Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul crizei umanitare majore cu care se confruntă Afganistanul, UE a lansat proiecte în valoare de 268,3 milioane de euro, intensificând sprijinul vital pentru populația afgană, informează Comisia Europeană, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Sprijinul UE se concentrează pe menținerea educației, pe susținerea mijloacelor de trai și pe protejarea sănătății publice, inclusiv pentru refugiați, migranți și persoane strămutate în interiorul țării. Acesta este canalizat prin intermediul agențiilor Organizației Națiunilor Unite care lucrează în Afganistan (UNICEF, PAM, PNUD, UNHCR, OMS, OIM) și beneficiază direct de populația afgană. Două proiecte sprijină apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile.

Educație, sănătate, mijloace de trai

Șapte proiecte ale UE, în valoare totală de 186 milioane de euro, sprijină sănătatea, educația și mijloacele de subzistență pentru afgani și vor fi puse în aplicare prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Programului Alimentar Mondial (PAM).

  • Sprijin de urgență în numerar pentru profesori pentru a susține învățarea copiilor în școlile publice – Acest proiect de 50 de milioane de euro, implementat de UNICEF, va oferi celor aproximativ 194 000 de profesori din sistemul public din întreaga țară un sprijin de urgență în numerar de aproximativ 90 de euro pe lună, timp de două luni, în timpul iernii grele. De acest lucru vor beneficia indirect peste 8,8 milioane de copii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
  • Sprijin pentru mesele școlare pentru fete și băieți – implementat de PAM în colaborare cu UNICEF, acest proiect de 11 milioane de euro va asigura furnizarea de alimente la școală și pentru a fi luate acasă pentru băieții și fetele din școala primară. Pentru fetele din ciclul secundar, UE va sprijini, de asemenea, transferuri de numerar pentru gospodăriile acestora, condiționate de prezența la școală a fetelor.
  • Atenuarea efectelor asupra sănătății cauzate de urgența COVID-19 în Afganistan – un sprijin de 10 milioane de euro din partea UE va îmbunătăți testarea, supravegherea și facilitățile spitalicești pentru a face față COVID-19, prin intermediul OMS.
  • Atenuarea efectelor pandemiei COVID-19 prin îmbunătățirea accesului la nutriție, apă, salubritate și igienă, precum și prin prevenirea violenței bazate pe gen – Acest proiect în valoare de 25 de milioane de euro va atenua efectele COVID-19 asupra sănătății și nutriției femeilor și copiilor din Afganistan, prin intermediul UNICEF.
  • Acțiuni în vederea eradicării poliomielitei, care încă mai există în Afganistan – Acest proiect de 25 de milioane de euro, implementat de UNICEF și OMS, va permite achiziționarea de vaccinuri împotriva poliomielitei și alte măsuri.
  • Sprijin alimentar și în numerar pentru muncă în valoare de 50 de milioane de euro – În colaborare cu PAM, UE va spori securitatea alimentară pentru aproximativ 450 000 de persoane care primesc alimente sau numerar atunci când participă la programe de muncă pentru a stimula producția de alimente.
  • Susținerea mijloacelor de subzistență, în special pentru femei – În colaborare cu PNUD, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va permite ca aproximativ 23 000 de antreprenori, în principal femei, să primească sprijin tehnic și/sau financiar pentru a-și dezvolta și extinde afacerile.

Deplasările forțate și migrația

UE a lansat alte cinci proiecte în valoare totală de 79 milioane de euro pentru a aborda problema deplasărilor forțate și a migrației în Afganistan, Iran, Pakistan și Asia Centrală, în colaborare cu UNICEF, UNHCR, PNUD, OIM și Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC).

  • Copii afgani în mișcare afectați de migrația neregulamentară – implementat de UNICEF, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va sprijini în special copiii neînsoțiți din Afganistan, contribuind la măsuri de protecție, servicii de bază și reintegrare. De asemenea, va avea ca scop asigurarea accesului egal la educație, protecție, sănătate și nutriție pentru copiii și tinerii afgani strămutați, familiile acestora și comunitățile gazdă vulnerabile, precum și sprijinirea familiilor îndatorate, reducând numărul de familii care își retrag copiii de la școală sau care optează pentru căsătoria copiilor.
  • Sprijin pentru refugiații afgani și persoanele strămutate în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – Acest proiect în valoare de 34 de milioane de euro, pus în aplicare de ICNUR, va avea ca scop să permită soluții durabile pentru afganii aflați în mișcare, inclusiv îmbunătățirea accesului la servicii de bază, creșterea autonomiei economice și protecția.
  • Sprijin pentru afganii strămutați în Pakistan, Iran, Asia Centrală și Afganistan – implementat de OIM, acest proiect în valoare de 15 milioane de euro va îmbunătăți accesul la sănătate și educație și va crea oportunități economice pentru afganii vulnerabili și pentru comunitățile care îi găzduiesc în Iran, Pakistan și Tadjikistan, cu accent pe nevoile specifice ale femeilor și fetelor.
  • Sprijin pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă din Iran – În cooperare cu Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), acest proiect al UE în valoare de 14 milioane de euro va spori accesul la drepturi, protecție și servicii esențiale pentru afganii vulnerabili și comunitățile gazdă ale acestora, precum și îmbunătățirea mijloacelor de trai și a accesului la venituri durabile. Proiectul va permite, în special, construirea și echiparea de săli de clasă și de unități sanitare.
  • Consolidarea capacităților regiunii Surkhandarya din Uzbekistan pentru educarea și formarea cetățenilor afgani – Acest proiect de 1 milion de euro, implementat de PNUD, va spori oportunitățile de educație pentru cetățenii afgani, cu un accent deosebit pe tineri și femei.

În plus, UE își sporește sprijinul acordat apărătorilor afgani ai drepturilor omului aflați în pericol și organizațiilor societății civile în această perioadă foarte dificilă, prin două proiecte în valoare de 3,3 milioane EUR.

Alte proiecte în toate aceste sectoare urmează să fie lansate în lunile următoare.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reiterează sprijinul pentru România în implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027 în cadrul unei întâlniri între ministrul Adrian Câciu și director general interimar al DG EMPL

Published

on

© MIPE/ Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a avut joi o întâlnire cu Andriana Sukova, Director General interimar al Direcției Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.

Conform unui comunicat al ministerului, discuțiile s-au axat pe următoarele teme cheie:

  • Implementarea Fondului Social European +

Ministerul anunță că au fost depuse 2.083 de proiecte, în valoare totală eligibilă de cca. 3,5 miliarde de euro și au fost semnate 135 de contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală eligibilă de 347 de milioane de euro.

Se estimează că, în 2024, autoritățile de management pentru Programul Educație și Ocupare, Programul Incluziune și Demnitate Socială, Programul Sănătate vor lansa 126 de apeluri în valoare totală de cca. 6,8 miliarde de euro, din care cca. 5,6 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția UE.

  • Utilizarea platformei STEP care își propune să acopere investițiile pentru o forță de muncă calificată și reziliență, prin proiecte de învățare și de educație pe tot parcursul vieții și prin proiecte de formare/training.
  • Situația privind îndeplinirea condițiilor favorizante legate de prioritatea 4 – O Europă mai socială a Politicii de Coeziune 2021-2027.

România a acordat o mare atenție condițiilor favorizante tematice, înregistrând progrese semnificative pentru elaborarea și implementarea strategiilor în domenii precum piața muncii, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei, politica pentru incluziunea romilor și sănătatea.

În cadrul întâlnirii, oficialul Comisiei Europene a apreciat gradul de absorbție de 97% al României pentru perioada 2014-2020 și a reiterat sprijinul oferit de Comisie pentru implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027.

Din partea MIPE au participat secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, Irina Radu – director general Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem, Ivona Batali – director general Direcția Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social şi Cătălina Bădănace – director general adjunct Direcția Generală Programe Europene Capital Uman.

Din delegația DG EMPL au mai făcut parte Maria Luisa Cabral, director al Direcției C – Condiții de muncă și dialog social și Ana-Maria Coscotin, team leader pentru România.

Potrivit unei informări a Comisiei Europene, UE va investi 7,3 miliarde de euro din fondurile Fondul Social European+ în România pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și formare profesională, pentru a promova incluziunea socială și pentru a spori accesul la asistență medicală. 

România pune în aplicare FSE+ prin intermediul a patru programe naționale, care cuprind investiții din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și sunt completate de un program al Fondului pentru o tranziție echitabilă (JTF).

