Connect with us

GENERAL

Al cincilea summit al Parteneriatului Estic are loc vineri la Bruxelles. Care sunt cele mai cunoscute 10 mituri și așteptări false

Published

on

Vineri va avea loc la Bruxelles cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic (PEV), prilej cu care vor fi conturate mai bine perspectivele de evoluție a relațiilor dintre Uniunea Europeană și statele aflate în vecinătatea Estică.

Parteneriatul Estic este un acord care are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:  Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. Summitul de la Riga din 2015 a convenit asupra a patru domenii prioritare de cooperare. Acest summit a trebuit, de asemenea, să se ocupe de implicațiile unui nou peisaj european de securitate marcat de criza din Ucraina și din jurul acesteia. În acest context, Summitul de la Riga a reconfirmat principiul relațiilor diferențiate.

Citiți și Agenda Președintelui Klaus Iohannis. Președintele României va participa la summitul Parteneriatului Estic pe 24 noiembrie

Pe baza acestui parteneriat au apărut mai multe mituri de-a lungul timpului, dar au fost create și anumite așteptări care nu sunt reale. Comisia Europeană a sintetizat cele 10 mituri: 

Mitul 1

Participarea la Parteneriatul Estic duce la aderarea la UE

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este un proces de aderare la UE. Obiectivul său este crearea unui spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate și pentru o cooperare sporită. Inițiativa Parteneriatului estic oferă un cadru incluziv pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina de cooperare în special cu privire la: (1) dezvoltarea economică și oportunitățile de piață; (2) consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe; (2) conectivitate, eficiența energetică, mediu și schimbările climatice; și (4) mobilitate și contactele interpersonale. Fiecare țară are libertatea de a alege nivelul de ambiție și obiectivele la care aspiră în relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Mitul 2

Inițiativa Parteneriatului Estic a fost creată de UE ca o provocare la adresa Rusiei

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este împotriva niciunei țări; este o platformă constructivă și reciproc avantajoasă care le permite țărilor din regiune să construiască o relație mai strânsă cu UE, în cazul în care ele doresc acest lucru. UE nu impune niciunuia dintre partenerii săi să aleagă între UE sau orice alte țări. Ne pronunțăm în favoarea unor relații de bună vecinătate. Parteneriatul estic respectă aspirațiile individuale și ambiția fiecărei țări partenere.

Mitul 3

Parteneriatul estic implică destabilizare sau schimbări de regim FALS:

Agenda generatoare de transformări a Parteneriatului estic are ca obiectiv realizarea de schimbări pozitive pentru viețile cetățenilor din Uniunea Europeană și din țările Parteneriatului estic. Una dintre principalele modalități de realizare a acestui obiectiv este integrarea și promovarea normelor și principiilor democratice. UE nu le impune țărilor partenere acțiuni sau programe. Obiectivul general al cooperării este de a crea un spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate în conformitate cu aspirațiile fiecărei țări.

Mitul 4

Agenda Parteneriatului estic este impusă partenerilor împotriva voinței lor

FALS: Parteneriatul estic este o inițiativă comună a Uniunii Europene și a celor șase țări partenere. Nu a fost impusă, iar țările au posibilitatea de a-și alege nivelul de angajament și de ambiție. UE nu impune valori sau o agendă de reforme țărilor partenere. Dimpotrivă. Țările partenere decid să se alinieze la standardele UE. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin adoptarea unor structuri de guvernanță transparente și responsabile și prin armonizarea standardelor sectoriale pentru a beneficia de oportunități comerciale reciproce.

Mitul 5

Fondurile UE se pierd din cauza corupției

FALS: Fondurile UE sunt întotdeauna supuse unor proceduri stricte de monitorizare și raportare. În plus, corupția îi afectează cel mai grav pe oamenii obișnuiți și, de aceea, una dintre principalele priorități susținute de UE în țările partenere este combaterea corupției: reforma sistemului judiciar; reformele constituționale și electorale; îmbunătățirea globală a mediului de afaceri și reforma administrației publice. Sprijinirea acestor reforme, care vizează instituirea unui sistem echitabil, cu un sistem de control și echilibru, este în interesul cetățenilor UE și al cetățenilor din țările partenere.

Mitul 6

Parteneriatul estic a permis migrarea în masă din aceste țări în Uniunea Europeană

FALS: Uniunea Europeană a încheiat acorduri cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina care le permit cetățenilor lor care dețin pașapoarte biometrice să călătorească fără viză în spațiul Schengen, timp de 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Aceștia pot intra pentru turism, pentru a-și vizita rudele sau prietenii sau în scopuri profesionale, dar nu pentru a lucra. Sunt în vigoare acorduri de facilitare a eliberării vizelor cu Armenia și Azerbaidjan prin care vizele sunt încă necesare, dar sarcina administrativă este redusă pentru cetățenii acestor state care călătoresc în spațiul Schengen. Aceste acorduri sunt însoțite de acorduri de readmisie, care stabilesc 4 procedurile de returnare a imigranților ilegali în țările lor, inclusiv a celor implicați în activități infracționale. Există controale sistematice prin consultarea bazelor de date relevante cu privire la persoanele care traversează frontierele externe ale UE, pentru a se verifica că acestea nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică. Aceste baze de date includ Sistemul de informații Schengen și baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate sau pierdute. Un proiect organizat de Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, face eforturi pentru a consolida gestionarea frontierelor în cele șase țări partenere. Se oferă formare adaptată autorităților relevante pentru a le ajuta să îmbunătățească securitatea, pentru a proteja persoanele vulnerabile (de exemplu, solicitanți de azil, victime ale traficului de persoane), pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră și a reduce corupția.

Mitul 7

Liberul schimb creează premisele unei concurențe neloiale pentru produsele țărilor partenere pe piața UE și forță de muncă mai ieftină

FALS: Relațiile comerciale dintre UE și țările partenere sunt reciproc avantajoase. Țările semnatare ale Parteneriatului estic oferă noi piețe și consumatori pentru întreprinderile europene, iar zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina le permit cetățenilor din aceste țări să beneficieze de o ofertă mai variată, de calitate și de siguranță a produselor la care au acces, datorită creșterii standardelor de protecție a consumatorilor. Exporturile UE în cele șase țări partenere aproape s-au dublat, crescând de la 16,3 miliarde EUR în 2004 la 30 miliarde EUR în 2016. Cifrele pentru primele opt luni ale anului 2017 sunt, de asemenea, promițătoare, arătând în mod clar o creștere a comerțului bilateral în toate cele șase țări. Controalele vamale la frontierele externe ale UE arată că produsele importate trebuie să respecte în continuare standardele și cerințele UE. De asemenea, UE poate lua măsuri în cazul în care un sector industrial din UE reclamă daune cauzate de practicile neloiale, cum ar fi dumpingul sau subvențiile

Mitul 8

Prin intermediul Parteneriatului estic, UE cooperează cu lideri care nu respectă democrația și drepturile omului

FALS: Uniunea Europeană a fost creată pe principiile democrației și respectării drepturilor omului. UE este un apărător și susținător al acestor valori atât în Uniunea Europeană, cât și dincolo de frontierele acesteia. Valoarea adăugată a Parteneriatului estic este faptul că oferă o platformă pentru statele membre din Uniunea Europeană și cele șase țări partenere să se reunească, să facă schimb de experiență și de bune practici. Consolidarea guvernanței, inclusiv consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale Parteneriatului estic. În afara cadrului Parteneriatului estic, care este un cadru multilateral, Uniunea Europeană se bucură, de asemenea, de relații bilaterale puternice cu fiecare țară în parte și abordează aspecte legate de democrație și drepturile omului în cadrul dialogurilor anuale specializate.

Mitul 9

Calitatea de membru al Parteneriatului estic înseamnă că aceste țări nu pot fi membre ale Uniunii Economice Eurasiatice

FALS: Participarea în cadrul inițiativei Parteneriatului estic nu exclude apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică. Armenia și Belarus, de exemplu, participă la ambele. UE este un susținător al integrării regionale în toate zonele din lume. Însă acest sprijin se bazează pe libertatea de alegere a țărilor participante și pe respectarea dreptului internațional, inclusiv respectarea frontierelor internaționale. Atunci când vine vorba de cooperarea dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, angajarea este posibilă dacă statele membre ale UE decid să îi dea curs, în sincronie cu punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk

Mitul 10

Cetățenii UE nu beneficiază de Parteneriatul estic

FALS: Stabilitatea, securitatea și prosperitatea țărilor din vecinătatea noastră sunt esențiale pentru propria stabilitate, securitate și prosperitate a UE, de care beneficiază direct cetățenii UE. Crearea unui spațiu comun care posedă aceste calități este obiectivul Parteneriatului estic. În plus, Parteneriatul estic creează noi piețe și consumatori pentru întreprinderi de ambele părți, în special prin semnarea de acorduri de asociere care includ zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. În temeiul acestor acorduri, sunt protejate indicațiile geografice și drepturile de proprietate intelectuală ale cetățenilor, întreprinderilor și regiunilor UE. Alte avantaje ale Parteneriatului estic și ale relațiilor strânse cu vecinii noștri din est sunt sporirea turismului și a oportunităților de schimburi, în special pentru tineri (de exemplu, Programul Erasmus+, Forumul Tineretului din cadrul Parteneriatului estic). Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, mass-media independentă în țările Parteneriatului estic, întrucât o mass-media critică și liberă este esențială pentru democrație, care, la rândul său, promovează stabilitatea în țările din vecinătatea UE.

 

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru a pava „calea europeană spre era digitală”. 

„Vom investi 20% din Next Generation EU în domeniul digital. (…) Vrem să pavăm calea, calea europeană, către Era digitală: pe baza valorilor noastre, a forței noastre, a ambițiilor noastre globale”, a subliniat von der Leyen în primul său discurs despre Starea Uniunii Europene, în plenul Parlamentului European, la Bruxelles.

 

„Imaginați-vă pentru o clipă viața în această pandemie fără digital în viața noastră. De la statul în carantină – izolați de familie și comunitate și separați de lumea muncii – la probleme majore de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că acesta a fost cazul în urmă cu 100 de ani în timpul ultimei pandemii majore. Un secol mai târziu, tehnologia modernă le-a permis tinerilor să învețe de la distanță și altor milioane să lucreze de acasă. A permis companiilor să-și vândă produsele, fabricilor să continue să funcționeze și guvernelor să furnizeze servicii publice cruciale de la distanță. Am văzut câțiva ani de inovație digitală și transformare în decursul a câteva săptămâni. Ajungem la limita lucrurilor pe care le putem face într-un mod analog. Și această mare accelerație abia începe. Trebuie să realizăm din acest moment decada digitală a Europei”, a menționat șefa Comisiei Europene. 

În acest sens, von der Leyen a pledat pentru o acțiune rapidă a UE în sfera digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi conectivitatea, capabilitățile și serviciile publice digitale, care să se bazeze însă pe principii clare, precum dreptul la confidențialitate și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber de date și securitatea cibernetică. Motivul pentru care „trebuie să mișcăm repede” este acela de a ne asigura că UE stabilește standardele digitale pentru a nu fi nevoiți să le aplicăm  pe cele stabilite de alții. 

Astfel, șefa Comisiei Europene a anunțat investiții de până la 20% din fondul de redresare post-pandemie Next Generation EU, care se ridică la 750 miliarde de euro, pentru ca Europa „să capete mai mult control asupra propriului viitor”. 

Potrivit lui von der Leyen, un plan comun în sfera digitală la nivel european ar trebui să se concentreze pe trei domenii: date, tehnologie și infrastructură.

În domeniul datelor, președinta Executivului European a pus accentul pe valoarea inestimabilă a datelor industriale care pot fi „un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă” dacă sunt puse la dispoziția companiilor, IMM-urilor și cercetătorilor. 

„Datele industriale valorează greutatea lor în aur atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii. Dar realitatea este că 80% din datele industriale sunt încă colectate și niciodată utilizate, ceea ce este o risipă pură. O economie reală a datelor, pe de altă parte, ar fi un motor puternic pentru inovație și noi locuri de muncă. Iată de ce trebuie să securizăm aceste date pentru Europa și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectoarele energiei sau al sănătății. Acest lucru va sprijini ecosistemele de inovare în care universitățile, companiile și cercetătorii pot accesa și contribui la date”, a atenționat aceasta.

În acest sens, von der Leyen a anunțat realizarea unui „cloud european” ca parte a NextGenerationEU – bazat pe GAIA-X, un proiect european dezvoltat pentru Europa, cu obiectivul de a pune la punct o infrastructură a datelor comună. 

În ceea ce privește al doilea domeniu, tehnologia, Ursula von der Leyen a făcut în special referire la inteligența artificială și la o propunere care urmează să fie prezentată curând de Comisie privind o identitate electronică europeană sigură, „în care avem încredere și pe care orice cetățean o poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete”. Această identitate electronică ar fi o „tehnologie cu care putem controla ce date sunt utilizate și cum”.

În ultimul rând, referitor la al treilea domeniu, infrastructura, președinta Comisiei Europene a subliniat că „conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă de schimbare”

Fie că este vorba de agricultură de precizie în agricultură, diagnostic medical mai precis sau conducere autonomă sigură – inteligența artificială ne va deschide noi lumi. Dar această lume are nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii în centru. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Comisia va propune o lege în acest sens anul viitor.

Aceasta include controlul asupra datelor noastre personale, care încă au mult prea rar astăzi. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem nicio idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate.

De aceea, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

Unul în care avem încredere și pe care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor dvs. până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date și cum sunt utilizate datele.

Al treilea domeniu la care a făcut referire Ursula von der Leyen este infrastructura, iar Comisia Europeană propune concentrarea pe investițiile în pe conectivitate sigură, pe extinderea rețelelor 5G, 6G și fibră, care să asigure oportunități de dezvoltare pentru afaceri, precum și pentru echilibrarea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, în special cele rurale. 

Ursula von der Leyen susține miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE

În contextul pandemiei de COVID-19 și a crizei economice, eurodeputații trec în revistă realizările obținute până în prezent de Comisia condusă de von der Leyen.

În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen prezintă activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei.

Liderii grupurilor politice evaluează activitatea Comisiei și își exprimă opiniile cu privire la prioritățile Comisiei pentru 2021.

Dezbaterea privind Starea Uniunii Europene reprezintă un moment-cheie pentru a demonstra responsabilitatea Comisiei Europene față de reprezentanții UE aleși în mod democratic. Discuțiile se concentrează asupra unor aspecte importante precum redresarea socială și economică, schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor și migrația.

Acest eveniment anual este semnificativ pentru a promova o Uniune mai transparentă și mai democratică. Reprezintă o oportunitate de a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, evidențiind principalele puncte de acțiune și provocările din anul respectiv. Drepturile cetățenilor și procesul democratic stau la baza acestei dezbateri plenare unice.

Prima dezbatere privind starea Uniunii a avut loc la Strasbourg la 7 septembrie 2010, alături de președintele Comisiei în acel moment, José Manuel Barroso.

 

Continue Reading

GENERAL

Ziua Internațională a Democrației. Comisia Europeană cere dublarea eforturilor de apărare a democrației în întreaga lume prin implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional

Published

on

© European Communities, 1997/Source: EC - Audiovisual Service

Înaintea Zilei Internaționale a Democrației, sărbătorită anual pe 15 septembrie, Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Josep Borrell și Vicepreședintele Dubravka Šuica au cerut, într-o declarație comună, dublarea eforturilor de apărare a democrației în Uniunea noastră și în întreaga lume, punând accentul pe dialogul cu cetățenii în procesul decizional.

„În întreaga lume, oamenii continuă să-și demonstreze, adesea cu mare risc personal, dorința lor de democrație. Din Hong Kong în Liban, Belarus până în Sudan, în spatele titlurilor de ziar și numerelor sunt oameni curajoși din toate mediile. Le aducem un omagiu și le împărtășim angajamentul față de democrație. ”

Declarația comună subliniază că Uniunea Europeană își dublează eforturile și rolul de lider în promovarea și protejarea democrației – sprijinindu-și partenerii din întreaga lume, precum și luând măsuri pentru protejarea și consolidarea democrației în interiorul Uniunii noastre.

„Înțelegem că credința cetățenilor noștri europeni în democrație nu poate și nu ar trebui niciodată să fie luată ca atare. Cetățenii noștri au cerut o participare mai mare la elaborarea politicilor și au cerut transparență. Trebuie să ascultăm și să construim încrederea acestora”, au declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Borrell și Vicepreședintele Šuica.

„Uniunea Europeană se bazează pe un angajament puternic de promovare și protecție a democrației, alături de drepturile omului și statul de drept. Fără democrație, pace și stabilitate, dezvoltarea și prosperitatea pe termen lung nu pot exista. Trebuie să continuăm să fim pionierii ei”, au mai subliniat cei doi oficiali europeni.

În 2007, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis să celebreze 15 septembrie drept Ziua Internațională a Democrației – cu scopul promovării și susținerii principiilor democratice – și a invitat toate statele membre și organizațiile să comemoreze ziua într-un mod adecvat care să contribuie la consolidarea conștientizării publicului larg.

Continue Reading

GENERAL

Comisia Europeană, semnal de alarmă privind evaziunea fiscală: România avea în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Țările UE au pierdut aproximativ 140 de miliarde de euro din veniturile din taxa pe valoarea adăugată (TVA) în 2018, ca urmare a fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite, potrivit unui nou raport publicat astăzi de Comisia Europeană.  De asemenea, România întregistra în 2018 cele mai mari pierderi de TVA din UE.

Deși încă extrem de ridicat, „decalajul de TVA” – sau diferența dintre veniturile preconizate în statele membre ale UE și veniturile efectiv colectate – s-a îmbunătățit marginal în ultimii ani. Cu toate acestea, cifrele pentru 2020 prognozează o inversare a acestei tendințe, cu o pierdere potențială de 164 miliarde EUR în 2020 din cauza efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei.

În termeni nominali, decalajul total de TVA din UE a scăzut ușor cu aproape 1 miliard de euro până la 140,04 miliarde de euro în 2018, încetinind de la o scădere de 2,9 miliarde de euro în 2017. Această tendință descendentă era de așteptat să continue încă un an, deși pandemia de coronavirus este probabil să inverseze tendința pozitivă.

Decalajul considerabil de TVA din 2018, cuplat cu prognozele pentru 2020 – care vor fi afectated de pandemia de coronavirus – evidențiază încă o dată necesitatea unei reforme cuprinzătoare a normelor UE privind TVA pentru a pune capăt fraudei în materie de TVA și pentru o cooperare sporită între statele membre pentry promovarea colectării TVA, protejând în același timp afacerile legitime. Recentul Pachet privind Fiscalitatea și Impozitarea Echitabilă al Comisiei (iulie 2020) detaliază, de asemenea, o serie de măsuri viitoare în acest domeniu.

Principalele rezultate în statele membre

La fel ca în 2017, România a înregistrat cel mai mare decalaj național de TVA,  33,8% din veniturile din TVA dispărând în 2018 , urmată de Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%). Cele mai mici decalaje s-au înregistrat în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%).

În termeni absoluți, cele mai mari decalaje de TVA s-au înregistrat în Italia (35,4 miliarde EUR), Regatul Unit (23,5 miliarde EUR) și Germania (22 miliarde EUR).

Performanțele individuale ale statelor membre variază încă semnificativ. Per total, în 2018, jumătate din statele membre UE-28 au înregistrat un decalaj peste media de 9,2%, deși 21 de țări au înregistrat scăderi comparativ cu 2017, cel mai semnificativ în Ungaria (-5,1%), Letonia (-4,4%) și Polonia (-4,3%). Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Luxemburg (+ 2,5%), urmată de creșteri marginale în Lituania (+ 0,8%) și Austria (+ 0,5%).

„Cifrele de astăzi arată că eforturile de diminuare a oportunităților de fraudă și evaziune TVA au făcut progrese treptate – dar, de asemenea, este nevoie de mult mai multă muncă. Pandemia de coronavirus a modificat drastic perspectivele economice ale UE și urmează să dea o lovitură gravă și veniturilor din TVA. În acest moment, mai mult ca oricând, țările UE pur și simplu nu își pot permite astfel de pierderi. De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a intensifica lupta împotriva fraudei TVA cu o determinare reînnoită, simplificând în același timp procedurile și îmbunătățind cooperarea transfrontalieră.”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar pentru economie.


Raportul anual „Decalajul de TVA” măsoară eficiența măsurilor de aplicare și respectare a TVA în fiecare stat membru. Acesta oferă o estimare a pierderilor de venituri datorate fraudei și evaziunii, evaziunii fiscale, falimentelor, insolvențelor financiare, precum și calculelor greșite.

Diferența de TVA este relevantă atât pentru UE, cât și pentru statele membre, deoarece TVA aduce o contribuție importantă atât la bugetele UE, cât și la cele naționale. Studiul aplică o metodologie „de sus-în jos” utilizând datele conturilor naționale pentru a produce estimări ale decalajelor de TVA. Ediția din acest an include adăugiri notabile, cum ar fi un exercițiu de estimare cu  20 de ani în urmă, o analiză econometrică îmbunătățită a factorilor determinanți ai decalajului de TVA și o proiecție a impactului potențial al recesiunii coronavirusului asupra evoluției decalajului de TVA.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA7 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă8 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.8 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.9 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending