Europa își intensifică ambiția de a-și consolida poziția de lider mondial în domeniul cercetării. Noi cereri de propuneri în valoare de peste 1,25 miliarde de eură în 2025 au fost lansate în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA) și vor deschide porțile pentru noi talente. Finanțarea va sprijini cercetarea de top și se va concentra pe dezvoltarea talentelor în cercetare, promovarea colaborării internaționale și conectarea științei la societate, cu sprijin specific pentru cercetătorii aflați la începutul carierei și oamenii de știință ucraineni strămutați, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene. 

În discursul său recent de la Sorbona, președinta Ursula  von der Leyen a subliniat ambiția Europei de a „rămâne un continent în care libertatea științifică este protejată, în care talentul în cercetare este cultivat și în care inovarea poate înflori”. 

   Citiți și: „Choose Europe for Science”. Ursula von der Leyen anunță lansarea unui pachet de 500 milioane de euro pentru perioada 2025–2027, menit să „transforme Europa într-un magnet pentru cercetători”

„Europa a ales să înceapă o nouă eră a invenției și ingeniozității. Noi punem cercetarea și inovarea, știința și tehnologia în centrul economiei noastre. Universitățile sunt piloni ai societăților noastre și ai modului nostru de viață. Suntem continentul pe care inovația servește omenirii, unde talentul global este binevenit. Așadar, pentru fiecare cercetător, din țară sau din străinătate, pentru fiecare tânără și tânăr care visează la o viață în domeniul științei, mesajul nostru este clar: Alegeți știința. Alegeți Europa”, a transmis astăzi Ursula von der Leyen. 

Noua rundă de finanțare pune în aplicare această viziune, cu un accent continuu pe consolidarea capacității de cercetare în întreaga Europă prin intermediul programelor de bază ale MSCA. Aceasta introduce, de asemenea, proiectul-pilot „Alege Europa pentru știință”, care va poziționa Europa ca destinație principală pentru cercetători, oferind condiții de lucru excelente și perspective de carieră solide.

Astăzi, 16 mai, Comisia Europeană anunță două noi cereri de finanțare care vor fi deschise în cursul acestui an:

• Rețelele doctorale MSCA (597,8 milioane EUR, 28 mai-25 noiembrie): recrutează și formează candidați la doctorat în mediul academic și în alte sectoare, inclusiv industrie, întreprinderi și administrații publice. Schema include, de asemenea, rețele specializate de doctorate comune și rețele de doctorate industriale.
• MSCA și cetățenii (16,3 milioane EUR, 17 iunie-22 octombrie): aduce știința mai aproape de public prin Noaptea cercetătorilor europeni și activitățile „Cercetători în școli”, care prezintă impactul cercetării asupra vieții cotidiene a cetățenilor.
• MSCA va aloca, de asemenea, o sumă suplimentară de 10 milioane EUR pentru a sprijini cercetătorii ucraineni strămutați prin intermediul programului de burse MSCA4Ukraine.

Sprijinirea talentelor în cercetare din întreaga Europă

Aceasta completează trei cereri de propuneri care au fost deja deschise în acest an:

• MSCA COFUND (105,6 milioane EUR, până la 24 iunie): ajută organizațiile să-și creeze sau să-și îmbunătățească propriile programe de formare doctorală și de burse postdoctorale. Scopul este de a atrage și recruta cercetători talentați, dezvoltându-le abilitățile și avansându-le carierele.
• Schimburile de personal MSCA (97,7 milioane EUR, până la 8 octombrie): finanțează proiecte de colaborare în domeniul C&I, promovând schimburile internaționale, intersectoriale și interdisciplinare și schimbul de cunoștințe în toate etapele lanțului inovării.
• Bursele postdoctorale MSCA (404,3 milioane EUR, se încheie la 10 septembrie 2025): ajută cercetătorii cu experiență să dobândească noi competențe, să își dezvolte cariera și să dobândească experiență internațională, interdisciplinară și intersectorială prin munca în străinătate.

„Alege Europa pentru știință” sprijină cercetătorii cu perspective pe termen lung

Cu un buget de 22,5 milioane EUR în 2025, proiectul-pilot „Alege Europa pentru știință” vizează consolidarea carierelor în cercetare în Europa prin finanțarea programelor postdoctorale care merg dincolo de munca bazată pe proiecte. Organizațiile vor primi finanțare pentru o perioadă de până la 36 de luni, urmată de o etapă de doi ani finanțată de instituția gazdă. Scopul este de a crea parcursuri profesionale mai stabile pentru cercetătorii aflați la începutul carierei, de a reduce precaritatea și de a alinia rolurile de cercetare la strategiile instituționale pe termen lung.

Programele sunt deschise cercetătorilor din întreaga lume, consolidând ambiția Europei de a atrage și de a păstra talentele de vârf, integrând în același timp excelența în cercetare în ecosistemele locale de C&I.

Solicitanții potențiali pot fi atenți la sesiunile de informare relevante în perioada premergătoare cererii de propuneri, care va fi deschisă la 1 octombrie.

Luni, 5 mai, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat inițiativa revoluționară „Choose Europe for Science” din amfiteatrul de la Sorbona, cu scopul de a încuraja cercetătorii și antreprenorii publici și privați din întreaga lume să aleagă Europa și Franța pentru a-și desfășura activitatea.

Comisia Europeană a informat TikTok cu privire la opinia sa preliminară potrivit căreia societatea nu îndeplinește obligația prevăzută în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) de a publica un registru de publicitate, potrivit unui comunicat de presă. 

Un astfel de registru de publicitate este esențial pentru ca cercetătorii și societatea civilă să detecteze reclamele înșelătoare, campaniile hibride de amenințare, precum și operațiunile coordonate de informare și reclamele false, inclusiv în contextul alegerilor. 

Comisia Europeană a constatat că TikTok nu furnizează informațiile necesare cu privire la conținutul anunțurilor publicitare, la utilizatorii vizați de anunțuri și la cine a plătit pentru acestea. În plus, registrul de publicitate TikTok nu permite publicului să caute în mod cuprinzător anunțuri publicitare pe baza acestor informații, limitând astfel utilitatea instrumentului. 

Constatările preliminare ale Comisiei se bazează pe o investigație aprofundată care a inclus, printre altele, analiza documentelor interne ale societății, testarea instrumentelor TikTok și interviuri cu experți în domeniu.   Prin trimiterea constatărilor preliminare, Comisia informează TikTok cu privire la opinia sa preliminară potrivit căreia aceasta încalcă ASD. Acest lucru nu aduce atingere rezultatului anchetei.

„Transparența publicității online – cine plătește și cum este vizat publicul – este esențială pentru protejarea interesului public. Indiferent dacă apărăm integritatea alegerilor noastre democratice, protejăm sănătatea publică sau protejăm consumatorii de reclamele înșelătoare, cetățenii au dreptul să știe cine se află în spatele mesajelor pe care le văd. În opinia noastră preliminară, TikTok nu respectă DSA în domenii-cheie ale registrului său de publicitate, împiedicând inspecția completă a riscurilor generate de sistemele sale de publicitate și direcționare”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. 

TikTok are acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare examinând documentele din dosarul de investigație al Comisiei și răspunzând în scris la constatările preliminare ale Comisiei. În paralel, va fi consultat Comitetul european pentru servicii digitale. 

În cazul în care opiniile preliminare ale Comisiei ar fi confirmate în cele din urmă, Comisia poate emite o decizie de neconformitate, care poate declanșa o amendă de până la 6 % din cifra de afaceri mondială totală anuală a furnizorului, precum și o perioadă de supraveghere consolidată pentru a asigura respectarea măsurilor pe care furnizorul intenționează să le ia pentru a remedia încălcarea. De asemenea, Comisia poate impune penalități cu titlu cominatoriu pentru a obliga o platformă să se conformeze. 

La 19 februarie 2024, Comisia a inițiat proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca TikTok să fi încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale. Pe lângă transparența publicității, deschiderea procedurii a acoperit, de asemenea, efectele negative care decurg din proiectarea sistemelor algoritmice ale TikTok (cum ar fi „efectele găurii iepurelui” și dependența comportamentală), asigurarea vârstei, obligația sa de a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate pentru minori și accesul la date pentru cercetători, pentru care ancheta continuă.

De asemenea la 5 decembrie 2024, Comisia a emis un ordin de păstrare către TikTok, ordonând platformei să înghețe și să păstreze datele legate de riscurile sistemice reale sau previzibile pe care serviciul său le-ar putea prezenta asupra proceselor electorale și a discursului civic din UE. Acest ordin de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană care au loc între 24 noiembrie 2024 și 31 martie 2025.

Totodată, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.

Demersurile Comisiei au fost făcute după ce autoritățile române au cerut Comisiei Europene să verifice dacă platforma a respectat legea Uniunii Europene privind moderarea conținutului online, Actul privind serviciile digitale (DSA), după care Comisia a trimis un set de întrebări către TikTok. 

Ca parte a efortului european de a reduce impactul unor posibile interferențe maligne asupra integrității proceselor electorale europene, reprezentanții TikTok au fost audiați la începutul lunii decembrie în fața legislatorilor europeni în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European. 

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a avut o întâlnire cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

”Am avut plăcerea de a mă întâlni cu comisarul Mînzatu pentru o discuție consistentă despre Uniunea Competențelor — una dintre cele mai importante inițiative ale Europei pentru viitorul forței de muncă”, a subliniat Boc într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Dialogul dintre cei doi s-a axat pe ”rolul esențial pe care autoritățile locale și regionale trebuie să îl joace pentru ca această viziune să devină realitate”:

• Prin promovarea formării și recalificării incluzive, accesibile tuturor generațiilor
• Prin reducerea decalajului dintre sistemele de educație și nevoile reale ale pieței muncii
• Și prin asigurarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă în tranzițiile verde și digitală.

”Competențele nu sunt doar o prioritate politică – ele sunt fundamentul pentru coeziune socială, reziliență economică și competitivitate regională. Ca orașe și regiuni, nu suntem doar spectatori ai acestei transformări. Suntem actori-cheie, capabili să transformăm strategiile europene în impact concret, în școli, comunități și economii locale”, a subliniat primarul Clujului.

Acesta și-a exprimat convingerea că ”împreună putem construi o Europă în care fiecare persoană are instrumentele necesare pentru a reuși, împreună putem face din Uniunea Competențelor un adevărat motor al progresului”.

Emil Boc a anunțat că, în prezent, lucrează la Opinia Comitetului European al Regiunilor cu privire la politica Uniunii Europene cu privire la ”Uniunea Competențelor”.

Citiți și: Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a lansat la începutul lunii martie ”Uniunea Competențelor”, o inițiativă strategică ce vizează sprijinirea dezvoltării capitalului uman și consolidarea competitivității Uniunii Europene.

O inițiativă-cheie a primelor 100 de zile ale Comisiei Europene, „Uniunea Competențelor” va:

• Asigura niveluri mai ridicate de competențe de bază, de exemplu prin proiectul pilot Basic Skills Support Scheme;
• Oferi oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru adulți, permițându-le să se perfecționeze și să se recalifice periodic, de exemplu prin intermediul unui proiect pilot de garantare a competențelor;
• Facilita recrutările de către întreprinderi în întreaga UE, de exemplu prin intermediul unei inițiative privind portabilitatea competențelor;
• Atrage și păstra competențele și talentele necesare în economia europeană, de exemplu prin acțiunea „Alege Europa”;
• Avea o bază solidă de guvernanță.