Connect with us

INTERNAȚIONAL

Afganistan: SUA, România și alte 60 de țări solicită într-o declarație comună ca afganii și cetățenii străini să poată părăsi țara

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

O declaraţie comună a comunității internaționale, susţinută de peste 60 de ţări, printre care și România, cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

Declarația a fost publicată atât de Departamentul de Stat al SUA, cât și de Serviciul European de Acțiune Externă.

Statele Unite şi alte peste 60 de ţări, printre care Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Qatar, România şi Marea Britanie au declarat într-un comunicat comun că “cei care ocupă poziţii de putere şi autoritate în Afganistan poartă responsabilitatea – şi răspunderea – pentru protejarea vieţii umane şi a bunurilor şi pentru restabilirea imediată a securităţii şi a ordinii civile”.

“Poporul afgan merită să trăiască în siguranţă, securitate şi demnitate. Noi, în comunitatea internaţională, suntem gata să îi ajutăm”, se arată în declarația comună.

Majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA.

“Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani și intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul, fiind așteptată proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului.

Într-o altă declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.

Volatilitatea acestei situații a determinat și convocarea unei regiuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, care are loc luni la prânz.

Retragerea trupelor americane și ale aliaților din Afganistan a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere, gruparea islamistă radicală asigurând că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea.

Purtătorul de cuvânt al biroului politic al talibanilor, Mohammad Naeem, a declarat duminică pentru postul de televiziune Al-Jazeera că războiul s-a încheiat în Afganistan şi că tipul de guvernare şi forma regimului vor fi clare în curând, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Mesajul său a venit după ce NATO a transmis duminică că găsirea unei soluții politice la conflictul din Afganistan este mai presantă “ca niciodată”, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, având convorbiri telefonice cu prim-ministrul Boris Johnson și cu miniștrii de externe ai Danemarcei, Canadei sau Norvegiei. De altfel, Alianța Nord-Atlantică a găzduit vineri o reuniune de criză la capătul căreia Jens Stoltenberg a transmis că talibanii nu vor fi recunoscuți de comunitatea internațională dacă vor cuceri Afganistanul cu forța.

În ce privește Uniunea Europeană, vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a pledat duminică pentru revizuirea rapidă a normelor UE în materie de migrație și azil, europenii anticipând că frontierele lor vor fi supuse unor presiuni migratorii și de refugiați, având deja experiența crizei din 2015.

Separat, șeful Consiliului European, Charles Michel, a precizat că se află în contact cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, privind evoluțiile din Afganistan. Potrivit acestuia, securitatea cetățenilor UE, a personalului și a familiilor acestora este prioritară pe termen scurt, subliniind că “este clar că va trebui să se tragă multe învățăminte” ca urmare a acestei retrageri. De altfel, maniera în care ea s-a derulat a atras critici din partea unor aliați precum Marea Britanie și Germania.

Procesul de retragere din Afganistan a fost anunțat în această primăvară de președintele american Joe Biden în baza acordurilor de la Doha negociate de fosta administrație condusă de Donald Trump și urma să se încheie până la data de 11 septembrie 2021, pentru a marca simbolic comemorarea a 20 de ani la atentatele teroriste, motivul principal al intrării Statelor Unite în Afganistan.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Solttenberg, a ajuns dumincă la Seul, prima oprire a unei călătorii al cărei obiectiv este acela de a consolida legăturile Alianței cu aliații SUA Coreea de Sud și Japonia, în contextul războiului rus din Ucraina și pe fondul unei atitudini agresive a Chinei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Agenda cuprinde întâlniri cu ministrul de externe Park Jin, ministrul apărării naţionale Lee Jong-Sup şi alţi oficiali de rang înalt, a anunţat NATO într-un comunicat. De asemenea, el se va întâlni probabil cu preşedintele Yoon Suk-yeol, a anunţat biroul prezidenţial.

Stoltenberg se va deplasa apoi luni în Japonia, unde secretarul general al NATO are programate întâlniri cu premierul Fumio Kishida şi alţi oficiali japonezi.

”Cred cu tărie că trebuie să întărim parteneriatul între Coreea de Sud şi NATO pentru că securitatea devine tot mai interconectată”, a declarat Stoltenberg pentru Yonhap într-un interviu publicat duminică. ”Ce se întâmplă în Asia, Indo-Pacific, contează pentru Europa şi NATO şi viceversa”, a completat oficialul NATO.

Acesta a explicat că NATO își va menține privirea pe America de Nord și Europa, dar își va extinde atenția și asupra altor regiuni, având în vedere că membrii săi sunt afectați de chestiuni care se întâmplă pe tot globul.

”Trebuie să răspundem acestor provocări şi ameninţări globale, inclusiv provocărilor venite dinspre China, şi un mod de a face acest lucru este, bineînţeles, lucrând mai strâns cu partenerii din regiune”, a spus Stoltenberg.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacificcreând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de SudNATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

În situația dată, relevanța cooperării dintre democrații capătă o nouă semnificație. 

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

Published

on

© Denys Shmyhal/ Twitter

Ucraina va avea nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari anul acesta, cu precădere pentru efectuarea de reparații asupra infrastructurii energetice avariată de multiplele atacuri rusești cu rachete și drone care s-au succedat în ultimele patru luni, cel mai recent fiind joi, a punctat premierul ucrainean, Denys Shmyhal, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Anul acesta trebuie să finanţăm un deficit financiar uriaş de circa 38 de miliarde de dolari. Alte 17 miliarde de dolari vor fi necesare anul acesta pentru refacerea sistemului energetic, deminare, reconstrucţia de locuinţe, a infrastructurii critice şi sociale”, a detaliat oficialul ucrainean în cadrul unei ședințe de guvern, în care a explicat că cinci substaţii de înaltă tensiune au fost lovite în atacul efectuat joi de Rusia.

Acesta a anunțat că guvernul său a avut săptămâna aceasta o întâlnire cu partenerii occidentali în vederea coordonării în mod transparent a ajutorului financiar oferit de aceștia Ucrainei.

Amintim că prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro, a fost distribuită la mijlocul lunii ianuarie.

La acestea se adaugă cele peste 77.000 de tone de ajutoare umanitare oferite Kievului începând cu luna februarie, când Rusia a decis să declanșeze războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.14 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO16 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.17 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.19 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending