Connect with us

GENERAL

Al cincilea summit al Parteneriatului Estic are loc vineri la Bruxelles. Care sunt cele mai cunoscute 10 mituri și așteptări false

Published

on

Vineri va avea loc la Bruxelles cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic (PEV), prilej cu care vor fi conturate mai bine perspectivele de evoluție a relațiilor dintre Uniunea Europeană și statele aflate în vecinătatea Estică.

Parteneriatul Estic este un acord care are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:  Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. Summitul de la Riga din 2015 a convenit asupra a patru domenii prioritare de cooperare. Acest summit a trebuit, de asemenea, să se ocupe de implicațiile unui nou peisaj european de securitate marcat de criza din Ucraina și din jurul acesteia. În acest context, Summitul de la Riga a reconfirmat principiul relațiilor diferențiate.

Citiți și Agenda Președintelui Klaus Iohannis. Președintele României va participa la summitul Parteneriatului Estic pe 24 noiembrie

Pe baza acestui parteneriat au apărut mai multe mituri de-a lungul timpului, dar au fost create și anumite așteptări care nu sunt reale. Comisia Europeană a sintetizat cele 10 mituri: 

Mitul 1

Participarea la Parteneriatul Estic duce la aderarea la UE

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este un proces de aderare la UE. Obiectivul său este crearea unui spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate și pentru o cooperare sporită. Inițiativa Parteneriatului estic oferă un cadru incluziv pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina de cooperare în special cu privire la: (1) dezvoltarea economică și oportunitățile de piață; (2) consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe; (2) conectivitate, eficiența energetică, mediu și schimbările climatice; și (4) mobilitate și contactele interpersonale. Fiecare țară are libertatea de a alege nivelul de ambiție și obiectivele la care aspiră în relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Mitul 2

Inițiativa Parteneriatului Estic a fost creată de UE ca o provocare la adresa Rusiei

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este împotriva niciunei țări; este o platformă constructivă și reciproc avantajoasă care le permite țărilor din regiune să construiască o relație mai strânsă cu UE, în cazul în care ele doresc acest lucru. UE nu impune niciunuia dintre partenerii săi să aleagă între UE sau orice alte țări. Ne pronunțăm în favoarea unor relații de bună vecinătate. Parteneriatul estic respectă aspirațiile individuale și ambiția fiecărei țări partenere.

Mitul 3

Parteneriatul estic implică destabilizare sau schimbări de regim FALS:

Agenda generatoare de transformări a Parteneriatului estic are ca obiectiv realizarea de schimbări pozitive pentru viețile cetățenilor din Uniunea Europeană și din țările Parteneriatului estic. Una dintre principalele modalități de realizare a acestui obiectiv este integrarea și promovarea normelor și principiilor democratice. UE nu le impune țărilor partenere acțiuni sau programe. Obiectivul general al cooperării este de a crea un spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate în conformitate cu aspirațiile fiecărei țări.

Mitul 4

Agenda Parteneriatului estic este impusă partenerilor împotriva voinței lor

FALS: Parteneriatul estic este o inițiativă comună a Uniunii Europene și a celor șase țări partenere. Nu a fost impusă, iar țările au posibilitatea de a-și alege nivelul de angajament și de ambiție. UE nu impune valori sau o agendă de reforme țărilor partenere. Dimpotrivă. Țările partenere decid să se alinieze la standardele UE. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin adoptarea unor structuri de guvernanță transparente și responsabile și prin armonizarea standardelor sectoriale pentru a beneficia de oportunități comerciale reciproce.

Mitul 5

Fondurile UE se pierd din cauza corupției

FALS: Fondurile UE sunt întotdeauna supuse unor proceduri stricte de monitorizare și raportare. În plus, corupția îi afectează cel mai grav pe oamenii obișnuiți și, de aceea, una dintre principalele priorități susținute de UE în țările partenere este combaterea corupției: reforma sistemului judiciar; reformele constituționale și electorale; îmbunătățirea globală a mediului de afaceri și reforma administrației publice. Sprijinirea acestor reforme, care vizează instituirea unui sistem echitabil, cu un sistem de control și echilibru, este în interesul cetățenilor UE și al cetățenilor din țările partenere.

Mitul 6

Parteneriatul estic a permis migrarea în masă din aceste țări în Uniunea Europeană

FALS: Uniunea Europeană a încheiat acorduri cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina care le permit cetățenilor lor care dețin pașapoarte biometrice să călătorească fără viză în spațiul Schengen, timp de 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Aceștia pot intra pentru turism, pentru a-și vizita rudele sau prietenii sau în scopuri profesionale, dar nu pentru a lucra. Sunt în vigoare acorduri de facilitare a eliberării vizelor cu Armenia și Azerbaidjan prin care vizele sunt încă necesare, dar sarcina administrativă este redusă pentru cetățenii acestor state care călătoresc în spațiul Schengen. Aceste acorduri sunt însoțite de acorduri de readmisie, care stabilesc 4 procedurile de returnare a imigranților ilegali în țările lor, inclusiv a celor implicați în activități infracționale. Există controale sistematice prin consultarea bazelor de date relevante cu privire la persoanele care traversează frontierele externe ale UE, pentru a se verifica că acestea nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică. Aceste baze de date includ Sistemul de informații Schengen și baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate sau pierdute. Un proiect organizat de Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, face eforturi pentru a consolida gestionarea frontierelor în cele șase țări partenere. Se oferă formare adaptată autorităților relevante pentru a le ajuta să îmbunătățească securitatea, pentru a proteja persoanele vulnerabile (de exemplu, solicitanți de azil, victime ale traficului de persoane), pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră și a reduce corupția.

Mitul 7

Liberul schimb creează premisele unei concurențe neloiale pentru produsele țărilor partenere pe piața UE și forță de muncă mai ieftină

FALS: Relațiile comerciale dintre UE și țările partenere sunt reciproc avantajoase. Țările semnatare ale Parteneriatului estic oferă noi piețe și consumatori pentru întreprinderile europene, iar zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina le permit cetățenilor din aceste țări să beneficieze de o ofertă mai variată, de calitate și de siguranță a produselor la care au acces, datorită creșterii standardelor de protecție a consumatorilor. Exporturile UE în cele șase țări partenere aproape s-au dublat, crescând de la 16,3 miliarde EUR în 2004 la 30 miliarde EUR în 2016. Cifrele pentru primele opt luni ale anului 2017 sunt, de asemenea, promițătoare, arătând în mod clar o creștere a comerțului bilateral în toate cele șase țări. Controalele vamale la frontierele externe ale UE arată că produsele importate trebuie să respecte în continuare standardele și cerințele UE. De asemenea, UE poate lua măsuri în cazul în care un sector industrial din UE reclamă daune cauzate de practicile neloiale, cum ar fi dumpingul sau subvențiile

Mitul 8

Prin intermediul Parteneriatului estic, UE cooperează cu lideri care nu respectă democrația și drepturile omului

FALS: Uniunea Europeană a fost creată pe principiile democrației și respectării drepturilor omului. UE este un apărător și susținător al acestor valori atât în Uniunea Europeană, cât și dincolo de frontierele acesteia. Valoarea adăugată a Parteneriatului estic este faptul că oferă o platformă pentru statele membre din Uniunea Europeană și cele șase țări partenere să se reunească, să facă schimb de experiență și de bune practici. Consolidarea guvernanței, inclusiv consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale Parteneriatului estic. În afara cadrului Parteneriatului estic, care este un cadru multilateral, Uniunea Europeană se bucură, de asemenea, de relații bilaterale puternice cu fiecare țară în parte și abordează aspecte legate de democrație și drepturile omului în cadrul dialogurilor anuale specializate.

Mitul 9

Calitatea de membru al Parteneriatului estic înseamnă că aceste țări nu pot fi membre ale Uniunii Economice Eurasiatice

FALS: Participarea în cadrul inițiativei Parteneriatului estic nu exclude apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică. Armenia și Belarus, de exemplu, participă la ambele. UE este un susținător al integrării regionale în toate zonele din lume. Însă acest sprijin se bazează pe libertatea de alegere a țărilor participante și pe respectarea dreptului internațional, inclusiv respectarea frontierelor internaționale. Atunci când vine vorba de cooperarea dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, angajarea este posibilă dacă statele membre ale UE decid să îi dea curs, în sincronie cu punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk

Mitul 10

Cetățenii UE nu beneficiază de Parteneriatul estic

FALS: Stabilitatea, securitatea și prosperitatea țărilor din vecinătatea noastră sunt esențiale pentru propria stabilitate, securitate și prosperitate a UE, de care beneficiază direct cetățenii UE. Crearea unui spațiu comun care posedă aceste calități este obiectivul Parteneriatului estic. În plus, Parteneriatul estic creează noi piețe și consumatori pentru întreprinderi de ambele părți, în special prin semnarea de acorduri de asociere care includ zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. În temeiul acestor acorduri, sunt protejate indicațiile geografice și drepturile de proprietate intelectuală ale cetățenilor, întreprinderilor și regiunilor UE. Alte avantaje ale Parteneriatului estic și ale relațiilor strânse cu vecinii noștri din est sunt sporirea turismului și a oportunităților de schimburi, în special pentru tineri (de exemplu, Programul Erasmus+, Forumul Tineretului din cadrul Parteneriatului estic). Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, mass-media independentă în țările Parteneriatului estic, întrucât o mass-media critică și liberă este esențială pentru democrație, care, la rândul său, promovează stabilitatea în țările din vecinătatea UE.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

GENERAL

Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care se menține, după Brexit, dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiaţii minori neînsoţiţi

Published

on

© UK House of Lords/ Facebook

Camera Lorzilor a Parlamentului britanic a adus marți noi amendamente la proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, entitatea legislativă a adoptat cu 300 de voturi pentru și 220 împotrivă un amendament propus de laburistul Alf Dubs, potrivit căruia s-ar menține după Brexit dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiații minori, existent în Uniunea Europeană.

Acesta a fost omis din actualul proiect de lege, precum și obligația guvernului de a informa Parlamentului cu privire la orice tratative cu Uniunea Europeană pe acest subiect.

Un alt amendament adoptat la un scor strâns, de doar 4 voturi, ce a primit 239 de voturi pentru și 235 de voturi împotrivă, este acela prin care garantează Scoției și Țării Galilor posibilitatea de a-și susține punctele de vedere la negocierile cu Uniunea Europeană, după Brexit.

Convenția Sewel, denumită după lordul John Buttifant Sewel, se aplică atunci când Parlamentul britanic dorește să legifereze cu privire la aspecte ce țin de competența autorităților descentralizate (Adunarea Națională aȚării Galilor, Parlamentul scoțian și Adunarea Națională a Irlandei de Nord).

Potrivit prevederilor convenției, Parlamentul britanic va avea nevoie ca instituția descentralizată să își dea consimțământul.

Aceste noi modificări aduse proiectului de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană vin după ce Camera Lorzilor a adoptat luni un amendament prin care drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit vor fi protejate după Brexit.

Astfel, cetățenii UE eligibili ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după aceaste decizii, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentele vor fi respinse, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra deciziilor în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Proiectul de lege poate face traseul între cele două camere ale Parlamentului până când acestea se pun de acord asupra formei finale. Odată ce ambele camere ajung la un consens, acesta este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending