Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a precizat marți seară, referindu-se la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) că ar trebui să existe o cumunicare directă între Comisia Europeană și autoritățile române, invocând nevoia unei ”cooperări reale și deschise”, informează Adevărul.ro. 

”Denumirea acestui mecanism, care se numeşte Mecanism de Cooperare şi Verificare trebuie să fie cu adevărat în măsură să asigure consultarea noastră cu Comisia Uniunii Europene, cu celelalte state membre. Din punctul nostru de vedere, principala problemă pe care o avem este faptul că, dacă pe verificare avem, într-adevăr, un mecanism destul de bine pus la punct de către Comisia Europeană, în ceea ce priveşte celălat element care se numeşte cooperare avem o problemă legată de faptul că acest dialog trebuie să aibă loc între Comisie, domnul Timmermans şi echipa dânsului, şi autorităţile din România. Nu poţi să îţi culegi informaţii numai din presă, din diverse alte surse. Trebuie să fie cu adevărat o cooperare reală şi deschisă pe care noi întotdeauna am încurajat-o şi vrem să o ducem în continuare în acest registru în relaţiile cu Uniunea Europeană”, a declarat Meleşcanu, marţi seară, la Antena 3, vorbind despre MCV.

Înaltul oficial român a mai punctat că trebuie să se înțeleagă că sistemul juridic din România trebuie modernizat, iar modificările legislative, inclusiv cele ale codurilor penale, s-au făcut printr-un proces transparent.

”În acelaşi timp, trebuie înţeles că, din păcate, şi în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sistemului juridic din România şi în ceea ce priveşte unele legi fundamentale cum ar fi codurile civile şi penale, Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală este nevoie să le modernizezi, să le aduci la nivelul evoluţiilor care au loc inclusiv în România. Ceea ce pot să spun tuturor care ne ascultă este faptul că România a respectat în totalitate modalităţile de adoptare a unor legi pe acest domeniu, fiind absolut deschişi în prezentarea proiectelor pe tot ceea ce înseamnă posibilitatea de a avea accesul pe site-urile Guvernului, Parlamentului şi aşa mai departe şi, în acelaşi timp, toate procedurile care au fost adoptate în Parlament au fost strict proceduri clare, legitime şi care au fost transparente”, a mai spus Meleşcanu.

Amintim faptul că premierul Viorica Dăncilă și prim-vicepereședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans au convenit la 8 februarie să redeschidă canalul de dialog operațional cu privire la implementarea recomandărilor convenite la nivelul Mecanismul pentru Cooperare și Verificare (MCV).

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis în ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Anul trecut, pe 13 noiembrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la statul de drept din România, Comisia Europeană a dat publicității un nou raport MCV, unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Recomandările suplimentare au apărut și în condițiile în care Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că are ca obiectiv ridicarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în cadrul acestui mandat cu condiția îndeplinirii recomandărilor formulate.

Premierul Viorica Dăncilă și prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans au convenit să redeschidă canalul de dialog operațional cu privire la implementarea recomandărilor convenite la nivelul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene în urma întrevederii pe care cei doi oficiali au avut-o joi la Bruxelles.

”Prim-vicepreședintele și prim-ministrul Dăncilă au avut o discuție onestă și constructivă. Prim-vicepreședintele a reiterat îngrijorările și recomandările Comisiei cu privire la România. Atât prim-ministrul, cât și prim-vicepreședintele au căzut de acord să redeschidă dialogul operațional pentru implementarea recomandărilor MCV”, a transmis Christian Wigand, unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european.

Potrivit aceleiași surse, Comisia Europeană a transmis că așteaptă un răspuns la scrisoarea trimisă de Frans Timmermans pe 24 ianuarie, iar premierul Viorica Dăncilă a promis că va răspunde până la finalul săptămânii.

De asemenea, conform unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul Viorica Dăncilă i-a dat asigurări, joi, la Bruxelles prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans că Guvernul României va acționa pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis în ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Anul trecut, pe 13 noiembrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la statul de drept din România, Comisia Europeană a dat publicității un nou raport MCV, unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Recomandările suplimentare au apărut și în condițiile în care Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că are ca obiectiv ridicarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în cadrul acestui mandat cu condiția îndeplinirii recomandărilor formulate.

Tribunalul Olt a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a afla dacă cerinţele MCV sunt sau nu obligatorii pentru statul român, anunță postul de televiziune Digi24, menționând că este o decizie fără precedent a unei instanţe din România.

Potrivit Digi24, judecătorii Tribunalului Olt au acceptat o cerere în acest sens depusă de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Astfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie să răspundă la patru întrebări puse de Asociaţia Judecătorilor, toate întrebările privesc natura raporturilor MCV cu statul român.

Conform sursei citate, cele 4 întrebări pe care FJR îi cere Tribunalului Olt să le adreseze CJUE sunt:

„Prima întrebare: Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? (…)

A doua întrebare: Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? (…)

A treia și a patra întrebare: Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi desemnarea directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”.

Reamintim că cel mai recent raport MCV, publicat pe 13 noiembrie 2018 de Comisia Europeană, este unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

În context, în spațiul public a apărut informația că Guvernul României ar putea contesta raportul MCV la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În schimb, potrivit unei decizii din 2012 a Curții Constituționale a României, ”recomandările cuprinse de Comisia Europeană în rapoartele MCV pentru România de la momentul instalării acestui mecanism sunt dispoziții obligatorii ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene”.

.