Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunțat crearea unui departament și a unui emisar însărcinați cu securitatea cibernetică, obiectivul fiind acela de a consolida diplomația Statelor Unite în fața acestor ”provocări ale secolului XXI”, în contextul în care atacurile hackerilor apropiați de țări rivale sunt pe trend ascendent, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vom colabora cu Congresul pentru a înființa un nou Birou al spațiului cibernetic” în cadrul Departamentului de Stat, a menționat acesta într-un mesaj către personal, obținut de AFP.

Această direcţie va fi condusă în cele din urmă de un ambasador a cărui confirmare va trebui validată printr-un vot al Senatului american şi ”se va concentra pe trei sectoare-cheie: securitatea ciberspaţiului internaţional, politica digitală internaţională şi libertatea digitală”, a precizat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

Antony Blinken, care urnează să susțină miercuri un discurs despre această axă de ”modernizare” a politicii externe, a promis, în egală măsură, unimirea unui ”nou emisar special pentru tehnologiile cruciale și emergente.”

Lumea a intrat ”într-o eră fundamental nouă a afacerilor internaţionale, în care criza climatică, sănătatea şi tehnologiile emergente vor fi din ce în ce mai mult în centrul iniţiativelor comune cu aliaţii şi partenerii noştri, dar şi al competiţiei cu rivalii şi adversarii noştri”, a subliniat Ned Price.

Decizia vine după reluarea apelurilor Statelor Unite de unire a eforturilor la nivel global pentru combaterea atacurilor cibernetice și după publicarea unui raport de către Trezoreria americană în care sunt analizate sancțiunile adoptate de Washington. Acesta relevă că este nevoie modernizarea acestui sistem, a cărui eficiență este afectată ca urmare a dezvoltării criptomonedelor.

Recent, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres. 

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Ziua Armatei României nu este doar o sărbătoare a militarilor, ci şi a tuturor românilor care-şi iubesc ţara, a declarat ministrul interimar al Apărării, premierul desemnat Nicolae Ciucă.

“Ziua Armatei României este în fiecare an momentul în care onorăm cu mândrie şi respect faptele de arme ale înaintaşilor noştri, sacrificiul lor pentru independenţa şi suveranitatea României. De fiecare dată când ţara în cumpănă, militarii români au luptat cu vitejie pentru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru a proteja fiecare palmă de pământ românesc. Ziua de 25 octombrie 1944 a devenit o dată simbol a eliberării de sub ocupaţie străină a oraşului Carei, a Ardealului şi a întregii Românii. Ne plecăm frunţile cu respect în memoria celor care s-au sacrificat pentru a duce la îndeplinire această misiune de onoare pentru a atingerea idealului de libertate a românilor”, a afirmat Nicolae Ciucă, luni, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Armatei României la Monumentul “Mormântul Ostaşului Necunoscut”din Parcul Carol I.

Potrivit Agerpres, acesta a transmis şi un mesaj de recunoştinţă veteranilor de război, urându-le acestora multă sănătate: “Fără sacrificiul lor, fără curajul de care au dat dovadă în cele mai grele momente ale vieţii lor pe câmpurile de bătălie a celei mai mari conflagraţii cunoscute de omenire, istoria noastră ar fi fost cu siguranţă diferită”.

El a făcut şi un scurt bilanţ al activităţii desfăşurate în ultimul an la nivelul MApN.

“Astfel, am continuat demersurile pentru înzestrarea militarilor cu echipamente şi tehnică de înaltă tehnologie cu implicarea industriei de apărare autohtone, îmbunătăţirea procesului educativ din instituţiile militare de învăţământ, creşterea gradului de instruire a militarilor prin intensificarea pregătirii şi participarea la exerciţii naţionale şi multinaţionale. Am pus un accent deosebit pe dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie”, a declarat Ciucă.

El a menţionat şi finalizarea proiectului de restaurare, reabilitare şi conservare a monumentului dedicat eroilor români din Primul Război Mondial, “Crucea comemorativă” de pe Vârful Caraiman.

Ministrul a punctat şi realizările în plan internaţional ale militarilor români.

“În plan internaţional am continuat să acţionăm pentru întărirea organismelor de apărare colectivă din care facem parte la graniţa de est a ţării noastre în toate cele trei dimensiuni ale sale – terestră, aeriană şi maritimă. Este o parte importantă a flancului estic al NATO şi graniţă a Uniunii Europene. Vom continua, în plan militar, să acţionăm în mod responsabil, predictibil şi coordonat cu aliaţii şi partenerii noştri pentru întărirea rolului României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre”, a declarat Ciucă.

El a reamintit şi faptul că anul acesta s-a încheiat şi participarea Armatei României la misiunea din Afganistan.

“Prezenţa noastră acolo, modul de asumare şi ducere la îndeplinire a misiunilor au contribuit la creşterea prestigiului internaţional şi a credibilităţii României privind capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce-i revin ca stat membru al Alianţei Nord Atlantice. Aducem astăzi un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii şi exprimăm recunoştinţa noastră familiilor acestora”, a afirmat Ciucă.