Încrederea ucrainenilor în președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost erodată pe parcursul anului trecut,  scăzând de la 77% la finele lui 2023 la 52% în decembrie 2024,  potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), prezentat de Euronews.

Pe măsură ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina se apropie de trei ani, sondajul arată o deteriorare a nivelului de încredere în Zelenski în rândul populației ucrainene. În decembrie, 52% dintre respondenți au declarat că au încredere în liderul ucrainean, față de 77% la sfârșitul anului 2023. De asemenea, procentul celor care manifestă neîncredere a crescut de la 22% la 39% în aceeași perioadă.

De-a lungul anului 2024, nivelurile de încredere au scăzut semnificativ în februarie și mai, dar s-au stabilizat în octombrie, înainte de a scădea din nou în decembrie. Scăderile au fost corelate cu evenimente precum demisia generalului Valerii Zaluzhnyi în februarie 2024 și semnarea unei legi controversate de mobilizare în aprilie 2024.

În toamnă, o nouă scădere a încrederii a coincis cu o ofensivă masivă a Rusiei în estul Ucrainei, vizând Pokrovsk și Kurakhove. KIIS subliniază că nivelul de optimism al ucrainenilor joacă un rol crucial în încrederea acordată președintelui.

Sondajul, realizat prin interviuri telefonice, a cuprins un eșantion de 2.000 de respondenți din toate regiunile Ucrainei controlate de guvern. KIIS a remarcat că 50% dintre ucraineni sunt optimiști, 23% sunt pesimiști, iar 27% au viziuni contradictorii sau incerte asupra viitorului și unității naționale.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avut întrevedere cu o parte din noua conducere din Siria și anunță că are așteptări de la Guvernul provizoriu să realizeze o tranziție pașnică și favorabilă incluziunii care să protejeze toate minoritățile. 

„Am avut o primă întâlnire cu Asaad Hassan al-Shibani (ministru de externe al Siriei). Acum este momentul ca noii lideri sirieni să dea curs speranței pe care au creat-o – printr-o tranziție pașnică și favorabilă incluziunii care să protejeze toate minoritățile. În continuare, vom discuta cu miniștrii de externe ai UE despre cum să atenuăm sancțiunile”, a transmis Kaja Kallas într-un mesaj postat pe contul X. 

There are both hope and challenges in Syria.

Today in Riyadh, I will exchange with the Foreign Ministers from the Gulf States, the Middle East and Europe on the transition since the fall of the Assad regime.

It is important that Syria’s Hassan al-Shibani is here too. (1/2) pic.twitter.com/Am3Fq76Nua

— Kaja Kallas (@kajakallas) January 12, 2025

Citiți și: Șefa diplomației UE anunță redeschiderea delegației UE în Siria: Să fim prezenți și să primim informații de la fața locului

Vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas subliniază importanța implicării Uniunii Europene în Siria după ce Regimul al-Assad a fost răsturnat de la putere după 50 de ani:  „Nu putem lăsa un vid în Siria. UE trebuie să fie prezentă. Am demarat deja un proces de angajare prudentă cu noua conducere și cu societatea civilă. De asemenea, vom redeschide delegația UE în Siria pentru a avea un angajament constructiv și pentru a primi informații de la fața locului.”

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, aflat la final de mandat, a recomandat o creștere a cheltuielilor de apărare cu aproximativ 50 miliarde de dolari peste proiecțiile actuale pentru 2026, ceea ce ar putea duce bugetul de apărare la peste 1000 miliarde de dolari în anii următori, potrivit unei relatări de luni a publicației Bloomberg, citată de Reuters, preluată de Agerpres.

Într-o scrisoare din 27 noiembrie adresată Oficiului pentru Management și Buget, consultată de Bloomberg, Austin a sugerat ca administrația președintelui ales Donald Trump să primească un plan de apărare pe cinci ani, care prevede un buget de 926,5 miliarde de dolari în anul fiscal 2026, comparativ cu o proiecție de 876,8 miliarde de dolari.

„Nu m-am clintit în evaluarea mea că îndeplinirea cerințelor strategiei noastre necesită o creștere reală” peste inflație „și noi investiții susținute în anii fiscali 2026-2030”, a scris Austin în scrisoare, conform Bloomberg.

Bugetul pentru apărare și securitate națională al președintelui Joe Biden pentru 2025, publicat în martie anul trecut, a fost cu doar 1% mai mare decât anul precedent, din cauza unui acord bugetar de doi ani încheiat la mijlocul anului 2023, care a limitat creșterea bugetară la 1%.

Această măsură a încetinit cheltuielile pentru o gamă largă de programe și a întârziat eforturile de refacere a stocurilor de arme epuizate de războaiele din Ucraina și Israel.

Scrisoarea propune, de asemenea, cheltuieli de 972,8 miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027 și mai mult de 1 trilion de dolari pentru anul fiscal 2028, conform relatării Bloomberg, adăugând că cheltuielile vor depăși 1 trilion de dolari în anii fiscali 2029 și 2030.

Propunerile de finanțare ale lui Austin nu includ asistența pentru Israel și Ucraina, fiind limitate la Pentagon, potrivit sursei citate. Nu este clar încă dacă Trump va prelua ideea propusă de Austin. Președintele ales al SUA a declarat săptămâna trecută că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul intern brut (PIB) pe apărare, o creștere semnificativă față de obiectivul actual de 2%.