Connect with us

ROMÂNIA

Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor are loc la București pe 14-15 martie: Declarația finală privind viitorul Europei va fi înmânată președintelui Klaus Iohannis înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai

Published

on

Foto: Comitetul European al Regiunilor

Europa are nevoie de regiunile și orașele sale în aceeași măsură în care au și ele nevoie de Europa. Astfel, la 14 și 15 martie 2019 se organizează la București Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor, care va reuni lideri ai UE (naționali, locali și regionali) din întreaga Europă pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene și modalitățile de implicare mai eficientă a cetățenilor în proiectul european prin intermediul autorităților locale și regionale. Evenimentul va avea loc într-un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene și pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU. 

Cel de-al 8-lea Summit European al Regiunilor și Orașelor din București va avea loc sub titlul ,,(Re)New Europe” („Europa (re)înnoită”) și va fi unul dintre cele mai importante evenimente din timpul Președinției Române a Consiliului UE. Pentru politicienii regionali și locali, Summit-ul va oferi ocazia de a se poziționa înaintea următorului mandat al instituțiilor Uniunii Europene (2019-2024).

Comitetul European al Regiunilor (CoR) va adopta o declarație la sfârșitul summitului, care va fi construită pe baza unui număr de mesaje-cheie, bazate printre altele pe: raportul final al CoR privind dialogurile cetățenilor, avizul CoR privind viitorul a Europei și discursul președintelui Karl-Heinz Lambertz al CoR – ,,Starea Uniunii: viziunea regiunilor și a orașelor”.

Documentul, intitulat ,,Construirea UE de la bază cu regiunile și orașele noastre”, va reprezenta contribuția CoR la dezbaterea politică continuă privind ,,Viitorul Europei”. De asemenea, va pune bazele priorităților pentru următorul mandat al CoR.

Declarația finală va fi înmânată conducătorilor instituțiilor UE și șefilor de stat și de guvern, înainte de Consiliul lor informal de la Sibiu (România), din 9 mai, în cursul căruia vor fi discutate viitorul UE-27. În cazul României, declarația va fi înmânată oficial Președintelui Klaus Iohannis.

Printre vorbitori se vor număra lideri politici de la nivelul UE și al autorităților naționale, regionale și locale din toată Europa, iar în acest sens îi amintim pe Klaus Iohannis, președintele României, Viorica Dăncilă, premierul României, Karl-Heinz Lambertz, președintele CoR, Luca Jahier, președintele Comitetului Economic și Social European, Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, Michel Barnier, negociator-șef al UE pentru Brexit și nu, în ultimul rând, pe Robert Negoiță, primarul sectorului 3 și conducătorul delegației României în CoR, precum și pe Gabriela Firea, primarul general al Municipiului București. Lista invitaților speciali este completată și de alte personalități din Austria, Polonia, Belgia, Cehia sau Spania și Suedia.

Amintim faptul că România deține Președinția Consiliului UE, sub deviza „Coeziunea, o valoare comună europeană”, în cursul unui an decisiv pentru viitorul Uniunii Europene. În timpul Președinției române se vor purta dezbaterile asupra viitorului buget al UE, urmând ca, în acest an, viitorul Parlament European să fie ales de către cetățenii din 27, și nu din 28 de state membre. România plasează coeziunea, competitivitatea, creșterea economică și valorile comune în centrul preocupărilor președinției sale. Potrivit Președinției române a Consiliului, UE trebuie regândită în jurul acestor priorități, pentru a o aduce mai aproape de cetățenii săi. Aceasta se poate face doar în consonanță cu orașele, regiunile, comunele și satele de la nivel european.

În scrisoarea sa premergătoare Summit-ului de la București, președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz declara:

,,Împreună cu delegația română la Comitetul Regiunilor, condusă de președintele ei, dl Negoiță, și cu Președinția română a UE, vom demonstra la acest Summit, „Europa (re)înnoită”, că regiunile și orașele se află în prima linie a realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, care ar trebui să devină modelul economic dominant, pe termen lung, al UE. Declarația Summitului va reprezenta mesajul tuturor autorităților locale și regionale din Uniune către toate guvernele naționale din UE-27 și va afirma clar că, în viitor, Europa va avea nevoie de regiuni și orașe, așa cum și ele vor avea nevoie de Europa. Numai împreună putem crea o Europă mai unită, o Europă a cetățenilor.”

Summitul din 14 și 15 martie de la București se va concentra pe discutarea următoarelor teme: implicarea cetățenilor de la nivel local în procesul decizional al Uniunii, în parteneriat cu administrațiile locale și regionale; favorizarea investițiilor regionale pentru consolidarea cooperării teritoriale, a creării locurilor de muncă și a incluziunii sociale; îmbunătățirea aplicării principiului subsidiarității, în virtutea căruia deciziile trebuie luate de forurile cele mai apropiate de cetățeni; sau combaterea schimbărilor climatice, prin ecologizarea economiilor și reducerea poluării atmosferice în special în marile orașe. 

Summit-ul European al Orașelor și Regiunilor a fost creat cu scopul de a asigura că guvernele locale și regionale contribuie pe deplin la cele mai importante dezbateri ale Uniunii Europene. Acesta a fost creat de Comitetul European al Regiunilor pentru a-și completa activitatea de zi cu zi ca organism consultativ pentru instituțiile decizionale ale UE. Summit-ul este ținut la fiecare doi ani. Summit-urile sunt de obicei ținute în țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Summit-urile recente au avut loc în Bratislava (2016), Atena (2014), Copenhaga (2012), Praga (2009) și Roma (2007). Această tradiție este menținută în acest an.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Două noi cazuri de coronavirus au fost confirmate în România. În total, trei persoane au fost depistate pozitiv, 182 se află în carantină și 8231 sunt monitorizate la domiciliu

Published

on

© European Commission - Twitter

Încă două persoane – o femeie din Timişoara şi un bărbat din Maramureş – au fost depistate pozitiv cu noul coronavirus, au anunţat vineri secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Nelu Tătaru. 

El a declarat, într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul MAI, că în urma testelor de supraveghere s-au confirmat încă două cazuri de coronavirus – un bărbat de 45 de ani din Maramureş şi o femeie de 38 de ani din Timişoara.

Femeia rămâne la Centrul din Timişoara şi bărbatul la Centrul din Cluj pentru tratament.

”Primul caz – un bărbat de 45 de ani, din Maramureș. El e din afara zonei de carantinaj, întors în țară pe 25 februarie. El a fost la doctor în Italia, a ajuns cu febră în România, a fost internat la Clinica de boli infecțioase din Maramureș, apoi transferat la Cluj. Al doilea caz este o femeie de 38 de ani din Timișoara. A mers la Bergamo, în Italia, pe 25 februarie a prezentat primele simptome. Pe 27 februarie a mers la spital, a fost testată, a mers acasă în izolare. Azi, testul său a fost confirmat pozitiv. Femeia a rămas la centrul din Timișoara, bărbatul a rămas la centrul din Cluj”, a spus Nelu Tătaru.

Primul român cu coronavirus a fost confirmat, miercuri, la Institutul Matei Balș din București. Instituţia a făcut publice toate informaţiile legate de coronavirus şi a transmis oamenilor să se informeze doar din surse oficiale.

Potrivit celor mai recente actualizări furnizate de Grupul de Comunicare Strategică de la nivelul MAE, MAI, MS și DSU, 182 de persoane se află în carantină, iar 8231 de persoane sunt monitorizate la domiciliu.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe: România merită să fie câștigătoarea trofeului ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© CaleaEuroepana-Zaim Diana

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, susține România în competiția ”Arborele European” al anului 2020. Țara noastră fiind finalistă în cadrul acestei ediții cu un brad multisecular cu vârsta de peste 500 de ani.

Costel Alexe transmite un mesaj tuturor românilor pentru a vota bradul românesc în această competiție.

”Prin urmare, adresăm un apel tuturor românilor din țară și celor ce sunt departe de casă, tuturor celor ce stiu ce înseamnă perseverența, competiția și performanța, din domeniile culturii, sportului, educației, cercetării, massmedia, tuturor celor ce știu ce înseamnă greul, celor ce desfășoară activități de care depindem zi de zi, tuturor celor care iubesc această țară, tuturor vocilor României să sprijiniți prin votul dvs. România este în finala competiției Arborele European al Anului 2020. Țara noastră merită să fie câștigătoarea trofeului European Tree of the Year.”

Puteți vota arborele european al anului 2020, aici.

Câștigătorul concursului European Tree of the Year 2020 va fi anunțat în data de 17 martie, în cadrul festivității de premiere de la Palatul Parlamentului European din Bruxelles.

”Votați în număr cât mai mare Bradul Românesc Multisecular!”, transmite Costel Alexe în mesajul postat pe pagina de Facebook.


Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar”, spune legenda.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending