lumea îi știe, o inflație redusă, deficite mai mici de 3%, dobânzi care să fie într-o zonă rezonabilă față de celelalte dobânzi de la nivelul primelor trei țări din Europa, cea mai importantă este convergența reală. Foarte puțină lume vorbește de convergența reală și vedem că țări care au intrat în Europa fără să aibă o convergență reală acum se lovesc de o serie de probleme, mai ales sociale, și mă refer în special la țările din sudul Europei”.

„Dacă noi reușim o convergență reală, atunci vom avea și posibilitatea de a intra în Europa în calitate de egali cu media europeană – nu de tigri ai Europei, cum existau o serie de afirmații. Gândiți-vă ce înseamnă competitivitatea companiilor românești în fața companiilor germane sau olandeze, sau franceze, toată lumea știe”, a adăugat viitorul ministru al Finanțelor.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

În privința României (pp. 107 – 123 din raport), Comisia Europeană constată că legea de funcționare a Băncii Naționale a României nu a fost amendată de la momentul publicării precedentului raport.

În ce privește stabilitatea prețurilor, Comisia Europeană remarcă faptul că rata medie a inflației pentru o perioadă de 12 luni, care este utilizată pentru evaluarea convergenței, a fost peste valoarea de referință față de evaluarea din 2018, România nerespectând acest criteriu.

De la momentul raportului din 2018, inflația “a crescut în mod constant la 4,1% în decembrie 2018 și a rămas aproape de referința de 4% pe parcursul anului 2019”.

Mai mult, Comisia Europeană precizează că se așteaptă ca rata media a inflației să continue să se situeze peste valoarea de referință.

Criteriul stabilității prețurilor prevede că rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 % peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.  

Conform raportului, “în martie 2020, valoarea de referință a fost de 1,8%, reprezentând media ultimelor 12 luni din Portugalia, Cipru și Italia, plus 1,5 puncte procentuale. Rata inflației în România este de 3,7%, cu 1,9 puncte procentuale peste valoarea de referință“.

Criteriul finanțelor publice este determinat de două componente: nivelul deficitului bugetar și cel al datoriei publice raportate la Produsul Intern Brut. Potrivit raportului, deficitul guvernamental al României a crescut de la 2,9% în 2018 la 4,3% în 2019. În ce privește datoria publică, aceasta s-a situat la 34,7% din PIB în anul 2018 și la 35,2% în 2019.

Pentru a îndeplini acest criteriu de aderare la zona euro, deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

Cu alte cuvinte, având datoria publică sub 60% din PIB, România îndeplinește doar jumătate dintr-un criteriu de convergență economică.

Asemenea celorlalte șase țări analizate în raport, România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, nefiind un membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II). La acest capitol, Comisia Europeană sesizează că după o perioadă de trei ani (2014-2016) în care moneda națională a rămas la un nivel stabil de 4,5 RON/EUR, leul s-a depreciat începând cu anul 2017.

În ce privește rata dobânzilor pe termen lung, aceasta a fost peste valoarea de referință la momentul ultimei evaluări de convergență a României în 2018.

“De atunci, a crescut în continuare la aproximativ 4,8% în mai 2019 și a scăzut pe parcursul restului anului 2019. În martie 2020, valoarea de referință, dată de media ratelor dobânzilor pe termen lung din Portugalia, Cipru și Italia, plus 2 puncte procentuale, s-a situat la 2,9% (…) Obligațiunea de referință românească a fost la 4,4%, adică 1,5 puncte procentuale peste valoarea de referință“, arată raportul.

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Datele cuprinse în raportul de convergență îndepărtează România de obiectivul aderării la moneda comună europeană. Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.

Pe de altă parte, raportul de convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplinea doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice.


Raportul de convergență al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro.

“Raportul de convergenţă de astăzi arată progrese încurajatoare înregistrate de unele ţări, deşi rămân încă mai multe etape de parcurs înainte ca aceste state să poată adera la zona euro. Ca întotdeauna, Comisia este gata să sprijine aceste state membre. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce Croaţia şi Bulgaria se pregătesc în prezent să facă. Salutăm eforturile ambelor ţări în această direcţie”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a subliniat că, în ultimele luni, Comisia s-a concentrat pe combaterea discrepanţelor economice din interiorul zonei euro şi, la nivel mai general, de pe piaţa unică – un efect al caracterului inegal al recesiunii provocate de coronavirus.

“Analizăm astăzi gradul de convergenţă a şapte state membre în direcţia dobândirii statutului de membru al zonei euro. Este în mod inevitabil un proces riguros, deoarece o zonă euro extinsă trebuie să fie şi o zonă euro mai puternică. Este în continuare important ca ţările respective să depună eforturi şi pentru a asigura o convergenţă reală în direcţia unor niveluri mai ridicate de productivitate şi prosperitate – nu în ultimul rând prin reformele şi investiţiile orientate către viitor pe care dorim să le sprijinim prin instrumentul Next Generation EU”, a adăugat el. 

Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.

Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.

Zona euro reunește în prezent 19 state membre, ultimul stat care a adoptat moneda unică europeană fiind Lituania, la 1 ianuarie 2015.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Cătălin Predoiu: România este mai bine plasată, față de 2023, pentru aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre

Published

on

© Cătălin Predoiu/ Facebook

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, în contextul participării sale la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Budapesta.

Vicepremierul din partea PNL a făcut precizarea într-o intervenţie telefonică la Euronews România, fiind întrebat, după participarea la Consiliul informal JAI de la Budapesta, dacă pentru România sunt şanse de aderare la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

“Suntem mai bine plasaţi decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non-membru şi acum suntem un stat membru Schengen. Da, e adevărat, doar cu două din trei frontiere, dar suntem totuşi în interiorul Schengen şi uitându-ne la precedente, nu a existat nicio situaţie în care un stat membru Schengen să intre parţial cu una sau două frontiere şi să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră”, a afirmat Predoiu, citat de Agerpres.

El a avansat un termen de un an, fiind întrebat ce înseamnă foarte mult.

“Peste un an, de exemplu. Nici nu sunt astfel de precedente, deşi au fost situaţii. România nu este singurul sau primul stat care intră în spaţiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră şi apoi complet. Nu suntem primul stat, dacă nu mă înşel, chiar şi Austria a experimentat acelaşi gen de aderare şi experienţa practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat. Deci, faţă de anul trecut, suntem, da, mai bine plasaţi”, a explicat Predoiu.

Citiți și Cătălin Predoiu primește asigurări din partea Ungariei privind obținerea, până la finele anului, a deciziei JAI de accedere a României în Schengen și cu frontierele terestre

Pe de altă parte, acesta a punctat faptul că, în paralel sau în comparaţie cu anul trecut, este o situaţie mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că urmează formarea Comisiei Europene, proces care se va finaliza probabil în toamnă.

“În acelaşi timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt şi în alte state care ridică toate discuţii politice, probleme politice, probleme de poziţionări. Olanda a avut recent alegeri, are un nou guvern. Acesta urmează să îşi poziţioneze opiniile faţă de diverse dosare în perioada următoare. Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este şi Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de şah a acestui dosar, care nu ţin de Ministerul de Interne român, ţin de un întreg context politic electoral, instituţional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre şi lucrurile sunt în permanentă dinamică. Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte şi pe zona de minister de Interne nu omit niciun fel de acţiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte şi argumente în acest proces complet”, a mai declarat Predoiu.

Continue Reading

POLITICĂ

Nicolae Ciucă salută realegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: Să asigurăm “locul de drept al României în Schengen”

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului și al PNL, Nicolae Ciucă, a felicitat-o joi pe Ursula von der Leyen pentru realegerea în funcția de președinte al Comisiei Europene, cu care așteaptă să lucreze pentru a asigura “locul de drept al României în Schengen”.

Conducerea dvs. este esențială pentru o Europă mai puternică și mai unită. Așteptăm cu nerăbdare să ne continuăm activitatea, asigurând locul de drept al României în Schengen și un viitor prosper pentru toți europenii“, a scris Ciucă, pe Twitter, liderul PNL fiind cel care a găzduit congresul PPE de la București din luna martie, când von der Leyen a fost desemnată candidatul PPE la șefia Comisiei.

Ursula von der Leyen va conduce Comisia Europeană și în următorii cinci ani după ce a fost realeasă de membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg cu o majoritate la limită de 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 de abțineri, iar șapte voturi au fost nule. Au votat în total 707 de eurodeputați. Votul a fost secret. Pentru a rămâne președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 360 de voturi în favoarea sa, deoarece membrii care compun Parlamentul sunt 719, deoarece un eurodeputat încă nu a fost în măsură să își preia mandatul.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost pe muchie de cuțit în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de aproape două ore și jumătate între candidata propusă de Consiliul European și noul Parlament European, al cărui mandat a început la la 16 iulie 2024 și aflat în sesiune plenară inaugurală. În timpul dezbaterii, dar și după aceasta, sprijinul pentru von der Leyen a fost manifestat de cele mai importante grupuri politice pro-europene – PPE, S&D și Renew Europe -, care totalizează împreună 401 de mandate, dar și de grupul Verzilor.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, din 2019, Ursula von der Leyen a primit mai multe voturi decât a obținut în urmă cu cinci ani, când a fost aleasă cu cu o majoritate la limită de 383 de voturi pentru, 327 împotrivă și 22 de abțineri, majoritatea minimă la acel moment fiind 374 de voturi.

Ursula von der Leyen, candidatul familiei politice (PPE) care a câștigat alegerile europene, a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, Ursula von der Leyen a promis că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE. De asemenea, ea a propus  o “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”, și bazată pe o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”. Șefa Comisiei Europene s-a referit și la structura viitorului executiv european, precizând că va crea portofolii de comisari pentru reducerea birocrației, locuințe și Mediterană. În planul politicilor, ea a punctat că principala prioritate va fi reprezentată de “prosperitate și competitivitate”, motiv pentru care va promova un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate, precum și o strategie de securitate economică drept pilon al politicii externe, deoarece cursa cu rivalii sistemici a început, iar Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică. În discursul său, șefa Comisiei Europene a promis fermierilor ”venituri corecte”, bazate pe o nouă strategie europeană pentru sectorul agricol și alimentar, a mai propus crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei, și a evocat nevoia de o schimbare a tratatului, deoarece reformele interne devin indispensabile pentru extinderea UE.

După vot, președintele ales al Comisiei va trimite scrisori oficiale șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, invitându-i să își prezinte candidații pentru posturile de comisar european. Parlamentul European va organiza ulterior audieri ale candidaților în comisiile competente după vacanța de vară. Întregul colegiu al comisarilor trebuie apoi să fie aprobat de Parlament, într-una din sesiunile plenare care vor avea loc spre finalul anului. Mandatul noii Comisii Europene ar trebui să înceapă la 1 decembrie 2024.

Ursula von der Leyen a devenit la 16 iulie 2019, acum cinci ani, prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European.

Continue Reading

ENERGIE

Nicolae Ciucă: Parlamentarii PNL vor propune amendamente pentru ca legea prosumatorilor să răspundă nevoilor acestora. Ca prim-ministru am facilitat finanțări europene pentru stocare

Published

on

© Partidul Național Liberal

Parlamentarii Partidului Național Liberal vor propune amendamente necesare pentru ca forma legii prosumatorilor să răspundă nevoilor acestora, a anunțat miercuri președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, arătându-se împotriva transferării întregii poveri financiare doar asupra prosumatorului.

“Transferarea întregii poveri financiare doar asupra prosumatorului – prin obligarea acestuia de a investi suplimentar în capacități de stocare – va avea efectul advers, de descurajare a oamenilor să folosească sau să-și instaleze panouri fotovoltaice. Câștigarea independenței energetice implică creșterea ponderii surselor regenerabile în producția națională, însă noile prevederi referitoare la achiziționarea mediilor de stocare pot să îngreuneze acest proces. Sunt necesare modificări legislative care să introducă programe de sprijin pentru prosumatorii existenți sau măsuri care țin de managementul întregului sistem energetic, astfel încât efortul privind creșterea capacităților de producere și stocare a energiei electrice verzi să nu apese puternic pe buzunarele românilor”, a scris Ciucă, pe Facebook.

Poziția sa a venit după ce președintele Klaus Iohannis a solicitat reexaminarea legii prosumatorilor.

În prezent, a arătat Nicolae Ciucă, există atât prin PNRR, cât și prin Fondul de Modernizare, proiecte de instalare a panourilor fotovoltaice, care includ și capacități de stocare.

“Ca prim-ministru, am facilitat finanțări europene pentru realizarea în țară a unor asemenea capacități. Conform solicitării președintelui Klaus Iohannis, parlamentarii PNL vor propune amendamentele necesare pentru ca forma legii să răspundă nevoilor prosumatorilor”, a conchis el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA20 mins ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA45 mins ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA52 mins ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE2 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

ROMÂNIA3 hours ago

RADR 2024: Diplomația română se reunește pentru a pregăti acțiunile României “într-o lume instabilă”. Invitați speciali: vicepremierii din Luxemburg, R. Moldova și Ucrainei

ROMÂNIA18 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

U.E.19 hours ago

Ungaria, „indiferentă” la mutarea reuniunilor ministeriale ale președinției ungare a Consiliului, va bloca în continuare ajutorul militar al UE pentru Ucraina

ROMÂNIA18 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

Trending