Connect with us

U.E.

Ahmet Davutoglu: Acordul UE-Turcia este reciproc. Dacă Europa nu liberalizează vizele, înțelegerea privind migrația este în pericol

Published

on

Prim-ministrul turc a menționat că Turcia nu își va respecta angajamentele asumate în cadrul tratatului cu Uniunea Europeană, dacă aceasta din urmă nu va liberaliza programul vizelor, potrivit Politico Europe.

davutoglu tusk juncker consiliu 17 18 martiePrim-ministrul turc, Ahmet Davutoglu a precizat luni că Turcia nu respecta acordul încheiat cu statele membre UE pentru o mai bună gestionare a crizei refugiaților, dacă Uniunea Europeană nu își va respecta promisiunile privind liberalizarea programului de vize.

Acesta reprezintă un angajament bazat pe un acord mutual. Dacă UE nu poate să adopte măsurile ce vin odată cu angajamentul asumat, atunci nu se poate aștepta ca Turcia să facă acest lucru”, a precizat Davutoglu reporterilor la aeroportul din Ankara înainte de a călători la Strasbourg.

Turcia va beneficia de ajutor financiar și de liberalizarea programului de vize care le permite cetățenilor săi să călătorească în Europa. La rândul său, statul turc se angajează să primească migranții care au ajuns ilegal în Europa prin Grecia.

Davutoglu a menționat că încă are credința că liberalizarea programului de vize va începe în iunie 2016, ca formă de respectare a promisiunilor. „Turcia este un partener de dialog angajat. Își va respecta promisiunile și nu va accepta niciun fel de concesie de la ceea ce i s-a promis”, a adăugat acesta.

Afirmațiile prim-ministrului au avut urmări și asupra discursului președintelui statului turc, Recep Tayyip Erdoğan, care a susținut luna aceasta că Turcia nu va respecta promisiunile, dacă UE nu respectă acordul.

Parlamentul European a susținut săptămâna trecută că Turcia va trebui să adopte „reforme urgente”. Raportorul Parlamentului, Kati Piri a precizat că Turcia trebuie să implementeze reforme înainte ca liberalizarea programului de vize să fie asigurat.

Nu cred că este realistic să spunem că Turcia va reuși să adopte întreaga legislație într-o lună, dacă nu a reușit să facă acest lucru în ultimii doi ani”, a precizat Piri.

Cancelarul german, Angela Merkel și președintele Consiliului European, Donald Tusk au programată o călătorie în Turcia pentru data de 23 aprilie.

 

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Published

on

© Florin Cîțu/ Facebook

Planul NextGenerationEU al României este o foaie de parcurs ambițioasă către redresare și mai departe, a scris Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-o postare pe Twitter la finalul vizitei pe care a efectuat-o luni la București în care a aprobat PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro.

Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu“, a scris ea, în limba română.

Acum, toate eforturile ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare la timp. Comisia Europeană este pregătită să furnizeze tot sprijinul pe care îl poate oferi“, a continuat șefa executivului european.

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.

Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a susținut luni că, deşi întâlnirea de parafare a PNRR cu şefa Comisiei Europene a fost găzduită de “Florin Cîţu, încă premier”, meritele pentru aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă “sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă”.

“Dincolo de acest moment, trebuie să ne concentrăm rapid pe implementare – sunt acolo zeci de investiţii majore, reforme – unele cheie susţinute de USR PLUS, care au făcut parte din programul nostru de guvernare – care fără USR PLUS în guvern au puţine şanse de a fi concretizate. Pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple, acum, că au trecut alegerile în PNL, este momentul ca noul preşedinte PNL să vină cu o propunere de prim-ministru, alta decât Florin Cîţu. Ar fi un început bun. Avem treabă”, a scris Cioloş, luni seara, pe pagina sa de Facebook.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European a spus că “USR PLUS are tot dreptul să fie mândru, ca partid, pentru aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”.

“Am dovedit, ca partid, că atunci când avem în faţă un obiectiv uriaş suntem în stare să îl ducem la bun sfârşit nu doar onorabil, dar şi remarcabil. Doi oameni merită felicitări în mod special. Primul e Cristian Ghinea, care a muncit ca nimeni altul la acest proiect şi este artizanul formei finale a PNRR-ului României. Al doilea este Dragoş Pîslaru, care a coordonat trecerea PNRR prin Parlamentul European şi care, ca urmare a efortului său, a devenit unul dintre cei mai performanţi europarlamentari”, a punctat el.

Pentru USR PLUS, este o dovadă mai mult decât relevantă despre forţa acestui partid care poate să performeze la orice nivel îşi propune să o facă. PNRR înseamnă şi o uriaşă muncă de echipă, un exerciţiu de planificare nu numai a fondurilor şi investiţiilor, dar mai ales a reformelor necesare pentru modernizarea României, o mobilizare extraordinară care a implicat ministere diferite, sute de oameni din administraţia publică centrală şi locală, din societatea civilă şi din mediul afaceri”, a subliniat Cioloş. 

Citiți și Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu. Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Continue Reading

U.E.

De la București, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen anunță că tema prețurilor mari la energie va fi discutată în Consiliul European săptămâna viitoare: Este o problemă globală

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că preţurile mari la energie reprezintă o problemă globală, dar că aceste chestiuni sunt discutate atât la nivel european, cât şi în Guvernul de la Bucureşti, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că subiectul cu pricina va fi discutat săptămâna viitoare în Consiliul European, accentul fiind pus pe gospodăriile şi afacerile cu venituri mici.

Iohannis și von der Leyen au susținut luni, alături de premierul Florin Cîțu, o conferință comună de presă la București pentru a marca aprobarea simbolică a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. (Puteți citi pe larg despre vizita Ursulei von der Leyen la București aici).

 

“Nu întâmplător doamna preşedinte (al Comisiei Europene – n.r.) şi cu mine am discutat astăzi inclusiv pe acest subiect, destul de mult şi profund. Vreau să fie un lucru foarte clar. Preţurile mari pe energie, în special pe electricitate, nu sunt o problemă românească. Este vorba de o problemă care se pare că a devenit globală. Toată lumea este afectată de aceste creşteri şi soluţiile vrem să le căutăm şi să le găsim împreună începând de săptămâna viitoare, când avem un Consiliu informal în Slovenia şi vom avea primele idei şi soluţii pentru a aborda chestiunea. Însă al doilea lucru foarte important – chiar dacă această problemă nu este una făcută la noi trebuie să o tratăm la noi şi ştiu că Guvernul a luat foarte în serios chestiunea, a pregătit şi pregăteşte un pachet la început pentru consumatorul vulnerabil, probabil că aţi observat că acea lege a fost promulgată la o zi după ce am primit-o de la Parlament tocmai pentru a da Guvernului timp să pregătească aceste compensaţii sau alte măsuri care vin pentru oamenii care nu îşi permit să plătească mai mult, însă e nevoie de mult mai mult şi ştiu din sursă sigură că aceste chestiuni sunt discutate la Guvern”, a spus Iohannis.

“Săptămâna viitoare, la reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, vom discuta acest subiect. Comisia va veni, evident, cu propuneri despre ce putem face la nivel european, cum putem lua presiunea preţurilor mari la energie de pe gospodăriile cu venituri mici, de pe micile afaceri. Acesta este scopul, să rezolvăm aceste probleme, nu legat de statele membre, ci din perspectiva Uniunii Europene, deoarece experienţa ultimilor ani ne arată că orice criză am înfrunta suntem mai puternici împreună, cu avantajul a 450 de milioane de cetăţeni, de a găsi o soluţie pentru oameni”, a spus și von der Leyen.

Comisia Europeană va elabora ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona prețurile ridicate la energie fără a încălca normele europene, a transmis săptămâna trecută comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, după reuniunea informală a miniștrilor energiei și transporturilor.

Anunțul Comisiei Europene a venit după ce Spania a solicitat Bruxellesului să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Italia a anunțat că analizează și ea o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a promulgat recent Legea privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurilor de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei. 

În acest registru, ministrul energiei, Virgil Popescu, a declarat că statul român va compensa facturile la energie electrică pentru aproximativ 13 milioane de români care au un consum lunar între 30 de kWh şi 200 de kWh.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 min ago

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Dacian Cioloș11 hours ago

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

U.E.13 hours ago

De la București, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen anunță că tema prețurilor mari la energie va fi discutată în Consiliul European săptămâna viitoare: Este o problemă globală

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Cristian Ghinea anunță înființarea unui think-tank care va monitoriza și asista implementarea PNRR: Planul are același calificativ ca planurile Franței și Germaniei

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru14 hours ago

Dragoș Pîslaru explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi14 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda14 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending