Connect with us

ROMÂNIA

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE: Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au afectat romii marginalizați și excluși social. Ce măsuri a luat România pentru protejarea acestora

Published

on

© International Rescue Committee (IRC), 2018

Din martie, pe măsură ce numărul persoanelor infectate din Uniunea Europeană (UE) a crescut, guvernele au pus în aplicare o varietate de măsuri în efortul de a limita răspândirea virusului.  Pe acest fundal, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a publicat un buletin informativ privind provocările speciale cu care se confrută romii și călătorii care trăiesc în condiții de marginalizare și care suferă de excluziune socială în timpul pandemiei. Concluziile acestui buletin sugerează că efectele negative ale acestor măsuri au afectat disproporționat romii și călătorii marginalizați și excluși social.

De exemplu, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, măsurile de carantină și distanțare socială au lăsat șomeri pe romii angajați în muncă precară, în timp ce statutul informal al unei astfel de munci face dificil ca aceștia să solicite sprijinul și beneficiile de care au parte lucrătorii pe piața formală a muncii. Măsurile restrictive îi afectează și pe cei care lucrează ca vânzători ambulanți sau comercianți ambulanți. Cerințele pentru înregistrarea formală a reședinței, care lipsesc în cazul unor romi și călători, le limitează accesul la serviciile sociale și le înrăutățește situația.

În România, în timpul stării de urgență, autoritățile publice locale au fost obligate să identifice și să țină evidența persoanelor fără adăpost, precum și să asigure adăpostul și îngrijirea acestora.

De asemenea, În România, mai multe localități au fost plasate sub carantină. În orașul Țăndărei, unde aproximativ 15% din cei 13.200 de locuitori ai săi sunt romi, circulația în interiorul și în afara localității a fost interzisă, cu excepția aprovizionării și transportului de urgență. O măsură similară a fost luată pentru satul Toflea, unde aproximativ 5.000 din cei 6.000 de locuitori ai săi sunt romi, și pentru cartierul Postă din orașul Buzău. În această situație, România a oferit oportunități pacienților asimptomatici sau celor cu simptome ușoare de a fi izolați de familiile lor în facilități administrate de stat (case de oaspeți) situate în afara cartierelor de romi.

Este de menționat și că, în toate aceste cazuri, focarele COVID-19 au fost asociate cu numărul relativ mare de persoane care se întorceau din străinătate în primele zile de pandemie, ceea ce a provocat reacții publice discriminatorii și atitudini care incită la ură împotriva persoanelor de etnie romă. Și în acest caz, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din România a emis sancțiuni împotriva unui ziar local, a unui fost președinte al României și a unui profesor universitar pentru declarații discriminatorii sau de ură împotriva romilor în timpul stării de urgență. 

În ceea ce privește educația, buletinul a relevat că mulți copii romi și călători, în special cei care trăiesc în așezări informale și tabere fără acces sau acces neadecvat la internet sau echipamente de tehnologie a informației (IT) nu pot beneficia de măsuri online de învățare la distanță. De exemplu, în România, Ministerul Educației și Cercetării a emis un ordin la 21 aprilie pentru consolidarea învățământului preuniversitar prin învățare online care bligă părinții sau tutorii legali să ia toate măsurile necesare pentru a asigura participarea studenților la activități online de învățare la distanță. În plus, guvernul a alocat 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro) pentru furnizarea a 250.000 de tablete copiilor din medii defavorizate socio-economic, inclusiv multor romi, pentru a le asigura participarea la învățământul la distanță.

Cu toate acestea, Școala Națională de Științe Politice și Administrative, Centrul pentru Resurse Juridice și UNICEF au subliniat că aceste măsuri nu abordează provocările practice cu care se confruntă părinții și copiii din cartierele de romi marginalizați atunci când încearcă să respecte aceste obligații.

Pandemia a mai relevat o discrepanță critică între amploarea nevoilor la nivel local și capacitatea de a le aborda, iar măsurile politice pe termen lung ar trebui să abordeze aceste aspecte. Munca devotată a lucrătorilor sanitari pe teren și a mediatorilor educaționali în comunitățile rome din România au contribuit la umplerea golului în timpul situației de urgență. Cu toate acestea, focarul COVID-19 demonstrează necesitatea de a investi în capacitatea de implementare locală pentru rezultate durabile pe termen lung. Pentru ca aceste eforturi să fie durabile, statele membre UE trebuie să își dubleze eforturile pentru a aborda prejudecățile și atitudinile ostile față de romi, în special în cadrul administrațiilor publice. Ele trebuie să lucreze direct cu comunitățile de romi și călători pentru a le oferi informații fiabile și pentru a identifica măsuri care pot contracara sau reduce orice impact negativ al restricțiile impuse de pandemie.

În ceea ce privește locuințele, informațiile din teren au arătat că lipsa persistentă a infrastructurii de bază, în special în așezările informale și în tabere, crește riscul de infecție cu COVID-19. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acestea să fie esențiale pentru prevenirea transmiterii și protejarea sănătății umane în timpul tuturor focarelor de boli infecțioase, inclusiv COVID-19. Mai mult, se recomandă ca toate autoritățile publice relevante să ia măsuri urgente pentru a asigura accesul la apă, canalizare și gestionarea deșeurilor în strânsă cooperare cu romii și călătorii.

În concluzie, buletinul realizat de FRA evidențiază faptul că pandemia cere atât măsuri politice imediate, cât și pe termen lung, care vizează romii și călătorii. Măsurile imediate ar trebui să compenseze provocările cu care se confruntă aceste comunități în sectoarele prezentate mai sus. Este important ca toate inițiativele care intenționează să abordeze implicațiile pandemiei să includă și romii și călătorii.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

Published

on

© Photo Collage (Official US State Department & MAE images)

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, l-a felicitat marți pe noul său omolog american, Antony Blinken, care a obținut confirmarea Senatului SUA și a devenit noul secretar de stat al Statelor Unite.

Felicitări Antony Blinken și cele mai bune urări de succes în mandatul tău de secretar de stat! Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA“, a scris Aurescu, pe Twitter.

Șeful diplomației române i-a transmis lui Blinken că “România este un prieten de încredere al SUA, deplin angajată să avanseze și să consolideze parteneriatul transatlantic“.

Antony Blinken a fost confirmat marți de Senatul SUA pentru funcția de secretar de Stat, preluând frâiele politicii externe americane pe fondul provocărilor globale majore și după anii de frământări la Departamentul de Stat, informează Politico.

Blinken a obținut aprobarea bipartizană în Senat, cu un vot de 78-22, mai notează sursa citată.

Antony Blinken a fost secretar de stat adjunct în perioada 2015-2017, consilier adjunct pentru securitate națională în perioada 2013-2015, însă lucrează cu Joe Biden din 2002, iar în primul mandat al administrației Obama a fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintelui Biden. Mai mult, în perioada 1994-2001, Antony Blinken a lucrat în administrația Bill Clinton, în timp ce tatăl său, Donald, a fost ambasadorul SUA la Budapesta. Blinken este vorbitor și de limbă franceză.

În 2016, în timp ce ce era secretar de stat adjunct, Blinken a efectuat o vizită la București pentru pregătirea summitului NATO de la Varșovia.

Blinken a fost audiat marțea trecută peste trei ore în Comisia pentru relații externe din Senatul SUA pentru a obține confirmarea în funcție și a deveni cel de-al 71-lea șef al diplomației americane, el vorbind despre contracararea influențelor Chinei, Rusiei și Iranului, dar și despre echilibrul strategic nuclear și situația din Orientul Mijlociu.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez, Mark Rutte, că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen, potrivit unei postări pe Facebook. 

Florin Cîțu a avut luni o convorbire telefonică cu premierul Olandei, Mark Rutte, în care au discutat despre aprofundarea relațiilor economice și politice bilaterale, precum și despre evoluția pandemiei de COVID-19 și derularea procesului de vaccinare în România și Olanda. În acest context, șeful Guvernului de la București i-a ridicat omologului său olandez chestiunea legitimă a aderării la spațiul Schengen. 

„În cursul zilei de ieri am avut o convorbire telefonică cu Prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte. Am analizat perspectivele promițătoare ale cooperării dintre România și Țările de Jos, concentrându-ne pe consolidarea relațiilor economice și pe dinamizarea dialogului politic. Obiectivul nostru legitim de aderare la spațiul Schengen a fost unul dintre punctele esențiale atinse în discuția cu Prim-ministrul Rutte, căruia i-am transmis că România este, fără îndoială, pe deplin pregătită pentru a intra în zona Schengen. De asemenea, am discutat despre evoluția pandemiei și despre cum se desfășoară procesul de vaccinare în cele două state”, a scris premierul Florin Cîțu pe Facebook.

Olanda se împotrivește aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen pe fondul corupției existente în cele două state, precum și a neîndeplinirii anumitor condiții în cadrul MCV. Totuși, Comisia Europeană a constatat îndeplinirea obligațiilor tehnice de către cele două state, recomandând admiterea României și Bulgariei în spațiul de liberă circulație. La rândul său, Parlamentul European susține aderarea României și Bulgariei la Schengen. 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Dacian Cioloș, copreședintele USR PLUS, a avut luni o întrevedere cu însărcinatul  cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz, în cadrul căreia au discutat despre importanța relației bilaterale româno-americane și angajamentul de a continua consolidarea legăturilor dintre România și Statele Unite.

Potrivit unei postări a Ambasadei SUA la București, liderul Renew Europe, Dacian Cioloș și oficialul american au discutat și despre ”prioritățile țării noastre referitoare la reformele necesare în mai multe domenii și importanța strategică a securității la Marea Neagră, inclusiv stabilitatea energetică”.

Tot luni, ministrul de interne, Lucian Bode, a avut o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cu acest prilej, cei doi au discutat despre colaborarea strânsă dintre cele două țări privind combaterea criminalității, inclusiv prevenirea traficului de persoane, precum și despre alte arii de interes comun, în baza Parteneriatului Strategic.

Anterior, David Muniz l-a asigurat pe premierul Florin Cîțu în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Palatul Victoria că “relația SUA-România va rămâne puternică în timpul administrației Biden”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Joe Biden, avertisment către Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică: SUA vor reacționa ferm la acțiunile Rusiei împotriva noastră și a aliaților

NATO6 hours ago

Veste bună pentru România: Joe Biden reafirmă angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO într-o convorbire cu secretarul general al Alianței

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Emmanuel Macron evocă “principiul umanității” la Forumul de la Davos: Capitalismul și-a dovedit succesul, dar a creat și inegalități sociale. Lumea post-COVID poate fi reconstruită dacă învățăm că nimic nu depășește valoarea umană

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Angela Merkel, la Forumul de la Davos: Europa și SUA trebuie să fie foarte rapide în a răspunde provocărilor digitalizării și a preveni monopolurile globale

ROMÂNIA8 hours ago

România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

SUA8 hours ago

SUA au un nou secretar de stat. Antony Blinken, confirmat de Senat drept noul șef al diplomației americane

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen

Gheorghe Falcă9 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Este vremea României europene! Avem la dispoziție 85 mld. de euro pentru modernizare și dezvoltare

Dacian Cioloș10 hours ago

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Dragoș Pîslaru10 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE7 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending