Connect with us

ROMÂNIA

Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor are loc la București pe 14-15 martie: Declarația finală privind viitorul Europei va fi înmânată președintelui Klaus Iohannis înaintea Summit-ului de la Sibiu din 9 mai

Published

on

Foto: Comitetul European al Regiunilor

Europa are nevoie de regiunile și orașele sale în aceeași măsură în care au și ele nevoie de Europa. Astfel, la 14 și 15 martie 2019 se organizează la București Al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor, care va reuni lideri ai UE (naționali, locali și regionali) din întreaga Europă pentru a discuta despre viitorul Uniunii Europene și modalitățile de implicare mai eficientă a cetățenilor în proiectul european prin intermediul autorităților locale și regionale. Evenimentul va avea loc într-un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene și pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU. 

Cel de-al 8-lea Summit European al Regiunilor și Orașelor din București va avea loc sub titlul ,,(Re)New Europe” („Europa (re)înnoită”) și va fi unul dintre cele mai importante evenimente din timpul Președinției Române a Consiliului UE. Pentru politicienii regionali și locali, Summit-ul va oferi ocazia de a se poziționa înaintea următorului mandat al instituțiilor Uniunii Europene (2019-2024).

Comitetul European al Regiunilor (CoR) va adopta o declarație la sfârșitul summitului, care va fi construită pe baza unui număr de mesaje-cheie, bazate printre altele pe: raportul final al CoR privind dialogurile cetățenilor, avizul CoR privind viitorul a Europei și discursul președintelui Karl-Heinz Lambertz al CoR – ,,Starea Uniunii: viziunea regiunilor și a orașelor”.

Documentul, intitulat ,,Construirea UE de la bază cu regiunile și orașele noastre”, va reprezenta contribuția CoR la dezbaterea politică continuă privind ,,Viitorul Europei”. De asemenea, va pune bazele priorităților pentru următorul mandat al CoR.

Declarația finală va fi înmânată conducătorilor instituțiilor UE și șefilor de stat și de guvern, înainte de Consiliul lor informal de la Sibiu (România), din 9 mai, în cursul căruia vor fi discutate viitorul UE-27. În cazul României, declarația va fi înmânată oficial Președintelui Klaus Iohannis.

Printre vorbitori se vor număra lideri politici de la nivelul UE și al autorităților naționale, regionale și locale din toată Europa, iar în acest sens îi amintim pe Klaus Iohannis, președintele României, Viorica Dăncilă, premierul României, Karl-Heinz Lambertz, președintele CoR, Luca Jahier, președintele Comitetului Economic și Social European, Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, Michel Barnier, negociator-șef al UE pentru Brexit și nu, în ultimul rând, pe Robert Negoiță, primarul sectorului 3 și conducătorul delegației României în CoR, precum și pe Gabriela Firea, primarul general al Municipiului București. Lista invitaților speciali este completată și de alte personalități din Austria, Polonia, Belgia, Cehia sau Spania și Suedia.

Amintim faptul că România deține Președinția Consiliului UE, sub deviza „Coeziunea, o valoare comună europeană”, în cursul unui an decisiv pentru viitorul Uniunii Europene. În timpul Președinției române se vor purta dezbaterile asupra viitorului buget al UE, urmând ca, în acest an, viitorul Parlament European să fie ales de către cetățenii din 27, și nu din 28 de state membre. România plasează coeziunea, competitivitatea, creșterea economică și valorile comune în centrul preocupărilor președinției sale. Potrivit Președinției române a Consiliului, UE trebuie regândită în jurul acestor priorități, pentru a o aduce mai aproape de cetățenii săi. Aceasta se poate face doar în consonanță cu orașele, regiunile, comunele și satele de la nivel european.

În scrisoarea sa premergătoare Summit-ului de la București, președintele CoR, Karl-Heinz Lambertz declara:

,,Împreună cu delegația română la Comitetul Regiunilor, condusă de președintele ei, dl Negoiță, și cu Președinția română a UE, vom demonstra la acest Summit, „Europa (re)înnoită”, că regiunile și orașele se află în prima linie a realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, care ar trebui să devină modelul economic dominant, pe termen lung, al UE. Declarația Summitului va reprezenta mesajul tuturor autorităților locale și regionale din Uniune către toate guvernele naționale din UE-27 și va afirma clar că, în viitor, Europa va avea nevoie de regiuni și orașe, așa cum și ele vor avea nevoie de Europa. Numai împreună putem crea o Europă mai unită, o Europă a cetățenilor.”

Summitul din 14 și 15 martie de la București se va concentra pe discutarea următoarelor teme: implicarea cetățenilor de la nivel local în procesul decizional al Uniunii, în parteneriat cu administrațiile locale și regionale; favorizarea investițiilor regionale pentru consolidarea cooperării teritoriale, a creării locurilor de muncă și a incluziunii sociale; îmbunătățirea aplicării principiului subsidiarității, în virtutea căruia deciziile trebuie luate de forurile cele mai apropiate de cetățeni; sau combaterea schimbărilor climatice, prin ecologizarea economiilor și reducerea poluării atmosferice în special în marile orașe. 

Summit-ul European al Orașelor și Regiunilor a fost creat cu scopul de a asigura că guvernele locale și regionale contribuie pe deplin la cele mai importante dezbateri ale Uniunii Europene. Acesta a fost creat de Comitetul European al Regiunilor pentru a-și completa activitatea de zi cu zi ca organism consultativ pentru instituțiile decizionale ale UE. Summit-ul este ținut la fiecare doi ani. Summit-urile sunt de obicei ținute în țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Summit-urile recente au avut loc în Bratislava (2016), Atena (2014), Copenhaga (2012), Praga (2009) și Roma (2007). Această tradiție este menținută în acest an.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România va primi 25.157 de flacoane de Remdesivir, a doua cea mai mare cantitate pentru o țară UE, pentru tratarea a peste 1.200 de pacienți COVID-19

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

România va beneficia de o cantitate de 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică producătoare. Astfel, în data de 7 august 2020, țării noastre îi vor fi repartizate 6026 flacoane Remdesivir, cantitate care ajunge pentru asigurarea tratamentului unui număr de peste 1200 pacienti eligibili (5 flacoane/pacient), anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.

Repartiția realizată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate dupa Spania, precizează sursa citată.

Conform calendarului transmis de către Bruxelles, în data de 11 septembrie 2020 vor fi primite alte 10.336 de flacoane pentru aproximatic 2067 pacienți eligibili, iar în data de 9 octombrie 2020, un număr de 8.795 flacoane care vor ajunge pentru asigurarea tratamentului a încă aproximativ 1759 de pacienți eligibili.

Ultimele două tranșe vor fi evaluate în funcție de evoluția epidemiologică la 14 zile.

Livrarea cantităților se va face în depozitele Companiei Unifarm SA de unde vor fi distribuite către unitățile sanitare desemnate în cadrul Ordinului ministrului Sănătății nr. 555/2020, în functie de numărul de cazuri medii si severe eligibile.

În data de 28 iulie, Veklury a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19. Începând cu prima parte a lunii august vor fi puse la dispoziția statelor membre și a Regatului Unit, loturi de Veklury, cu coordonarea și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a răspunde nevoilor imediate.

Comisia Europeană va finanța contractul, în valoare totală de 63 de milioane EUR. Astfel, va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30.000 de pacienți din spațiul european care prezintă simptome severe de COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Vizitele turistice în România, în scădere cu 62% în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă în 2019

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În primele șase luni ale anului, unitățile de cazare turistică din România au înregistrat cu aproximativ 62% mai puține sosiri față de aceeași perioadă în 2019, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. De asemenea, din numărul total de turiști, 86% au fost turiști români, iar restul turiști străini, majoritatea provenind din țări ale Uniunii Europene, în special Germania, Italia, Franța și Regatul Unit. Principalele destinații de vacanță au fost județele București, Brașov, Constanța sau Cluj.

Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în primele șase luni ale anului 2020

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2020 au însumat 2148,2 mii, în scădere cu 61,8% faţă de perioada 1.01.-30.06.2019. Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.06.2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 86,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 13,9%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2020 au însumat 4280,0 mii, în scădere cu 62,5% faţă de cele din perioada 1.01.-30.06.2019. Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2020, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,1%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (73,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia 70,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în perioada 1.01.-30.06.2020 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01.-30.06.2020 a fost de 19,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 9,0 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-30.06.2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.01.-30.06.2020 s-au înregistrat la bungalouri (23,7%), hoteluri (23,0%), vile turistice (16,7%), hosteluri (16,2%), pensiuni turistice (15,1%) cabane turistice (13,5%), pensiuni agroturistice (13,0%) şi spații de cazare pe nave (11,9%).

Pe judeţe, în perioada 1.01.-30.06.2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (324,4 mii), Braşov (277,0 mii), Constanța (133,8 mii), Prahova (115,8 mii), Cluj (102,3 mii), Bihor (89,9 mii), Mureș (88,4 mii), Sibiu (81,3 mii) şi Suceava (79,6 mii) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (580,0 mii), Braşov (564,7 mii), Constanța (365,7 mii), Prahova (249,2 mii), Bihor (188,6 mii), Cluj (184,7 mii), Vâlcea (180,5 mii), Timiș (172,2 mii), Mureș (169,1 mii) şi Suceava (161,7 mii).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (32,1 mii), Israel (27,2 mii), Italia (27,1 mii), Regatul Unit (18,5 mii) şi Franţa (17,1 mii).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada de referință 1.01.-30.06.2020 de 2724,8 mii, în scădere cu 50,8% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,7%, respectiv 17,6% din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2020 de 5121,0 mii, în scădere cu 49,6% comparativ cu perioada 1.01.-30.06.2019. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,8%, respectiv 30,5% din numărul total de plecări.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Economiei: Au fost aprobate granturile în valoare de un miliard de euro pentru IMM-uri

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență pentru deschiderea a 3 scheme de finanțare pentru IMM-urile care au fost puternic afectate de criza coronavirusului COVID-19, proiect cuprins în Planul național de investiții și relansare economică, inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și administrat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se arată în comunicatul oficiail.

Măsurile adoptate de Executiv vizează sprijinirea din fonduri europene nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în cuantum de 1 miliard de euro, a întreprinderilor mici și mijlocii, prin acordarea de microgranturi, granturi pentru capital de lucru și granturi pentru investiții.

„Prin măsurile adoptate astăzi, un miliard de euro intră direct în economie, prin IMM-urile care vor primi o injecție directă de capital de lucru și fonduri pentru extinderea sau realizarea de capacități de producție. Banii trebuie să ajungă la firme până la sfârșitul acestui an. Este un proiect ambițios, pe care ne-am angajat că îl vom duce la bun sfârșit și așa vom face”, a declarat ministrul Virgil Popescu despre fondurile care ar urma să ajungă, potrivit estimărilor Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la circa 100.000 de afaceri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending