Bulgaria și Statele Unite au semnat vineri o declarație privind securitatea rețelelor de telecomunicații mobile 5G, care urmărește să asigure protecție și comunicații sigure, informează Reuters, citat de Agerpres.

Bulgaria s-a alăturat astfel inițiativei Clean Network a Departamentului de Stat al SUA, care afirmă că încearcă să elimine ”ameninţările pe termen lung la adresa confidenţialităţii datelor, a securităţii şi a drepturilor omului pe care le reprezintă pentru lumea liberă actori autoritari maligni precum Partidul Comunist Chinez”.

”Bulgaria este într-o companie bună. În calitate de membru NATO se alătură acum celor 27 din cele 30 de state membre NATO ca participant la Clean Network”, a declarat subsecretarul american pentru afaceri economice Keith Krach într-o înregistrare video dată publicităţii de guvernul bulgar cu ocazia semnării declaraţiei.

Ambasada Statelor Unite la Sofia a calificat această decizie drept una istorică, precizând că Bulgaria se alătură unei ”coaliții în creștere de țări și companii angajate să își protejeze rețelele 5G de furnizori nesiguri”.

În declaraţiile executivului de la Sofia nu se menţionează niciun furnizor specific sau care ar fi consecinţele semnării declaraţiei pentru operatorii bulgari de telecomunicaţii care vor dezvolta reţele 5G.

Washingtonul este îngrijorat de poziţia dominantă a Beijingului pe piaţa infrastructurii 5G şi şi-a presat aliaţii să excludă tehnologiile Huawei.

În încercarea de a contracara această poziție dominantă în ascensiune a Chinei, Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au lansat vineri un canal de dialog pe probleme legate de China.

”Înaltul Reprezentant /vicepreşedintele Borrell şi secretarul de stat Pompeo au salutat începerea acestui dialog ca un forum dedicat experţilor UE şi SUA pentru a discuta întreaga paletă a aspectelor legate de China”, potrivit comunicatului mai sus citat.

Prima întâlnire la nivel înalt este programată pentru mijlocul lunii noiembrie între adjunctul secretarului de stat american şi secretarul general al SEAE.

Regatul Unit și Japonia au semnat vineri, la Tokyo, primul acord comercial post-Brexit, într-un moment în care negocierile între Londra și Bruxelles au intrat într-o etapă accelerată în încercarea de a evita relații comerciale guvernate de reglementările Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Acordul a fost semnat în cursul unei scurte ceremonii la Tokyo, în prezenţa ministrului britanic pentru comerţul internaţional, Liz Truss, şi a şefului diplomaţiei nipone, Toshimitsu Motegi.

Tratatul comercial, anunţat la 11 septembrie de Guvernul britanic, reproduce în mare parte tratatul UE-Japonia existent, care nu i se va mai aplica Regatului Unit începând de la 1 ianuarie.

Textul a fost prezentat de Londra drept un mijloc de a creşte schimburile comerciale cu Japonia cu 15,2 miliarde de lire sterline (16,8 miliarde de euro).

Acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021, dată care coincide cu încheierea perioadei de tranziție convenite cu Uniunea Europeană după ieșirea oficială din comunitatea europeană, la 31 ianuarie 2020.

Conform Londrei, acordul le va permite firmelor britanice să evite taxele vamale la 99% din exporturile lor către Japonia.

Principalele beneficiare vor fi industria, sectoarele agroalimentar şi tehnologic.

Textul mai necesită ratificarea de către Dieta japoneză, până la finalul anului, pentru a intra ăn vigoare.

Negocierile pentru stabilirea prevederilor unui acord comercial au fost demarate la începutul lunii iunie, în încercarea de a identifica noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea celui mai important partener al Londrei, Uniunea Europeană.

Regatul Unit speră astfel ca acest acord comercial cu Japonia să fie o trambulină pentru a adera la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, în vederea atingerii acestui obiectiv, la mijlocul lunii iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Unu din șase copii, adică 356 de milioane de copii din întreaga lume – trăia în condiții de sărăcie extremă înainte de pandemie, iar situația se va înrăutăți în mod semnificativ, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială împreună cu UNICEF.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, analiza, intitulată ”Estimările globale privind situația copiilor în sărăcie monetară: O actualizare”, arată că în Africa sub-sahariană, o zonă cu plase de siguranță socială limitate, două treimi dintre copii trăiesc în gospodării care se străduiesc să supraviețuiască cu o medie de 1,90 de dolari pe zi sau mai puțin de persoană – unitatea de măsură internațională pentru sărăcia extremă. În Asia de Sud se află aproape o cincime dintre acești copii.

Studiul arată că numărul copiilor care trăiesc în sărăcie extremă a scăzut moderat cu 29 de milioane între anii  2013 și 2017.

Cu toate acestea, UNICEF și Grupul Băncii Mondiale avertizează că orice progres dobândit în ultimii ani a căpătat un ritm îngrijorător de lent, cu o distribuție inegală și supus riscurilor din cauza impactului economic al pandemiei de COVID-19.

Deși copiii reprezintă o treime din populația lumii, aproape jumătate din persoanele care trăiesc în sărăcie extremă sunt copii, mai este semnalat în studiul mai sus amintit.

Pentru copii, probabilitatea de a fi extrem de săraci este de două ori mai mare decât pentru adulți (17,5% dintre copii față de 7,9% dintre adulți). Copiii de cele mai mici vârste sunt cei mai afectați – aproape 20% dintre toți copiii cu vârste sub 5 ani din statele în curs de dezvoltare trăiesc în gospodării extrem de sărace.

Sărăcia extremă în rândul copiilor nu a scăzut atât de mult ca în cazul adulților; o parte mai mare a celor extrem de săraci la nivel global erau copii, în 2017, comparativ cu aceeași categorie în 2013. Toate regiunile lumii înregistrează niveluri variate de scădere a sărăciei extreme în rândul copiilor, cu excepția Africii sub-sahariene, care a cunoscut o creștere de 64 de milioane a numărului absolut de copii care se luptă să supraviețuiască cu 1,90 dolari pe zi, de la 170 de milioane în 2013 la 234 de milioane în 2017.

Sărăcia în rândul copiilor este prevalentă în statele fragile și afectate de conflicte, unde peste 40% dintre copii trăiesc în gospodării extrem de sărace, comparativ cu o proporție de aproape 15% dintre copii în alte state, arată studiul. De asemenea studiul relevă că peste 70% dintre copiii care trăiesc în sărăcie extremă vin din gospodării în care capul familiei lucrează în agricultură.

Criza actuală de COVID-19 va continua să îi afecteze în mod disproporționat pe copii, femei și fete, amenințând să anuleze progresele greu dobândite în materie de egalitate de șanse. Măsurile de protecție socială joacă un rol crucial în înlesnirea mecanismelor de adaptare pentru cei săraci și vulnerabili, atât ca răspuns imediat la epidemia de COVID-19, cât și pentru redresarea pe termen lung.

Datele Băncii Mondiale și ale UNICEF sugerează că majoritatea statelor au răspuns crizei prin extinderea programelor de protecție socială, în special prin alocarea de prestații bănești.

”Prestațiile bănești oferă o platformă pentru investiții în capitalul uman, pe termen mai lung. În special atunci când sunt combinate cu alte măsuri destinate dezvoltării copilului și cuplate cu furnizarea de servicii sociale de înaltă calitate, prestațiile bănești au demonstrat că pot soluționa atât sărăcia monetară și multidimensională și pot îmbunătăți rezultatele de sănătate, alimentație, de ordin cognitiv și non-cognitiv”, semnalează autorii studiului.

UNICEF și Banca Mondială atrag atenția că ”multe dintre răspunsuri sunt pe termen scurt și nu sunt adecvate pentru a răspunde amplorii și naturii redresării care se preconizează a fi una pe termen lung”.

În acest context, cele două instituții au semnalat că  ”este mai important ca oricând ca guvernele să extindă și să adapteze sistemele de protecție socială și programele pentru a face față viitoarelor șocuri. Acestea presupun inovații pentru sustenabilitate financiară, consolidarea cadrelor legale și instituționale, protejarea capitalului uman, extinderea beneficiilor pentru copii și familie pe termen lung, precum și investițiile în politici favorabile familiilor, precum concediul parental plătit și servicii de îngrijire a copilului de calitate destinate tuturor”, conchid autorii studiului.