Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat vineri o „anumită îngrijorare” față de rezultatul alegerilor prezidențiale din 2027 ce vor avea loc în Franța, existând riscul unei noi ascensiuni a extremei drepte, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Acesta a fost întrebat cu privire la scrutinul prezidențial din Franța și cu referire la cele legislative din Polonia, preconizate să aibă loc în 2027, care ar putea fi câștigate în ambele țări de partide eurosceptice.

Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, i-a cerut  lui Jordan Bardella, în vârstă de 29 de ani, să se pregătească pentru o candidatură la alegerile prezidențiale din 2027, după condamnarea sa pentru deturnare de fonduri, a declarat aceasta într-un interviu publicat miercuri, informează France 24.

Le Pen, cea care a dus vreme îndelungată stindardul extremei drepte franceze, a suferit o lovitură uluitoare în martie, când un tribunal francez a condamnat-o pe ea și pe alți oficiali ai partidului pentru o escrocherie cu locuri de muncă false în Parlamentul European.

Hotărârea, la care Le Pen a făcut apel, îi interzice acesteia să candideze pentru o funcție publică timp de cinci ani, ceea ce îi spulberă ambiția de a intra în cursa prezidențiale din 2027, la care președintele Emmanuel Macron nu poate participa din cauza limitei de mandate.

El a recunoscut că „privește cu o anumită îngrijorare la Franța” și că „și-ar fi dorit un rezultat diferit” și la alegerile prezidențiale din Polonia de la 1 iunie, câștigate de candidatul opoziției naționaliste, Karol Nawrocki.

În cele două alegeri, percepția rolului Uniunii Europene va fi un factor-cheie, a apreciat Merz. „Întrebarea este de a ști dacă această Uniune Europeană este capabilă, în ochii majorității cetățenilor din țările noastre, să rezolve în mod real problemele vremurilor noastre. Trebuie de asemenea să ne facem autocritica și să spunem că trebuie să ne îmbunătățim în cadrul Uniunii Europene, să ne concentrăm asupra sarcinilor cu adevărat importante”, a spus el.

Liderul german a criticat dur UE, despre care a spus că este „prea încărcată de norme, prea birocratică, prea lentă” pentru a rezolva problemele cetățenilor săi, informează Euronews.

El a subliniat, de asemenea, că problema migrației trebuie rezolvată.

Merz a arătat că Germania își monitorizează granița cu Polonia, în timp ce Polonia, la rândul său, își sporește apărarea de-a lungul graniței cu Lituania și a acuzat Rusia și Belarus că trimit migranți în Europa.

El a subliniat relația sa strânsă cu liderii europeni Emmanuel Macron, Donald Tusk și Keir Starmer și a declarat că lucrează intens cu partenerii americani pentru a găsi soluții la politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump și la situația din Israel și Gaza.

Merz a subliniat, de asemenea, că Israelul nu poate fi comparat cu Rusia, că cele două țări sunt „fundamental diferite” și a spus că Israelul este încă o democrație.

Comentariile lui Merz de vineri au marcat o schimbare de ton față de guvernul anterior, el încercând să găsească un echilibru între idealurile socialiste și conservatoare în cadrul coaliției de guvernare.

Germania se confruntă cu dubla provocare de a deveni mai productivă și mai competitivă, probleme care vor defini probabil conducerea lui Merz pentru următorii patru ani.

Președintele Cehiei a semnat un amendament la codul penal care incriminează promovarea propagandei comuniste, plasând-o la un nivel similar ideologiei naziste, informează Euronews.

Legislația revizuită, semnată de Petr Pavel, permite judecătorilor să pronunțe pedepse cu închisoarea de până la cinci ani pentru oricine „înființează, sprijină sau promovează mișcări naziste, comuniste sau de altă natură care urmăresc în mod demonstrabil suprimarea drepturilor și libertăților omului sau incitarea la ură rasială, etnică, națională, religioasă sau de clasă”.

Modificările vin în urma solicitărilor unor instituții cehe, inclusiv Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare, de a corecta ceea ce au descris ca fiind un dezechilibru în sistemul juridic.

Cu toate acestea, Partidul Comunist din Boemia și Moravia (KSČM), condus de eurodeputata Kateřina Konečná, a condamnat această măsură ca fiind motivată politic.

Încă nu este clar cum ar putea fi aplicată noua lege partidelor politice legale precum KSČM.

În prezent, partidul nu deține niciun loc în parlament, însă sondajele recente plasează alianța sa „Stačilo” (Destul) la 5%, ceea ce ar fi suficient pentru a reveni în camera inferioară la alegerile din octombrie.

Cehia a făcut parte din fosta Cehoslovacie, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a  intrat în sfera de influență a Uniunii Sovietice.

A fost condusă de Partidul Comunist din Cehoslovacia (KSČ) până când Revoluția de catifea din 1989 a pus capăt celor 41 de ani de guvernare a partidului unic și a inaugurat tranziția către o republică parlamentară.

Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană până în 2034, argumentând că este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple într-un moment care să aibă un impact asupra viitorului buget multianual al UE, care se întinde până în 2034, anunță Reuters, citat de Agerpres.

„Pentru noi, prioritatea absolută este, în primul rând, să facem tot posibilul pentru a pune capăt acestui război. Apoi vom vorbi despre reconstrucția Ucrainei… dar asta va dura un număr de ani… Probabil că nici măcar nu va afecta perspectivele financiare actuale pe termen mediu ale UE”, a declarat Merz vineri, după o întâlnire cu președintele român Nicușor Dan la Berlin.

Potrivit DPA, Merz a menționat că, atât timp cât Ucraina va fi atacată și se află în război, „aderarea la UE va fi, practic, imposibilă”.

Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în luna februarie a anului 2022, la câteva zile după ce Rusia a declanșat războiul.

În același an, Consiliul European a acordat Ucrainei statutul de țară candidată, urmând ca în decembrie 2023 liderii UE să decidă deschiderea negocierilor de aderare, demarate formal în iunie 2024.

Doar că nu toate țările membre sunt de acord cu extinderea Uniunii Europene către Ucraina, un proces ce necesită unanimitate.

Unul dintre cei mai vocali critici este premierul ungar Viktor Orban, care a încercat în repetate rânduri să genereze teamă cu privire la consecințele aderării Ucrainei la UE, acuzând că „ar fi o sinucidere economică” pentru Europa sau „cea mai mare amenințare”.

Căutând soluții, diplomații europeni au evocat și posibilitatea de a aboli regula unanimității în ceea ce privește politica externă a UE, dar o reformă de acest fel necesită, la rândul său, unanimitate din partea statelor membre.

Între timp, Comisia Europeană a propus în bugetul multianual al UE pentru 2028-2034 până la 100 de miliarde de euro „pentru redresarea și reconstrucția” Ucrainei, sumă care ar putea suferi modificări în negocierile ce se anunță dificile.

Germania și-a exprimat deja opoziția față de creșterea anvelopei bugetare pentru perioada 2028-2034, argumentând prin cancelarul Friedrich Merz că Uniunea Europeană „trebuie să se descurce cu ce are”.