De altfel, pentru acest ultim program, România a încasat în luna martie 642 milioane de euro de la Comisia Europeană , reprezentând prefinanţare unică excepţională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

Published

on

© European Union 2024

Uniunea Europeană are nevoie de “un nou pact european pentru competitivitate”, “ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții, au stabilit cei 27 de lideri ai statelor membre la capătul unui Consiliu European special, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, dezbatere impulsionată de prezentarea de către fostul premier italian Enrico Letta a unui raport privind viitorul pieței unice, un document solicitat de instituțiile UE ca punct de plecare pentru noi decizii privind transformarea economică a Europei.

Baza noastră economică și de securitate a fost prea dependentă de surse externe, ceea ce ne afectează competitivitatea și influența. Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului pe care l-a prezidat.

Într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a precizat că acest pact trebuie bazat pe o piață unică puternică, pe politică industrială puternică, pe o veritabilă Uniune energetică, pe investiții masive prin Uniunea piețelor de capital și Banca Europeană de Investiții, pe tranziția digitală și verde și pe o reglementare mai bună și mai inteligentă, fără birocrație.

Potrivit lui Charles Michel, piața unică este “cea mai valoroasă resursă a noastră”, acesta reiterând cele expuse cu o zi în urmă, la anunțarea raportului Letta privind viitorul pieței unice. Piața unică “nu este un proiect tehnic, ci unul politic”.

Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a insistat el.

Totodată, o dimensiune importantă a acestor discuții, elaborată pe parcursul mai multor summit-uri europene în ultimii ani, este cuprinsă în consolidarea Uniunii piețelor de capital.

Michel a arătat că în UE există economii private în valoare de 33 000 de miliarde de euro. El a apreciat că trebuie identificate modalități de a le canaliza către companiile europene.

Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea acordată întreprinderilor nou-înființate din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este următorul: Uniunea piețelor de capital Uniunea piețelor de capital este IRA-ul nostru european“, a mai spus el, într-o aluzie la Legea americană privind reducerea inflației, adoptată în SUA în 2022 sub forma unui mega-program de subvenții masive pentru stimularea economiei americane și pe care liderii europeni l-au întâmpinat cu protest și l-au perceput ca un risc cu potențial destabilizator pentru competitivitatea economică europeană.

 

Companiile din UE ar putea obține 470 de miliarde de euro anual în plus de pe piețele de capital

Concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne subliniază că investițiile în sectoare strategice și infrastructuri cheie necesită o combinație de finanțare publică și privată care să lucreze împreună.

Astfel, pe lângă bugetul UE și puterea financiară a Băncii Europene de Investiții, liderii au stabilit că aprofundarea Uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat.

“Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare. Accesul la capital, inclusiv la capitalul de risc și de creștere, ar trebui, de asemenea, să fie facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate”, se arată în concluziile adoptate.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat că firmele din UE ar putea obține anual 470 de miliarde de euro în plus de pe piețele de capital.

“Prin urmare, trebuie să îmbunătățim accesul la capital. Trebuie să reducem costul energiei, care ne afectează competitivitatea. Să abordăm problema lipsei de competențe. Și să ne continuăm activitatea în favoarea unui comerț deschis și echitabil”, a subliniat ea.

De altfel, șefa Comisiei și premierul belgian, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, au organizat ulterior o conferință de presă alături de Enrico Letta, autorului raportului care a servit drept bază de discuție.

În opinia ei, raportul lui Letta reprezintă punctul de plecare pentru a adapta politicile UE la schimbările mediului intern și extern.

Reacțiile liderilor UE. Cum se poziționează România

Discuțiile privind transformarea pieței unice și rolul Uniunii Piețelor de Capital au determinat și reacții diferite din partea liderilor UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că discuțiile privind Uniunea Piețelor de Capitol au generat  “o dezbatere foarte lungă pentru că avem poziții de plecare care sunt divergente, dar este, de asemenea, o bătălie esențială dacă vrem să reușim în etapele următoare”.

Președintele francez a declarat că liderii au convenit asupra “unei metode, a unor principii și a unui calendar” pentru a face progrese în acest dosar, adăugând că acesta va fi discutat la următoarea reuniune a liderilor din iunie. Macron a adăugat că armonizarea normelor fiscale ale țărilor UE nu a făcut parte din dezbatere și a spus că discuția a permis “ridicarea ambiguităților” cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Piețelor de Capital.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că ipsa unei uniuni a piețelor de capital ar putea fi cauza creșterii economice scăzute a UE. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Scholz dorește să adauge uniunea piețelor de capital pe lista de priorități, subliniind că competitivitatea pe piețele globale este de “importanță centrală” pentru UE.

Atunci când “capitalul este colectat”, este, de asemenea, mai ușor de evaluat unde sunt “bunele oportunități de investiții”, a spus el. “Condițiile-cadru similare duc la o interacțiune mai ușoară” între statele membre, deoarece sunt eliminate barierele, a adăugat el.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte s-a declarat în favoarea ideii lui Enrico Letta de a acorda UE mai multă putere pentru a supraveghea piața internă și a elimina barierele economice dintre țările UE.

“Piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează raportul lui Letta

“Când este vorba despre piața unică, suntem întotdeauna dispuși să facem acest lucru dacă există un argument corect”, s-a poziționat Rutte.

În ceea ce privește România, rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii dintre liderii UE.

În concluziile lor, liderii au transmis că vor examina periodic progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele de consolidare a competitivității Uniunii, de asigurare a rezilienței economice a acesteia și de realizare a întregului potențial al pieței unice.

Astfel, în cadrul reuniunii sale din iunie 2024, Consiliul European va examina progresele înregistrate și va discuta măsuri suplimentare pentru a aprofunda Uniunea piețelor de capital.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice. Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

Tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă

Published

on

© European Union 2024

Europa trebuie “să se trezească” şi să-şi dezvolte capacitatea industrială în sectorul militar, în faţa ameninţărilor venite dinspre ţări autoritare precum Rusia sau Iran, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce a subliniat că impulsul Europei de a deveni un actor mai puternic în domeniul apărării și securității nu înseamnă că blocul european se va îndepărta de NATO.

“Suveranitatea europeană este necesară, dar suveranitatea europeană nu va fi niciodată în detrimentul aliaților și prietenilor noștri și nu va afecta niciodată importanța și necesitatea NATO”, a declarat aceasta în fața audienței la o conferință europeană pentru apărare și securitate, conform Politico Europe.

Pregătirea, investițiile și parteneriatele sunt cele trei priorități pentru viitor, a adăugat președintele Comisiei, care candidează în prezent pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene și candidează pe o platformă care pune apărarea în prim-plan.

Dar, în timp ce Bruxelles-ul caută să își asume un rol mai important și mai principal în domeniul apărării – lansând, de exemplu, luna trecută o strategie industrială europeană de apărare și cu Ursula von der Leyen pledând pentru crearea unui post de comisar european pentru apărare în viitoarea Comisie, oficialii NATO se tem de suprapunerile cu alianța militară.

“Pe măsură ce ne consolidăm propria securitate în materie de apărare, vom consolida, desigur, parteneriatul nostru de bază cu NATO: O apărare europeană mai suverană și mai bine finanțată nu va face, desigur, decât să întărească NATO”, a declarat von der Leyen.

Făcând apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața unor regimuri autoritare precum Iranul, Rusia și Coreea de Nord, care lucrează împreună, ea a încercat totuși să liniștească țările UE care se tem că Comisia Europeană va face o preluare de putere în domeniul apărării.

“Permiteți-mi să fiu foarte clară: statele membre vor fi întotdeauna responsabile pentru trupele lor”, a declarat ea.

“Este momentul ca Europa să se trezească pe planul apărării şi securităţii întrucât mizele sunt imense (…) Ameninţarea războiului probabil că nu este iminentă, dar nu este imposibilă. Trebuie să fim pregătiţi pentru aceasta”, a indicat Ursula von der Leyen.

Apelul lui von der Leyen, care coincide cu reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern de la Bruxelles, consacrată în special pieței unice și competitivității europene, vine în aceeași zi în care Parlamentul European a dat publicității ultimul Eurobarometru premergător alegerilor europene din 6-9 iunie.

Potrivit sondajului, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial. Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%).

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, ambele documente ambițioase urmărind ca statele membre “să investească mai mult, mai bine, împreună și european”.

În același context, președinta Comisiei Europene a anunțat că fostul președinte finlandez Sauli Niinisto va întocmi raport privind modul în care poate fi îmbunătățită pregătirea civilă și de apărare a Europei, iar președintele Consiliului European, Charles Michel, a apreciat că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Corina Crețu57 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

ROMÂNIA2 hours ago

Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membrii cu drepturi egale în UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO18 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.1 day ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G71 day ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending