Connect with us

ROMÂNIA

Afganistan: CSAT a decis participarea Armatei României cu 200 de militari la misiunile de evacuare a cetățenilor afgani și demararea pregătirilor pentru preluarea de refugiați

Published

on

© Administrația Prezidențială

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis, miercuri, ca Armata României să participe cu 200 de militari la operațiile NATO de preluare și relocare a cetățenilor afgani ca urmare a schimbării de regim din Afganistan precum și începerea pregătirilor pentru preluarea de refugiați în contextul crizei de securitate din această țară, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților și s-a hotărât participarea Armatei României la o operație NATO de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

Președintele Klaus Iohannis a condus miercuri, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în cadrul căreia a fost analizată situația din Afganistan și implicațiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securității, cât și politic și umanitar.

Membrii CSAT au apreciat modul în care Celula interinstituțională de criză coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul direct al Serviciului de Informații Externe, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, a gestionat atât acțiunile concrete derulate rapid și eficient, cât și comunicarea publică în timp real în ceea ce privește repatrierea a 49 de cetățeni români care au solicitat acest lucru şi efortul pentru relocarea cetățenilor afgani – colaboratori ai autorităților române şi ai organizațiilor internaţionale, studenți cu burse în România, categorii vulnerabile precum jurnaliști, activişti pentru drepturile omului, magistrați.

De asemenea, membrii Consiliului au apreciat efortul autorităților române de a evacua șapte cetățeni ai unor state partenere și aliate.

În cadrul ședinței CSAT, s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea aducerii în siguranță în România a cetățenilor afgani din categoriile menționate mai sus, dificultăți obiective legate de rațiuni de securitate împiedicând până acum accesul lor în aeroport.

Evoluția situației din Afganistan este într-o continuă dinamică, iar România, în deplină coordonare cu partenerii săi internaționali, va urmări adoptarea şi implementarea celor mai bune variante de răspuns la provocările politice, de securitate și umanitare generate de această criză.

Pe termen scurt și mediu, România va continua să sprijine, inclusiv prin fonduri ale asistenței umanitare și asistenței pentru dezvoltare, proiecte care să ajute direct la ameliorarea situației cetățenilor afgani din Afganistan și a refugiaților afgani.

Este nevoie de o abordare integrată a fenomenului migraționist conex evoluțiilor din Afganistan printr-o colaborare interinstituțională eficientă.

În acest sens, în cadrul CSAT a fost decisă activarea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților. Ministerul Afacerilor Interne va evalua urgent capacitatea de preluare a refugiaților/azilanților și posibilitatea de extindere a acesteia.

Totodată, va fi intensificată colaborarea cu instituțiile europene de resort, în primul rând FRONTEX, precum și cu statele vecine care ar putea fi vizate, alături de România, de potențiale valurile migraționiste dinspre Afganistan.

Membrii CSAT au concluzionat că se impun modificări de urgență ale cadrului normativ al Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Afacerilor Externe pentru completarea capacităților de răspuns la situațiile din teren, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient asistență pe palierul preluării și relocării de cetățeni afgani.

Nivelul de implicare a statului român în efortul solidar al comunității internaționale de preluare a refugiaților a reprezentat un alt subiect analizat în cadrul CSAT. În acest sens, s-a dispus începerea pregătirilor necesare.

Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe în planul securității, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate. În acest context, România va lua măsurile necesare și va rămâne angajată în apărarea intereselor naționale și ale cetățenilor noștri și, în egală măsură, va participa, în mod solidar, alături de partenerii și aliații noștri, la efortul internațional de a depăși această criză, pe multiplele ei planuri.

În cadrul ședinței CSAT a fost abordată și decizia Consiliului Nord-Atlantic de a declanșa o operație militară pentru evacuarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan, precum și a membrilor familiilor acestora.

Operația NATO va consta, în principiu, în preluarea cetățenilor afgani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esențiale.

În acest sens, pe baza elementelor de planificare inițială comunicate de Comandamentul Forțelor Aliate în Europa, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât participarea Armatei României la această operație de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni.

Membrii CSAT au concluzionat că gestionarea consecințelor situației din Afganistan, pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv sub aspectul lecțiilor învățate, va reprezenta unul dintre aspectele importante ale unei mai bune cooperări practice, în complementaritate, între NATO și UE, iar România va participa la acest efort.

De asemenea, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unei coordonări sporite privind comunicarea strategică și combaterea dezinformării.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

Published

on

© MAE

România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea așa-ziselor „acorduri de intrare în componența Federației Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupația ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe după ce președintele Vladimir Putin a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar în Ucraina.

Aceste „acorduri” ilegale și ilegitime fac parte din seria de încercări ale Kremlinului de a-și justifica ocupația militară ilegală asupra unor teritorii aparținând altui stat suveran și reprezintă o escaladare iresponsabilă a actualei situații, transmite diplomația română.

Aceste acțiuni nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internațional, iar România nu recunoaște validitatea acestora, în special în ceea ce privește operarea vreunei modificări în privința apartenenței teritoriale a regiunilor ucrainene vizate la Ucraina.

Ca și în cazul anexării ilegale a Crimeii și Sevastopolului, acțiunile Federației Ruse se bazează pe folosirea ilegală a forței și reprezintă încălcări grave ale celor mai importante principii și norme de drept internațional, consacrate, în special, prin prevederile Cartei ONU. Federația Rusă acționează contrar tuturor responsabilităților pe care ar trebui să le îndeplinească, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul păcii și securității internaționale“, a transmis MAE.

România reamintește faptul că nicio achiziție teritorială bazată pe încălcarea dreptului internațional nu poate fi recunoscută și reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, precum și pentru integritatea teritorială a acestui stat în granițele sale recunoscute internațional.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Transporturilor a discutat cu omologul lituanian despre nevoia de a asigura ”liniile de aprovizionare pe zona estică a UE”

Published

on

© Sorin Grindeanu/ Facebook

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a discutat cu omologul său din Lituania, Marius Skuodis, despre ”nevoia comună de a identifica noi rute de transport și de a le dezvolta pe cele existente, astfel încât să putem asigura liniile de aprovizionare necesare pe zona estică a Uniunii Europene”.

”Discuții aplicate cu omologul meu din Lituania, în contextul războiului din Ucraina. Am subliniat rolul deosebit de important al Portului Constanța, ca poartă de intrare în Uniunea Europeană, a fluxurilor de mărfuri dinspre Asia și interesul de a utiliza, cu o mai mare frecvență,  transportul multimodal. Putem astfel să combinăm transportul naval maritim și fluvial (pe Dunăre) cu transportul feroviar și cu cel rutier”, a precizat Grindeanu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest sens, cei doi au convenit să identifice ”noi posibilități de colaborare în domeniul feroviar între companiile de profil din cele două state”.

Comisia Europeană a propus la sfârșitul lunii iulie amendarea propunerii sale din decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport), în contextul în care războiul de agresiunea al Rusiei împotriva Ucrainei a redefinit peisajul geopolitic, care a evidențiat vulnerabilitatea UE în fața unor evenimente neprevăzute, izbucnite dincolo de frontierele Uniunii.

”Prin extinderea a patru coridoare europene de transport pe teritoriul Ucrainei și Republicii Moldova – inclusiv în porturile Mariupol și Odesa – propunerea de astăzi va contribui la îmbunătățirea conectivității transporturilor dintre aceste două țări și UE, facilitând schimburile economice și conexiuni mai bune atât pentru oameni, cât și pentru întreprinderi. Aceste coridoare vor fi, de asemenea, o prioritate-cheie în reconstrucția infrastructurii de transport a Ucrainei după încheierea războiului. Eforturile noastre de a facilita exportul de cereale din Ucraina prin intermediul coridoarelor de solidaritate au demonstrat, de asemenea, importanța interoperabilității în sistemul de transport, consolidând necesitatea de a crește convergența în cadrul rețelei UE, făcându-o mai rezistentă și consolidând piața internă”, a declarat atunci comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

Cât privește culoarele de solidaritate la care făcea referire oficialul european, aceeași instituție mai sus amintită a prezentat la mijlocul lunii mai un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății a alocat peste 80 mil. euro din PNRR pentru investiții în infrastructura necesară tratării pacienților critici nou-născuți

Published

on

© European Union, 2020

Ministerul Sănătății a alocat peste 80 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru investiții în infrastructura necesară tratării pacienților critici nou-născuți, informează un comunicat oficial al MS, remis CaleaEuropeană.ro

80.200.000 Euro fără TVA au fost alocate pentru finanțarea unui număr de minim 25 spitele publice pentru:

– creșterea capacității secțiilor/compartimentelor de terapie intensivă nou născuți cu minim 124 de paturi adiționale, inclusiv infrastructura și echipamente;

– dotarea secțiilor nou născuți existente în vederea dotării cu echipamente medicale adecvate pentru minim 90 de paturi existente;

– construirea, amenajarea și dotarea a minim 8 centre de training care au ca scop formarea continuă a cadrelor medicale pentru tratarea nou născuților cu patologii grave;

– îmbunătățirea programului de screening (retinopatie de prematuritate, maladii congenitale de cord) prin dotarea infrastructurii existente cu aparatura medicală relevantă;

Tot în cadrul acestei investiții vor fi achiziționate 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală nivel III.

Dosarele de finanțare se vor încărca pe pagina de web www.proiecte.pnrr.gov.ro

Data deschidere platformă pentru depunere dosare de finanțare: 21 octombrie 2022 ora 10:00.

Data închiderii: 03 martie 2023, ora 16:00

Data limită de implementare a proiectelor: 30 noiembrie 2024.

Continue Reading

Facebook

G77 mins ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO22 mins ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO34 mins ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

INTERNAȚIONAL1 hour ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.2 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

ROMÂNIA6 hours ago

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

NATO22 mins ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending