AmCham România a prezentat rezultatele celei de-a patra ediții a sondajului privind calitatea climatului investițional, care relevă un nivel de încredere apropiat de cel pre-pandemic și optimism cu privire la perspectivele pe termen scurt (12 luni) și mediu (3 ani), manifestat prin intenții consistente de investiții, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Pentru climatul investițional în ansamblu, calificativul bun și foarte bun a fost acordat anul acesta de 38% dintre companiile participante la sondaj, față de 49% anul trecut. În 2022 nivelul de încredere este ușor superior celui din 2019 (38% vs. 36%), ceea ce demonstrează că în ciuda noilor crize și provocări pe care le traversăm chiar acum, ancorele pe care le are România (UE, NATO, fonduri europene, PNRR, perspectiva accederii la OECD) dar și anumite condiții de piață conferă încredere.

În ceea ce privește rezultatele de business înregistrate in anul 2021, acestea au fost în creștere față de 2020 la toate capitolele analizate: venituri (65%), număr de angajați (45%) și investiții realizate (42%), însă creșterile au fost mai mici decât estimările anticipate în ediția anterioară a sondajului, cauzele fiind multiplele crize care au afectat economia în 2021 și care rămân o provocare și pentru 2022. Cu toate acestea, companiile își mențin o perspectivă optimistă, anticipând performanțe similare pe toate cele trei palierele și pentru anul în curs. După șocul generat de debutul pandemiei și măsurile fără precedent impuse la nivel global, optimismul manifestat de companii în condițiile actuale, caracterizate de multiple crize suprapuse, se traduce printr-o reziliență crescută, flexibilitate și disponibilitate de a se adapta la orice situație neprevăzută care ar putea apărea.

“Vestea bună este că estimările pentru rezultatele de business ale anului în curs și intențiile de investiții pe termen scurt și mediu confirmă angajamentul companiilor pentru piața din România și potențialul acesteia de dezvoltare. Vestea proastă o reprezintă avantajele competitive care ne-au consacrat: calitatea infrastructurii digitale, cadrul fiscal, calitatea capitalului uman, încep să se erodeze și încă nu avem cu ce să le înlocuim. În mod special, este îngrijorătoare tensiunea din piața muncii care a ajuns la cote maxime – pentru 92% dintre respondenți este dificil să mai găsească specialiști în sectorul în care activează. Lipsa forței de muncă are potențialul de a deveni cea mai puternică frână pentru dezvoltarea economiei în ansamblu, afectând atât planurile de extindere a operațiunilor prezente în România, capacitatea de a implementa proiecte majore de investiții, dar și atragerea de noi investiții. Soluțiile pentru remedierea acestei crize nu sunt nici simple, nici rapide, dar asta face cu atât mai urgente intervenții și politici publice articulate care să asigure necesarul de capital uman relevant în economie”, a declarat Ionuț Simion, Președintele AmCham Romania.

În ceea ce privește finanțarea afacerilor, în continuare cele mai multe companii, 88% față de 82% anul trecut, se bazează în principal pe fonduri proprii, a doua cea mai accesată sursă fiind împrumuturile bancare. Se remarcă un trend pozitiv în ceea ce privește accesarea finanțărilor din piețele de capital (de la 8% în 2021 la 10% în 2022) și private equity (de la 5% în 2021 la 8% în 2022).

“Deși sondajul transmite o perspectivă optimistă per ansamblu, semnalăm și îngrijorările care se desprind din sondaj: 89% dintre companiile participante se așteaptă la creșteri ale costurilor de finanțare în 2022 (față de 47% în 2021). Accelerarea inflației este principalul factor macroeconomic de risc, în creștere de la 59% la 87% dar și cel mai îngrijorător efect economic al războiului din Ucraina. Companiile sunt îngrijorate în mod evident și de creșterea prețurilor la energie, și aceasta cu efecte în cascadă asupra altor tipuri de costuri, de creșterea costurilor fixe, adâncirea deficitului bugetar, scumpirea mărfurilor. Dintre măsurile pe care AmCham le recomandă pentru atenuarea impactului acestor creșteri, și care se desprind chiar din răspunsurile la sondaj, amintesc realizarea de reforme și investiții strategice , atragerea finanțărilor europene disponibile, dezvoltarea pieței de capital așa încât să fie mai accesibilă și accesată de companiile care au nevoie de finanțare” a punctat Cristian Sporiș, Vice-Președinte AmCham România.

Spre deosebire de edițiile anterioare, niciuna dintre condițiile de piață nu cumulează peste 50% din aprecierile de bun și foarte bun, ceea ce denotă o erodare a acestora. Astfel, calitatea infrastructurii digitale se situează al patrulea an consecutiv pe prima poziție, în scădere însă de la 53% în 2021 la 49% în 2022, fiind urmată de calitatea capitalului uman, pe care 46% dintre respondenți îl găsesc bun și foarte bun. A treia condiție de piață cu cele mai multe aprecieri de bun & foarte bun este calitatea infrastructurii de securitate cibernetică (32%). Remarcăm o depreciere îngrijorătoare în ceea ce privește cadrul fiscal, încadrat la bun & foarte bun de numai 18 % dintre respondenți, față de peste 40% cât a înregistrat constant în cele trei ediții precedente ale sondajului.

La polul opus, topul celor mai puțin apreciate condiții de piață este dominat de procente impresionante. Pe prima poziție în topul negativ se situează nivelul birocrației /eforturile pentru debirocratizare (88%), urmată de calitatea infrastructurii de transport (85%), calitatea infrastructurii de sănătate (68%), predictibilitatea cadrului de investiții (64%).

“Pe fondul evenimentelor din plan geopolitic, dar și ca o consecință a vulnerabilităților relevate de pandemia COVID, interesul investitorilor pentru România a crescut, și este o oportunitate să ne poziționăm ca destinație sigură și atractivă pentru investiții. În mod special, atragerea de învestiții în capacități de producție ar oferi României șansa de a se conecta la lanțurile globale de valoare și de a consolida sectoare economice cu relevanță strategică, reducând astfel presiunea asupra balanței comerciale și crescând valoarea adăugată generată în România. Dincolo de relevanța geopolitică în plan de securitate, avem șansa să ne poziționăm geostrategic și în plan economic. O ofertă investițională competitivă are nevoie în primul rând de viziune strategică de dezvoltare, care să traseze acele câteva domenii unde vrem să fim campioni, de un cadru funcțional care să impulsioneze cercetarea-dezvoltarea-inovarea (CDI), fără de care vom rămâne în plutonul urmăritor, și deja de supra uzitatele la nivel verbal stabilitate, predictibilitate și transparență. În plus, ne trebuie de o agenție robustă și profesionistă care să conducă agenda de promovare a României ca destinație de investiții și de remedierea fără întârziere a crizei de forță de muncă” a declarat Ionuț Sas, Vice-Președinte AmCham România.

Cu privire la avantajele competitive care rămân relevante pentru Romania în perioada post-pandemie și contextul geopolitic regional, apartenența la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%). Toate celelalte avantaje competitive incluse în sondaj s-au depreciat față de nivelul din 2021 astfel: calitatea infrastructurii digitale (29% față de 41%), nivelul competitiv de taxare a companiilor (31% față de 38%), calitatea capitalului uman (42% față de 48%).

„Vis a vis de nivelul de taxare, în contextul dezbaterilor din spațiul public pe marginea modificărilor fiscale am subliniat că fără o abordare strategică, coerentă, riscul este ca beneficiile imediate ale creșterii veniturilor bugetare să fie depășite de costurile pe care aceasta le va induce pe termen lung la nivelul economiei. Diversele scenarii care s-au avansat în ultima perioadă au crescut considerabil nivelul de incertitudine și de neîncredere în rândul contribuabililor. Întrucât cotele de impunere sunt până la urmă apanajul decidenților, din partea AmCham am avansat un set de zece principii determinante pentru un sistem fiscal care să urmărească nu doar creșterea veniturilor la buget, dar și dezvoltarea economică sustenabilă” a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România.

AmCham România va continua să promoveze un dialog constructiv și de substanță pe marginea priorităților pentru agenda economică, contribuind cu recomandări de politici publice și măsuri orientate spre consolidarea competitivității economice a României.

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”

„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului  de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”

„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta. 

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.

“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.

Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
 El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.

Citiți și Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.

Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.

“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.

“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.

El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.