Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut o întâlnire cu omologul său polonez, Andrzej Duda, la Varșovia, unde au discutat despre consolidarea cooperării bilaterale. Printre temele principale s-au numărat continuarea asistenței în domeniul apărării, eforturile pentru o pace justă și sprijinul pentru ucrainenii care locuiesc temporar în Polonia.

Potrivit unui comunicat de presă al președinției Ucrainei, liderul ucrainean a mulțumit Poloniei pentru atenția sa față de Ucraina și ucraineni, precum și pentru toată asistența oferită de la începutul invaziei la scară largă. În total, Polonia a furnizat deja 45 de pachete de asistență pentru apărare, iar al 46-lea este în curs de pregătire.

Zelenski a anunțat, de asemenea, crearea unor centre de unitate în Polonia, Germania și în alte țări care găzduiesc cetățeni ucraineni.

„Am avut o întâlnire cu președintele Poloniei, Andrzej Duda. Am discutat despre continuarea cooperării – apărarea noastră, politica și sancțiunile. Mulțumesc Poloniei pentru sprijinul său neclintit pentru aderarea Ucrainei la NATO. Andrzej Duda a promovat întotdeauna această chestiune. De asemenea, sunt recunoscător Poloniei pentru că a furnizat deja 45 de pachete de sprijin, al 46-lea pachet fiind pe drum. Trebuie să menținem unitatea cu partenerii noștri și să facem tot posibilul pentru a obține o pace durabilă”, a scris Zelenski, pe platforma X.

I had a meeting with the President of Poland, Andrzej Duda. We discussed further cooperation — our defense, politics, and sanctions.

I thank Poland for its unwavering support for Ukraine’s NATO accession. @AndrzejDuda has always promoted this issue.

I am also grateful to… pic.twitter.com/6aXj6OYxnr

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 15, 2025

Citiți și: Tusk îl asigură pe Zelenski că Polonia va depune orice efort pentru a menține statele membre unite în sprijinirea Ucrainei

Volodimir Zelenski și Andrzej Duda au acordat o atenție deosebită investițiilor în producția ucraineană de armament, în special drone, precum și participării Poloniei la inițiativa cehă de furnizare de obuze.

„Trebuie să menținem unitatea cu partenerii noștri și să facem tot posibilul pentru a obține o pace durabilă”, a subliniat președintele Ucrainei. Este important pentru Ucraina, pentru Polonia, pentru noi toți în Europa să ne coordonăm pozițiile și să ne atingem împreună obiectivele comune – securitatea națiunilor noastre, precum și consolidarea alianțelor noastre – Uniunea Europeană și NATO”, a mai spus președintele ucrainean.

El a mulțumit Poloniei pentru sprijinul său neclintit acordat Ucrainei pe calea sa către UE și NATO.

„Cea mai mare garanție de securitate pentru Ucraina ar fi, și sper că va fi în curând, aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a declarat președintele Poloniei.

Andrzej Duda a subliniat, de asemenea, angajamentul Poloniei de a sprijini Ucraina, inclusiv prin participarea la reconstrucția acesteia.

Luna trecută, preşedintele ucrainean a susținut că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia.

Ucraina i-a cerut Alianţei Nord-Atlantice în mod repetat să o invite să adere la organizaţie. NATO a declarat că Ucraina va fi membră a sa, dar nu a avansat o dată şi nu a adresat o invitaţie în această privinţă.

Republica Moldova va beneficia de un grant, în valoare de 1,3 miliarde de lei, din partea Statelor Unite ale Americii (SUA), pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și sporirea rezilienței cibernetice a țării, informează Guvernul de la Chișinău printr-un comunicat. 

Premierul Dorin Recean și șeful Misiunii Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în Moldova, John Allelo, au semnat miercuri o declarație comună în acest sens.

Aceasta vizează alocarea unui suport adițional, în cadrul Acordului de asistență privind obiectivul de dezvoltare, semnat de guvernele Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii (SUA).

„Mulțumim Guvernului SUA pentru susținerea programelor de dezvoltare în țara noastră. Grantul de 1,3 miliarde de lei, acordat Republicii Moldova, va contribui la prosperitatea cetățenilor noștri și asigurarea calității înalte a vieții, într-un mediu de pace și securitate”, a spus premierul Dorin Recean.

O parte din suma alocată va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătăți cooperării comerciale și economice dintre Republica Moldova și Ucraina. O altă parte din grant va fi utilizată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Multimodal Berești.

De asemenea, fondurile alocate sunt destinate sporirii rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Asistența va include instruiri în domeniul securității cibernetice și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.

”Vom continua să investim în proiectele de care beneficiază direct oamenii din Republica Moldova și să contribuim la viitorul prosper și sigur al cetățenilor”, a menționat șeful misiunii USAID Moldova, John Allelo.

Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea economică durabilă ancorată în integrarea europeană a fost semnat la Chișinău, la data de 28 septembrie 2016. 

Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova. 

88,1% dintre români au spus că nu sunt de acord cu ieșirea României din NATO și doar 8,1% vor ieșirea din Alianța Nord-Atlantică, arată un sondaj realizat de INSCOP, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale.

Fondatorul și directorul INSCOP, Remus Ștefureac a precizat miercuri pe pagina sa de Facebook că sondajul va fi prezentat integral la începutul săptămânii viitoare și că reprezintă probabil cea mai importantă cercetare sociologică publicată de INSCOP Research în ultimii ani”

Potrivit acestuia, sondajul va oferi “multe surprize luminoase în contextul cețos actual, dar și foarte multe realități dure care explică destul de clar ce se întămplă la nivelul populației, de unde vin multe dintre nemulțumiri, frustrări și sentimente legitime de revoltă”.

În postare, el a afirmat că “cea mai importantă observație este că frustrările nu au legătură cu atașamentul românilor față de UE și NATO. Acesta a crescut și chiar foarte puternic după alegerile prezidențiale ratate. Agresiunile informaționale au provocat reacția inversă a populației, ceea ce e o dovadă clară de reziliență a populației României. Problemele reale sunt altele, foarte serioase și le vom detalia în cadrul unei conferințe de presă, săptămâna viitoare”. 

Directorul INSCOP a precizat că a dat publicității rezultatul sondajului privind susținerea NATO deoarece “l-am văzut astăzi pe reprezentatul celui de-al doilea partid parlamentar vorbind nonșalant și cu declinări propagandistice străine țării despre ieșirea României din NATO dacă populația dorește acest lucru (un subiect absolut fals, parte din războiul informațional deschis, ăla fără perdea, al Rusiei împotrivă coeziunii populațiilor din țările membre NATO)”. 

Amintim că la nivelul NATO, un sondaj anual pe care Alianța îl publică în fiecare primăvară, arată că România este în top 6 țări aliate cu cel mai puternic sprijin popular pentru NATO, cu 82% dintre români care ar vota să rămână în NATO.

Tot referitor la România, sondajul din 2024 arată că 75% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine. 

Citiți și “ROEXIT”: Ce pierd românii, din țară și din diaspora, dacă România iese din Uniunea Europeană și NATO

NATO este o alianță politico-militară al cărei principiu de apărare colectivă “un atac împotriva unui atac este un atac împotriva tuturor” cuprins la articolul 5 din Tratatul NATO garantează securitatea membrilor săi. Umbrela de securitate euro-atlantică asupra României a fost resimțită constant în ultimele două decenii.

În prima lună de la declanșarea războiului Rusiei în Ucra, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre.

Alianța a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apărau spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene pregăteau desfășurări aeriene.

La aproape doi ani de la începutului războiului rus în Ucraina vecină, România găzduiește aproximativ 5.000 de militari americani și peste 1.000 de militari de militari aliați din Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Portugalia sau Polonia. Conform deciziilor summit-urilor NATO de la Vilnius din 2023 și de la Washington din 2024, grupul de luptă NATO din România condus de Franța va fi ridicat, în 2025, la nivel de brigadă, de la 1.500 la 4.000 de militari aliați.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO, în timp ce Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu este pregătită, prin investiții naționale, americane și aliate, să devină în următorul deceniu cea mai mare bază NATO din estul Europei.