Connect with us

ROMÂNIA

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE: Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au afectat romii marginalizați și excluși social. Ce măsuri a luat România pentru protejarea acestora

Published

on

© International Rescue Committee (IRC), 2018

Din martie, pe măsură ce numărul persoanelor infectate din Uniunea Europeană (UE) a crescut, guvernele au pus în aplicare o varietate de măsuri în efortul de a limita răspândirea virusului.  Pe acest fundal, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a publicat un buletin informativ privind provocările speciale cu care se confrută romii și călătorii care trăiesc în condiții de marginalizare și care suferă de excluziune socială în timpul pandemiei. Concluziile acestui buletin sugerează că efectele negative ale acestor măsuri au afectat disproporționat romii și călătorii marginalizați și excluși social.

De exemplu, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, măsurile de carantină și distanțare socială au lăsat șomeri pe romii angajați în muncă precară, în timp ce statutul informal al unei astfel de munci face dificil ca aceștia să solicite sprijinul și beneficiile de care au parte lucrătorii pe piața formală a muncii. Măsurile restrictive îi afectează și pe cei care lucrează ca vânzători ambulanți sau comercianți ambulanți. Cerințele pentru înregistrarea formală a reședinței, care lipsesc în cazul unor romi și călători, le limitează accesul la serviciile sociale și le înrăutățește situația.

În România, în timpul stării de urgență, autoritățile publice locale au fost obligate să identifice și să țină evidența persoanelor fără adăpost, precum și să asigure adăpostul și îngrijirea acestora.

De asemenea, În România, mai multe localități au fost plasate sub carantină. În orașul Țăndărei, unde aproximativ 15% din cei 13.200 de locuitori ai săi sunt romi, circulația în interiorul și în afara localității a fost interzisă, cu excepția aprovizionării și transportului de urgență. O măsură similară a fost luată pentru satul Toflea, unde aproximativ 5.000 din cei 6.000 de locuitori ai săi sunt romi, și pentru cartierul Postă din orașul Buzău. În această situație, România a oferit oportunități pacienților asimptomatici sau celor cu simptome ușoare de a fi izolați de familiile lor în facilități administrate de stat (case de oaspeți) situate în afara cartierelor de romi.

Este de menționat și că, în toate aceste cazuri, focarele COVID-19 au fost asociate cu numărul relativ mare de persoane care se întorceau din străinătate în primele zile de pandemie, ceea ce a provocat reacții publice discriminatorii și atitudini care incită la ură împotriva persoanelor de etnie romă. Și în acest caz, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din România a emis sancțiuni împotriva unui ziar local, a unui fost președinte al României și a unui profesor universitar pentru declarații discriminatorii sau de ură împotriva romilor în timpul stării de urgență. 

În ceea ce privește educația, buletinul a relevat că mulți copii romi și călători, în special cei care trăiesc în așezări informale și tabere fără acces sau acces neadecvat la internet sau echipamente de tehnologie a informației (IT) nu pot beneficia de măsuri online de învățare la distanță. De exemplu, în România, Ministerul Educației și Cercetării a emis un ordin la 21 aprilie pentru consolidarea învățământului preuniversitar prin învățare online care bligă părinții sau tutorii legali să ia toate măsurile necesare pentru a asigura participarea studenților la activități online de învățare la distanță. În plus, guvernul a alocat 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro) pentru furnizarea a 250.000 de tablete copiilor din medii defavorizate socio-economic, inclusiv multor romi, pentru a le asigura participarea la învățământul la distanță.

Cu toate acestea, Școala Națională de Științe Politice și Administrative, Centrul pentru Resurse Juridice și UNICEF au subliniat că aceste măsuri nu abordează provocările practice cu care se confruntă părinții și copiii din cartierele de romi marginalizați atunci când încearcă să respecte aceste obligații.

Pandemia a mai relevat o discrepanță critică între amploarea nevoilor la nivel local și capacitatea de a le aborda, iar măsurile politice pe termen lung ar trebui să abordeze aceste aspecte. Munca devotată a lucrătorilor sanitari pe teren și a mediatorilor educaționali în comunitățile rome din România au contribuit la umplerea golului în timpul situației de urgență. Cu toate acestea, focarul COVID-19 demonstrează necesitatea de a investi în capacitatea de implementare locală pentru rezultate durabile pe termen lung. Pentru ca aceste eforturi să fie durabile, statele membre UE trebuie să își dubleze eforturile pentru a aborda prejudecățile și atitudinile ostile față de romi, în special în cadrul administrațiilor publice. Ele trebuie să lucreze direct cu comunitățile de romi și călători pentru a le oferi informații fiabile și pentru a identifica măsuri care pot contracara sau reduce orice impact negativ al restricțiile impuse de pandemie.

În ceea ce privește locuințele, informațiile din teren au arătat că lipsa persistentă a infrastructurii de bază, în special în așezările informale și în tabere, crește riscul de infecție cu COVID-19. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acestea să fie esențiale pentru prevenirea transmiterii și protejarea sănătății umane în timpul tuturor focarelor de boli infecțioase, inclusiv COVID-19. Mai mult, se recomandă ca toate autoritățile publice relevante să ia măsuri urgente pentru a asigura accesul la apă, canalizare și gestionarea deșeurilor în strânsă cooperare cu romii și călătorii.

În concluzie, buletinul realizat de FRA evidențiază faptul că pandemia cere atât măsuri politice imediate, cât și pe termen lung, care vizează romii și călătorii. Măsurile imediate ar trebui să compenseze provocările cu care se confruntă aceste comunități în sectoarele prezentate mai sus. Este important ca toate inițiativele care intenționează să abordeze implicațiile pandemiei să includă și romii și călătorii.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat marți mesajul ferm de susținere pentru agenda de reforme promovată de președintele Maia Sandu, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relațiilor privilegiate dintre România și Republica Moldova.

Șeful statului a avut marți, la Palatul Cotroceni, o întrevedere cu omologul său de la Chișinău, aflat pentru câteva ore la București după vizita efectuată luni la Consiliul Europei.

“Cu această ocazie, cei doi șefi de stat au analizat stadiul implementării proiectelor convenite cu ocazia vizitei Președintelui României la Chișinău, la data de 29 decembrie 2020. Astfel, în 2021, România a donat Republicii Moldova echipamente medicale și de protecție împotriva COVID-19 în valoare de 2,3 milioane de euro, precum și o cantitate de peste 200.000 de vaccinuri, urmând ca în etapa următoare să realizeze și donația celor 6.000 de tone de motorină destinată agricultorilor din Republica Moldova”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, președintele Klaus Iohannis a reiterat mesajul ferm de susținere pentru agenda de reforme promovată de Președintele Maia Sandu, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relațiilor privilegiate dintre cele două state.

Totodată, președintele României a transmis că țara noastră va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova și a subliniat că România rămâne principalul partener al cetățenilor Republicii Moldova, evidențiind în acest sens sprijinul consistent oferit în vederea gestionării pandemiei de COVID-19.

Președintele Republicii Moldova a exprimat mulțumiri pentru susținerea oferită de România, mai ales în contextul dificil generat de pandemia de COVID-19.

De asemenea, președintele Maia Sandu a apreciat sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova, subliniind că va continua eforturile pentru implementarea agendei de reforme, în spirit democratic și european.

Cei doi președinți au convenit continuarea dialogului bilateral la nivel înalt în vederea aprofundării cooperării pe mai multe dimensiuni, în special în ceea ce privește proiectele bilaterale de importanță strategică, cu accent pe cele din domeniile energiei, transporturilor, precum și al educației sau sănătății.

Obiectivul principal al acestei cooperări rămâne asigurarea dezvoltării sustenabile a Republicii Moldova și conectării sale ireversibile la spațiul european, conchide sursa citată.

Întâlnirea Iohannis – Sandu a avut loc pe fondul situației politice de la Chișinău, dar și a susținerii pe care România o acordă Republicii Moldova pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru parcursul său european și pentru combaterea corupției.

La finalul săptămânii trecute, România a trimis Republicii Moldova încă 132.000 de doze de vaccin produs de compania AstraZeneca pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19, Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, vine ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova. Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România. Aceste forme de sprijin au fost descrise de președinta R. Moldova drept “podul de vaccinuri” peste Prut. Un ajutor umanitar a fost acordat și la 19 februarie, în cadrul unei vizite efectuate de ministrul de externe Bogdan Aurescu la Chișinău, când România a donat Republicii Moldova 1.500.000 de măști chirurgicale, 100.000 de măști de protecție de tip FFP3, 100.000 de combinezoane, 100.000 de mănuși de unică folosință, în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro.

Klaus Iohannis și Maia Sandu au avut în luna decembrie a anului trecut prima lor întrevedere oficială după instalarea acesteia din urmă la cârma statului de peste Prut, președintele României fiind primul lider străin primit la Chișinău de noul președinte al Republicii Moldova.

La acel moment, președinții României și Republicii Moldova au adoptat o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateral, liderii de ambele maluri ale Prutului reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

Continue Reading

NATO

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

Published

on

© Fortele Aeriene Romane/ Facebook

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat în unanimitate marți solicitarea Ministerului Apărării Naționale pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceste programe vor fi inițiate începând de anul acesta, în funcție de posibilitățile de bugetare și de prioritățile stabilite de către categoriile de forțe și comandamente, și au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități obligatorii în cadrul procesului NATO de planificare a apărării.

Ministerul Apărării Naționale urmărește sincronizarea programelor majore de înzestrare ale Armatei României cu industria națională de apărare prin adoptarea unor măsuri coerente și predictibile. Realizarea mentenanței echipamentelor militare și integrarea producției unor componente de către unii operatori economici răspund unei cerințe de securitate națională. Înzestrarea cu tehnică performantă va permite adaptarea noastră la noile condiții ale mediului de securitate și îndeplinirea misiunilor și obligațiilor ce revin Armatei României, în plan național și internațional”, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, în ședința comună a celor două comisii.

Noile programe de înzestrare sunt:
1. Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR;
2. Sistem UAS tactic clasa I;
3. Sistem armament individual tip NATO;
4. Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I;
5. Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile;
6. Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN;
7. Sistem de război electronic mobil;
8. Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM;
9. Sistem de securitate și apărare cibernetică;
10. Autovehicule tactice blindate de tip ușor.

Solicitarea cu privire la inițierea programelor de înzestrare a fost adresată în temeiul articolului 51 alin. (2) și (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, care instituie obligația autorității contractante de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului, fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100 de milioane de euro.

În baza Acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost stabilit, începând cu anul 2017, la două procente din PIB, fapt ce a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare modernizării Armatei României. Alocarea bugetară, împreună cu Analiza strategică a apărării aprobată de C.S.A.T. și cu prevederile Programului de guvernare 2020-2024, vor conduce spre o structură de forțe având capabilități cu un grad sporit de sustenabilitate și interoperabilitate, flexibile, robuste, mobile, superioare din punct de vedere tehnologic, rapid dislocabile și capabile să fie angajate în operații.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

BEI acordă un sprijin financiar în valoare de 250 milioane de euro pentru construirea unui spital regional în Iași

Published

on

© Alexandru Nazare/ Facebook

Serviciile medicale spitalicești și asistența medicală specializată pentru 3.2 milioane de oameni din nord-estul României vor fi transformate de noul sprijin financiar în valoare de 250 milioane de euro, acordat de Banca Europeană de Investiții pentru construirea unui nou spital regional în Iași, potrivit unui comunicat al instituției financiare.

Noul împrumut acordat pe o perioadă de 27 de ani reprezintă cel mai mare sprijin oferit până acum de BEI pentru sistemul de sănătate din România. Spitalul va avea o construcție cu 850 de paturi și va înlocui actualul Spital Județean de Urgențe Sfântul Spiridon, vechi de 260 de ani.

Sprijinul BEI va îmbunătăți calitatea și eficiența tratamentelor medicale, utilizând cele mai noi tehnologii și va contribui la consolidarea răspunsului în materie de sănătate publică la pandemia de COVID-19 și la îmbunătățirea gradului de pregătire împotriva pandemiilor viitoare.

De asemenea, spitalul va îmbunătăți activitatea de predare și cercetare de la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore Popa din Iași. Noul spital cu șapte etaje va oferi atât servicii spitalicești, cât și asistență medicală ambulatorie, estimându-se a fi operațional în 2027.

„Spitalul Regional de Urgență din Iași nu va fi doar o clădire nouă, ci odată ce va fi pe deplin operațional, va permite sistemului de sănătate trecerea într-o nouă eră a furnizării de servicii medicale, depășind lacunele critice din sector și aducând o contribuție pe termen lung asupra sănătății populației. Investițiile în sistemul de sănătate sunt investiții în oameni, iar noua finanțare din partea BEI, în valoare de 250 milioane de euro, semnată astăzi, transformă în realitate planurile de construire a unui nou spital regional în Iași, care va conduce la îmbunătățirea asistenței medicale în nord-estul României și va dezvolta educația medicală în Iași”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor din România și Guvernator al Băncii Europene de Investiții.

„În calitate de ministru al finanțelor, susțin cu tărie investițiile în sectorul sanitar, bugetul pentru sănătate având caracter prioritar. Sprijinul financiar, tehnic și consultativ acordat de Banca Europeană de Investiții va accelera furnizarea de servicii medicale mai bune, bazate pe cele mai bune practici în domeniu, și va oferi certitudinea că investițiile în sistemul de sănătate din România beneficiază de know-how-ul și experiența vastă a BEI, care susțin investițiile în spitale în toată Europa”, a adăugat acesta.

Banca Europeană de Investiții are plăcerea de a semna cea mai mare finanțare a sa de până acum pentru investiții în spitalele din România. Împrumutul BEI pe termen lung, în valoare de 250 milioane de euro, la care se adaugă sprijinul consultativ și tehnic semnificativ, va susține construcția noului Spital Regional Iași și va asigura servicii de sănătate îmbunătățite, moderne și eficiente pentru milioane de oameni din nord-estul României. Noul obiectiv va facilita accesul pacienților la tratamente de specialitate și va aduce beneficii și educației medicale pentru generațiile viitoare de doctori”, a transmis Christian Kettel Thomsen, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, responsabil de operațiunile de creditare în România.

Mai mult, BEI evaluează în prezent posibile finanțări și pentru alte două spitale regionale din România, la Cluj și Craiova.

Toate cele trei proiecte au beneficiat de un amplu proces de asistență consultativă și tehnică oferit de experți din cadrul BEI și de consultanți externi în contextul programelor cu finanțare UE, inclusiv Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, JASPERS și PASSA. Sprijinul consultativ a inclus elaborarea de studii de fezabilitate, sfaturi privind implementarea proiectelor și utilizarea optimă a fondurilor UE.

Anul trecut, BEI a acordat finanțări noi în valoare de peste 809 milioane de euro pentru a sprijini învățământul superior, distribuția apei, eficiența energetică și investiții din sectorul privat din toată România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

S&D10 hours ago

Summitul Social de la Porto: Grupul S&D din PE organizează discuții cu partenerii sociali și experții privind modalitățile optime de a construi Europa Socială

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Klaus Iohannis: România susține agenda de reforme a președintelui Republicii Moldova; Maia Sandu apreciază “sprijinul României pentru calea europeană a Republicii Moldova”

NATO11 hours ago

Ministerul Apărării Naționale a primit aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru derularea a zece noi programe de înzestrare ale Armatei

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Ursula von der Leyen răspunde scrisorii liderului PSD Marcel Ciolacu: Comisia Europeană așteaptă ratificarea de către Parlamentul României a Deciziei privind sistemul de resurse proprii

Cristian Bușoi11 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

U.E.12 hours ago

Cancelarul german Angela Merkel, ”foarte îngrijorată” de starea de sănătate a liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi

Corina Crețu12 hours ago

Corina Crețu salută sprijinul BEI de 250 de milioane de euro pentru Spitalul Regional Iași, dar avertizează: Suntem în întârziere cu cel puțin doi ani

Dan Motreanu13 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Reducerea emisiilor de carbon și atingerea neutralității climatice vor fi realizate prin parteneriate cu sectoare industriale

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

CONSILIUL UE13 hours ago

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending