Connect with us

BUSINESS

Elevii din UE vor invata la scoala cum sa faca afaceri

Published

on

businessUniunea Europeană a lansat un nou plan de acțiune ce prevede finanțări suplimentare şi introducerea educației antreprenoriale în programa școlară, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Speriată de avântul competitorilor săi internaționali, Uniunea Europeană a lansat un plan de acțiune ce prevede dezvoltarea spiritului antreprenorial şi implicit înființarea de noi companii. Ultimele statistici arată că în Uniunea Europeană numai 37% din populație dorește să dezvolte propria afacere, în timp ce în SUA, China si Brazilia, 51%, 57% şi respectiv 63% din populație consideră că antreprenoriatul reprezintă o soluție viabilă şi sunt dornici să urmeze această cale. În acest clasament Romania se situează peste media Uniunii Europene cu un procent de aproximativ 47% din populație dorind să urmeze calea antreprenoriatului.

Principala problemă întâmpinată de companiile noi este finanțarea şi odată cu apariția crizei economice şi financiare acest lucru s-a accentuat puternic în Uniunea Europeană. Tocmai de aceea prima măsură pe care Comisia o propune este îmbunătăţirea accesului la finanţare. Soluțiile oferite sunt crearea unei pieţe europene pentru împrumuturile mici şi simplificarea normelor fiscale pentru investiţiile private directe.

petru luhan PEÎn decembrie 2012, europarlamentarul român Petru Luhan a atras atenția Comisiei Europene cu privire la situația dramatică în care se află IMM-urile europene: “Deși IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei, fiind un factor determinant pentru economia UE şi pentru crearea de locuri de muncă, din păcate aceste întreprinderi sunt cele mai afectate de lipsa competitivității, principalele cauze fiind accesul limitat la capital, tehnologie și infrastructură. Nu putem vorbi despre extinderea activității acestora atâta timp cât Uniunea Europeană nu le va acorda sprijin suplimentar și nu va facilita accesul acestora la o finanțare substanțială.”.

Petru Luhan a solicitat, de asemenea, Comisiei suplimentarea instrumentelor şi fondurilor destinate dezvoltării IMM-urilor: “Pe lângă instrumentele de finanțare existente, consider că nu trebuie neglijat rolul politicii de coeziune în dezvoltarea și creșterea solidă a întreprinderilor din Uniune. IMM-urile trebuie să fie considerate parteneri eligibili pentru investițiile finanțate prin aceste fonduri şi consider că pentru următoarea perioada de programare 2014-2020, o alocare suplimentară de fonduri către axele destinate IMM-urilor precum și finanțarea unor programe de formare pentru antreprenori, managerii rețelelor de întreprinderi și consorțiilor de export vor fi esențiale pentru succesul acestor companii.”

În urma presiunilor venite din partea Parlamentului European, răspunsul Comisiei nu a întârziat să apară şi astfel s-a luat decizia ca IMM-urile să beneficieze de surse de finanțare multiple. Noile întreprinderi vor putea să obțină finanțare din surse precum fondurile structurale, viitorul “Program pentru Competitivitatea Întreprinderilor și IMM-uri” (COSME), programul Orizont 2020 şi chiar prin “Programul pentru Schimbări Sociale și Inovare” (PSCI), în cazul în care vor întâmpina probleme majore în primii ani de funcționare.

Educația antreprenorială va deveni obligatorie în școală

O altă măsură deosebit de benefică care se dorește a fi adoptată o reprezintă introducerea educației antreprenoriale în școlile europene. Comisia Europeană consideră că aceasta este cea mai bună investiție pe care o poate face un stat membru. Acest lucru este dovedit şi de studiile Stanford University, care au arătat că 15-20% din studenții sau elevii care participa la astfel de programe antreprenoriale își vor deschide mai târziu propria lor companie.

Tocmai de aceea se recomandă ca fiecare stat membru să includă educaţia şi practica antreprenorială în programa şcolară şi astfel tinerii ar beneficia de cel puţin o experienţă de lucru înainte de a termina liceul.

Alte măsuri ce vor trebui implementate la nivel național sunt programele de îndrumare, consiliere şi sprijin pentru femei, persoane în vârstă, imigranţi, şomeri şi alţi potenţiali antreprenori pentru care un ajutor suplimentar este necesar. Oferirea de cursuri de formare în management pentru întreprinderile noi şi crearea de reţele cu omologi, furnizori şi clienţi potenţiali reprezintă o altă prioritate a Comisiei.

Mai puțină birocrație

Veșnica problemă reclamată de numeroase companii europene o reprezintă birocrația excesivă şi timpul îndelungat pentru întocmirea actelor necesare. Tocmai de aceea, Comisia a decis ca de acum înainte, guvernele europene să întreprindă toate măsurile necesare pentru reducerea timpului de obţinere a licenţelor de funcţionare şi a permiselor necesare pentru înfiinţarea unei întreprinderi noi. În plus, vor fi simplificate şi procedurile necesare pentru vânzarea, cedarea sau relansarea unei întreprinderi.

“În Uniunea Europeană birocrația diferă de la un stat la altul. Dacă în Marea Britanie antreprenorii au nevoie de numai 48 de ore pentru a înființa o companie, în ţara noastră poate dura şi până la cinci luni. Consider că trebuie să aibă loc schimburi de bune practici între toate statele membre şi acolo unde este posibil să se implementeze modelele de succes care au dat cele mai bune rezultate. Numai așa Uniunea Europeană se va dezvolta uniform şi va ajunge să fie puternică şi competitivă pe plan mondial” a mai declarat Petru Luhan.

Foto: freefoto.com

BUSINESS

Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru comunitatea de business: România este o țară sigură, angrenată într-un proces de dezvoltare economică

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă, prezent la Conferința ”Romania Business & Investment Roundtable”, a transmis un semnal de încredere comunității de business și i-a asigurat pe investitori că „România este o țară sigură, ferm atașată valorilor democratice și angrenată într-un proces de consolidare și dezvoltare economică.”

„Stabilitatea economică și susținerea mediului de afaceri, coeziunea socială, consolidarea relațiilor cu statele și organizațiile internaționale care gândesc în termenii democrației și economiei de piață fac parte din viziunea Guvernului României. Modelul nostru economic, bazat pe reziliență, coeziune și solidaritate, precum și determinarea de a rămâne în prima linie a procesului  de transformare pe care îl implică noul proiect european, mențin România drept destinație favorabilă de afaceri. Înainte de a încheia și a mulțumi încă o dată organizatorilor, doresc să fac mențiunea că în tot ceea ce reprezintă obiectivul Guvernului nostru avem ca prioritate crearea unui mediu de afaceri, așa cum spuneam, sigur și, de asemenea, identificarea de soluții pentru ceea ce înseamnă punerea în valoare a cetățeanului – pentru că, în conformitate cu Programul de Guvernare, în centrul acestuia se află cetățeanul; de asemenea, este partea prin care dorim foarte mult să sprijinim menținerea locurilor de muncă și, în general, tot ceea ce înseamnă o creștere economică sustenabilă”, a transmis prim-ministrul în discursul său.

De asemenea, Nicolae Ciucă a subliniat că România în calitate de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, „se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată. Cea mai puternică Alianță politică și militară este acum în România și acționează unit pentru întărirea Flancului Estic.”

„Redresarea și reziliența la nivel economic, coeziunea și solidaritatea în plan social, coordonarea și fermitatea acțiunilor guvernamentale vor reprezenta pilonii proiectului nostru comun și izvorul unui mesaj de încredere pe care doresc să-l transmit astăzi, la București, investitorilor care doresc să vină și să-și extindă afacerile în România. Guvernul României acționează în baza unui plan de măsuri bine articulat, elaborat la scurt timp după izbucnirea agresiunii militare și adaptat permanent la evoluțiile europene și internaționale”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

BUSINESS

Klaus Iohannis: Bugetul pentru 2022, esențial pentru o concepţie financiară sănătoasă gândită în jurul absorbţiei fondurilor europene și a sumelor din PNRR

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, miercuri, un mesaj în cadrul evenimentului “Topul Naţional al Firmelor 2021 – Economia merge înainte” în care subliniază că perioada încercărilor pentru economie nu s-a încheiat, iar noul Guvern va avea şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei. El a pledat astfel pentru ca bugetul pentru 2022 să fie un instrument esenţial pentru implementarea unei concepţii financiare sănătoase gândite în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene și a sumelor alocate prin PNRR.

“Ştim cu toţii că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, şi sarcina reluării dialogului deschis, constructiv şi orientat către creşterea sustenabilă a economiei noastre. În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc şi de atragerea de noi investiţii, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanţe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi firmele mari să evolueze cu ambiţie şi viziune pentru economia viitorului”, a spus şeful statului în mesajul transmis de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu în cadrul evenimentului organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Preşedintele Iohannis a susținut că economia “merge înainte şi România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiţii, prin inovare şi digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar şi printr-o relaţie onestă între stat şi mediul de afaceri”.

Potrivit şefului statului, companiile incluse în Topul Naţional sunt exemple de urmat în ceea ce priveşte performanţa, dar şi rezilienţa.
 El a arătat că, în 2020, scăderea economiei româneşti a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.

Acesta a adăugat că că creşterea investiţiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creşterea bazată pe investiţii, însă, în această privinţă şi la acest moment, investiţiile publice din bani naţionali şi absorbţia fondurilor europene încă sunt tributare în execuţie, în raport cu estimările programate în buget.

Citiți și Previziunile economice de toamnă pentru România: Până la sfârșitul anului, PIB-ul va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Economia va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022

“În ceea ce priveşte dinamica PIB, creşterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecţiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creşterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluţii de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei. De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut. Totodată, pe fondul creşterii preţurilor la materii prime şi energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanţ, iar rata inflaţiei, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflaţia pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilităţii financiare la nivel global”, a susținut el.

Şeful statului a precizat că, în acest context, că România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluţii şi de măsuri concrete, pragmatice şi sustenabile, pentru consolidarea creşterii economice şi pentru susţinerea nivelului de trai al cetăţenilor.

“Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme şi politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcţie corectă, un parcurs clar şi mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgenţele prezentului, avem mize esenţiale pe termen mediu şi lung”, a spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a subliniat că provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar şi datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluţiilor economice viitoare.

“Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esenţial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepţii financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbţie a fondurilor europene şi ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanţare europeană. În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în ţară ca prefinanţare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate”, a declarat Iohannis.

El susţine că România are de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual.

“România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaţionale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorităţi şi despre programare. Discuţiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia şi societatea românească au nevoie de rezultate concrete şi la momentul oportun. O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate şi independenţă energetică, competenţele viitorului şi inovarea tehnologică în procesele de producţie sunt obiective clare, deja asumate. În anii următori, avem de înfruntat provocarea-cheie a capacităţii de implementare, atât a proiectelor de investiţii, cât şi a reformelor necesare”, conchide el.

Continue Reading

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au crescut cu 196% față de anul trecut și cu 1,26 miliarde de euro în ultimele două luni, ajungând la 4,39 miliarde

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, informează Agerpres.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie – august 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro”, se spune în comunicat.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari.

În august au fost înmatriculate 508 de societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%).

La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme, conchide sursa citată

În comparație cu datele precedente furnizate de BNR, investiţiile străine directe au crescut cu aproximativ 1,26 miliarde de euro în următoarele două luni față de cifrele prezentate în luna iunie. Investiţiile străine directe în România ajunseseră la 3,138 miliarde de euro în primele şase luni, comparativ cu 996 milioane euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 215%.

Anul trecut, pentru prima dată, Banca Naţională a României împreună cu Institutul Naţional de Statistică au publicat în rapor­tul anual asupra investiţiilor străine directe în România, clasamentul ţărilor investitoare în România în funcţie de rezidenţa ultimă a investitorilor străini.

Potrivit datelor citate de Ziarul Financiar, Germania este principalul investitor străin direct în România, cu 13,1 miliarde de euro, având o pondere de 14,9% din ISD, urmată de Austria (10 miliarde, 11,4% pondere), Franța (8,2 miliarde, 9,4% pondere), Italia (7,4 miliarde, 8,5% pondere), SUA (5,8 miliarde, 6,6% pondere), Olanda (5,5 miliarde, 6,2% pondere) și Marea Britanie (3,8 miliarde, 4,4% pondere).

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G75 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO23 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending