Ministrul Energiei, Virgil Popescu, încurajează creșterea investițiilor companiilor americane în România, în domeniul energiei, fiind convins că acesta este una dintre soluțiile pentru a atinge securitatea și independența energetică.

Acesta a participat miercuri la ”Forumul Economic România-SUA: De la securitate la prosperitate”, în cadrul sesiunii de dialog intitulate ” Întărirea relațiilor economice dintre România și SUA”.

”Am transmis că încurajez creșterea volumului investițiilor companiilor americane în România, în domeniul energiei. Avem deja un parteneriat strategic consolidat în acest domeniu, prin care vom face împreună investiții masive în dezvoltarea programului nuclear civil, pentru a ne asigura independența și securitatea energetică. Prin cooperare și investiții vom reuși să îndeplinim acest obiectiv”, a subliniat Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook. 

În același timp, oficialul român a încurajat ”companiile din România să acceseze fonduri pentru a produce și utiliza energie regenerabilă, pentru autoconsum, iar în acest proces le vom oferi sprijinul necesar. Pentru că astfel vor scădea costurile, iar industria devine mai competitivă”, a explicat ministrul Energiei.

De altfel, Virgil Popescu a avut marți o întâlnire cu Jose W. Fernandez, subsecretarul de stat pentru creștere economică, energie și mediu din Statele Unite ale Americii, aflat în vizită în România, în cadrul căreia a discutat despre ”susținerea pe care o avem pentru dezvoltarea programului nuclear civil al României, pentru asigurarea securității în vederea aprovizionării cu gaze naturale și LNG a României și Republicii Moldova”.

”Împreună cu Jose W. Fernandez, oficialul român a asistat la ceremonia de semnare prin care Nuclearelectrica SA și Nova Power & Gas SRL lansează RoPower Nuclear SA, compania de proiect pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici în România, pe locul fostei centrale electrice pe cărbune din Doicești, județul Dâmbovița.

Pentru ca proiectul SMR să fie unul robust și sigur, Nuclearelectrica a solicitat Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să efectueze o misiune SEED (Site and External Events Design) pentru a evalua procesul care a fost urmat în alegerea primului amplasament pentru centrala cu reactoare modulare mici.

Misiunea SEED a AIEA, care a avut loc la finalul lunii august și a durat trei zile, a evaluat modul în care România a desfășurat procesul de selecție a amplasamentului pentru SMR în raport cu standardele de securitate nucleara ale AIEA, inclusiv impactul potențial al unor evenimente externe asupra unui amplasament, cum ar fi tsunami, cutremure și inundații etc. Echipa misiunii a fost formată din trei experți din Germania, Turcia și Regatul Unit.

Misiunile SEED asistă statele membre ale AIEA în diferite etape de dezvoltare a unui program nuclear, inclusiv în ceea ce privește revizuirea selecției amplasamentului, evaluarea amplasamentului și proiectarea structurilor, sistemelor și componentelor, luând în considerare potentiale riscuri externe și interne specifice amplasamentului.

Președintele american Joe Biden este gazda primului Summit SUA – Insulele din Pacific, care va avea loc la Washington, D.C., în perioada 28-29 septembrie 2022, a anunțat Departamentul de Stat.

„Am organizat reuniuni cu liderii din Pacific şi înainte. În mod obişnuit, faci o oră până în Hawaii sau în altă parte (a insulelor). Însă nu am organizat niciodată un astfel de summit. Este fără precedent”, a declarat un înalt responsabil al Casei Albe în timpul unei conferinţe de presă, relatează Agerpres.

În cadrul summit-ului  care va dura două zile şi se va încheia joi cu un discurs al preşedintelui american, apoi cu un dineu la Casa Albă, administraţia lui Joe Biden va dezvălui „noi iniţiative substanţiale” şi „noi investiţii” în diverse domenii, fie că este vorba de mediu, de sănătate sau de luptă împotriva pescuitului ilegal, a declarat același oficial, care nu a dorit să i se precizeze numele.

Joe Biden consideră „foarte important” contactul personal între lideri, „aceasta va arăta actualul summit”, a declarat şi purtătoarea sa de cuvânt, Karine Jean-Pierre.

Dezbaterile, la care vor participa mai mulţi miniştri, vor reuni, în afară de statele din regiune, două teritorii franceze şi teritoriul american Guam.

Potrivit Departamentului de Stat, summit-ul va demonstra „parteneriatul profund și de durată” al Statelor Unite cu țările insulare din Pacific și cu regiunea Pacificului, „care este susținut de istoria, valorile și legăturile interumane comune”. De asemenea, evenimentul va reflecta „extinderea și aprofundarea cooperării noastre în probleme-cheie, cum ar fi schimbările climatice, răspunsul la pandemie, redresarea economică, securitatea maritimă, protecția mediului și promovarea unei regiuni Indo-Pacifice libere și deschise.”

Interesul SUA pentru Insulele din Pacific este în creștere din cauza preocupărilor legate de ambițiile regionale ale Chinei și de eforturile acesteia de a-și stabili o prezență militară în regiune. În martie 2022, Insulele Solomon au semnat un acord de securitate secret cu China, care ar putea pune bazele unei unități militare chineze în arhipelagul amplasat strategic.

Cu toate acestea, Statele Unite au interese fundamentale în insulele din Pacific, indiferent de implicarea Chinei. Statele Unite sunt o națiune pacifică, cu teritorii în regiune, printre care se numără statul Hawaii, Samoa Americană, Comunitatea Insulelor Mariane de Nord și Guam. Statele Unite au, de asemenea, relații excepțional de strânse cu Statele Liber Asociate, care au fost în trecut teritorii fiduciare administrate de SUA. Normele democratice înfloresc, în general, în întreaga regiune, iar națiunile insulare din Pacific se află de zeci de ani în fruntea eforturilor de a promova problema schimbărilor climatice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atribuit miercuri actelor de sabotaj scurgerile de gaz din conductele Nord Stream şi a menţionat că a discutat cu ministrul apărării danez despre protejarea infrastructurii esenţiale în ţările membre ale Alianţei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Am discutat despre sabotaj asupra conductelor Nord Stream cu ministrul apărării Morten Bodskov. Am abordat problema protecției infrastructurii critice în țările NATO”, a scris Stoltenberg pe Twitter.

Discussed the sabotage on the #NorthStream pipelines with Defence Minister @mfMorten of our valued Ally #Denmark. We addressed the protection of critical infrastructure in #NATO countries. pic.twitter.com/GCRgVOTR2S

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) September 28, 2022

La rândul său, ministrul danez al apărării a spus miercuri că există motive de îngrijorare privind situaţia securităţii în regiunea Mării Baltice.

„Rusia are o prezenţă militară semnificativă în regiunea baltică şi ne aşteptăm ca ea să-şi continue zăngănitul armelor”, a declarat Bodskov.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară că este primordială investigarea incidentelor.

„Trebuie să obținem claritate deplină asupra evenimentelor și a motivelor. Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene active este inacceptabilă și va duce la cel mai puternic răspuns posibil”, a scris șefa Comisiei Europene, pe Twitter.

Spoke to @Statsmin Frederiksen on the sabotage action #Nordstream.

Paramount to now investigate the incidents, get full clarity on events & why.

Any deliberate disruption of active European energy infrastructure is unacceptable & will lead to the strongest possible response.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 27, 2022

Trei scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.