Connect with us

GENERAL

Al cincilea summit al Parteneriatului Estic are loc vineri la Bruxelles. Care sunt cele mai cunoscute 10 mituri și așteptări false

Published

on

Vineri va avea loc la Bruxelles cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic (PEV), prilej cu care vor fi conturate mai bine perspectivele de evoluție a relațiilor dintre Uniunea Europeană și statele aflate în vecinătatea Estică.

Parteneriatul Estic este un acord care are drept obiectiv consolidarea asocierii politice și a integrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud:  Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. Summitul de la Riga din 2015 a convenit asupra a patru domenii prioritare de cooperare. Acest summit a trebuit, de asemenea, să se ocupe de implicațiile unui nou peisaj european de securitate marcat de criza din Ucraina și din jurul acesteia. În acest context, Summitul de la Riga a reconfirmat principiul relațiilor diferențiate.

Citiți și Agenda Președintelui Klaus Iohannis. Președintele României va participa la summitul Parteneriatului Estic pe 24 noiembrie

Pe baza acestui parteneriat au apărut mai multe mituri de-a lungul timpului, dar au fost create și anumite așteptări care nu sunt reale. Comisia Europeană a sintetizat cele 10 mituri: 

Mitul 1

Participarea la Parteneriatul Estic duce la aderarea la UE

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este un proces de aderare la UE. Obiectivul său este crearea unui spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate și pentru o cooperare sporită. Inițiativa Parteneriatului estic oferă un cadru incluziv pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina de cooperare în special cu privire la: (1) dezvoltarea economică și oportunitățile de piață; (2) consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe; (2) conectivitate, eficiența energetică, mediu și schimbările climatice; și (4) mobilitate și contactele interpersonale. Fiecare țară are libertatea de a alege nivelul de ambiție și obiectivele la care aspiră în relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Mitul 2

Inițiativa Parteneriatului Estic a fost creată de UE ca o provocare la adresa Rusiei

FALS: Inițiativa Parteneriatului estic nu este împotriva niciunei țări; este o platformă constructivă și reciproc avantajoasă care le permite țărilor din regiune să construiască o relație mai strânsă cu UE, în cazul în care ele doresc acest lucru. UE nu impune niciunuia dintre partenerii săi să aleagă între UE sau orice alte țări. Ne pronunțăm în favoarea unor relații de bună vecinătate. Parteneriatul estic respectă aspirațiile individuale și ambiția fiecărei țări partenere.

Mitul 3

Parteneriatul estic implică destabilizare sau schimbări de regim FALS:

Agenda generatoare de transformări a Parteneriatului estic are ca obiectiv realizarea de schimbări pozitive pentru viețile cetățenilor din Uniunea Europeană și din țările Parteneriatului estic. Una dintre principalele modalități de realizare a acestui obiectiv este integrarea și promovarea normelor și principiilor democratice. UE nu le impune țărilor partenere acțiuni sau programe. Obiectivul general al cooperării este de a crea un spațiu comun pentru o democrație, prosperitate și stabilitate partajate în conformitate cu aspirațiile fiecărei țări.

Mitul 4

Agenda Parteneriatului estic este impusă partenerilor împotriva voinței lor

FALS: Parteneriatul estic este o inițiativă comună a Uniunii Europene și a celor șase țări partenere. Nu a fost impusă, iar țările au posibilitatea de a-și alege nivelul de angajament și de ambiție. UE nu impune valori sau o agendă de reforme țărilor partenere. Dimpotrivă. Țările partenere decid să se alinieze la standardele UE. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin adoptarea unor structuri de guvernanță transparente și responsabile și prin armonizarea standardelor sectoriale pentru a beneficia de oportunități comerciale reciproce.

Mitul 5

Fondurile UE se pierd din cauza corupției

FALS: Fondurile UE sunt întotdeauna supuse unor proceduri stricte de monitorizare și raportare. În plus, corupția îi afectează cel mai grav pe oamenii obișnuiți și, de aceea, una dintre principalele priorități susținute de UE în țările partenere este combaterea corupției: reforma sistemului judiciar; reformele constituționale și electorale; îmbunătățirea globală a mediului de afaceri și reforma administrației publice. Sprijinirea acestor reforme, care vizează instituirea unui sistem echitabil, cu un sistem de control și echilibru, este în interesul cetățenilor UE și al cetățenilor din țările partenere.

Mitul 6

Parteneriatul estic a permis migrarea în masă din aceste țări în Uniunea Europeană

FALS: Uniunea Europeană a încheiat acorduri cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina care le permit cetățenilor lor care dețin pașapoarte biometrice să călătorească fără viză în spațiul Schengen, timp de 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Aceștia pot intra pentru turism, pentru a-și vizita rudele sau prietenii sau în scopuri profesionale, dar nu pentru a lucra. Sunt în vigoare acorduri de facilitare a eliberării vizelor cu Armenia și Azerbaidjan prin care vizele sunt încă necesare, dar sarcina administrativă este redusă pentru cetățenii acestor state care călătoresc în spațiul Schengen. Aceste acorduri sunt însoțite de acorduri de readmisie, care stabilesc 4 procedurile de returnare a imigranților ilegali în țările lor, inclusiv a celor implicați în activități infracționale. Există controale sistematice prin consultarea bazelor de date relevante cu privire la persoanele care traversează frontierele externe ale UE, pentru a se verifica că acestea nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică. Aceste baze de date includ Sistemul de informații Schengen și baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate sau pierdute. Un proiect organizat de Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, face eforturi pentru a consolida gestionarea frontierelor în cele șase țări partenere. Se oferă formare adaptată autorităților relevante pentru a le ajuta să îmbunătățească securitatea, pentru a proteja persoanele vulnerabile (de exemplu, solicitanți de azil, victime ale traficului de persoane), pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră și a reduce corupția.

Mitul 7

Liberul schimb creează premisele unei concurențe neloiale pentru produsele țărilor partenere pe piața UE și forță de muncă mai ieftină

FALS: Relațiile comerciale dintre UE și țările partenere sunt reciproc avantajoase. Țările semnatare ale Parteneriatului estic oferă noi piețe și consumatori pentru întreprinderile europene, iar zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina le permit cetățenilor din aceste țări să beneficieze de o ofertă mai variată, de calitate și de siguranță a produselor la care au acces, datorită creșterii standardelor de protecție a consumatorilor. Exporturile UE în cele șase țări partenere aproape s-au dublat, crescând de la 16,3 miliarde EUR în 2004 la 30 miliarde EUR în 2016. Cifrele pentru primele opt luni ale anului 2017 sunt, de asemenea, promițătoare, arătând în mod clar o creștere a comerțului bilateral în toate cele șase țări. Controalele vamale la frontierele externe ale UE arată că produsele importate trebuie să respecte în continuare standardele și cerințele UE. De asemenea, UE poate lua măsuri în cazul în care un sector industrial din UE reclamă daune cauzate de practicile neloiale, cum ar fi dumpingul sau subvențiile

Mitul 8

Prin intermediul Parteneriatului estic, UE cooperează cu lideri care nu respectă democrația și drepturile omului

FALS: Uniunea Europeană a fost creată pe principiile democrației și respectării drepturilor omului. UE este un apărător și susținător al acestor valori atât în Uniunea Europeană, cât și dincolo de frontierele acesteia. Valoarea adăugată a Parteneriatului estic este faptul că oferă o platformă pentru statele membre din Uniunea Europeană și cele șase țări partenere să se reunească, să facă schimb de experiență și de bune practici. Consolidarea guvernanței, inclusiv consolidarea instituțiilor și a bunei guvernanțe, reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale Parteneriatului estic. În afara cadrului Parteneriatului estic, care este un cadru multilateral, Uniunea Europeană se bucură, de asemenea, de relații bilaterale puternice cu fiecare țară în parte și abordează aspecte legate de democrație și drepturile omului în cadrul dialogurilor anuale specializate.

Mitul 9

Calitatea de membru al Parteneriatului estic înseamnă că aceste țări nu pot fi membre ale Uniunii Economice Eurasiatice

FALS: Participarea în cadrul inițiativei Parteneriatului estic nu exclude apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică. Armenia și Belarus, de exemplu, participă la ambele. UE este un susținător al integrării regionale în toate zonele din lume. Însă acest sprijin se bazează pe libertatea de alegere a țărilor participante și pe respectarea dreptului internațional, inclusiv respectarea frontierelor internaționale. Atunci când vine vorba de cooperarea dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, angajarea este posibilă dacă statele membre ale UE decid să îi dea curs, în sincronie cu punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk

Mitul 10

Cetățenii UE nu beneficiază de Parteneriatul estic

FALS: Stabilitatea, securitatea și prosperitatea țărilor din vecinătatea noastră sunt esențiale pentru propria stabilitate, securitate și prosperitate a UE, de care beneficiază direct cetățenii UE. Crearea unui spațiu comun care posedă aceste calități este obiectivul Parteneriatului estic. În plus, Parteneriatul estic creează noi piețe și consumatori pentru întreprinderi de ambele părți, în special prin semnarea de acorduri de asociere care includ zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare. În temeiul acestor acorduri, sunt protejate indicațiile geografice și drepturile de proprietate intelectuală ale cetățenilor, întreprinderilor și regiunilor UE. Alte avantaje ale Parteneriatului estic și ale relațiilor strânse cu vecinii noștri din est sunt sporirea turismului și a oportunităților de schimburi, în special pentru tineri (de exemplu, Programul Erasmus+, Forumul Tineretului din cadrul Parteneriatului estic). Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, mass-media independentă în țările Parteneriatului estic, întrucât o mass-media critică și liberă este esențială pentru democrație, care, la rândul său, promovează stabilitatea în țările din vecinătatea UE.

 

GENERAL

Germania a preluat președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu obiectivul de a lucra pentru o „Europă mai pașnică, mai dreaptă și mai tolerantă”

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

Germania a preluat joi, 19 noiembrie, de la Grecia președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei cu obiectivul de a lucra pentru o „Europă mai pașnică, mai dreaptă și mai tolerantă” în următoarele șase luni de mandat, informează Ambasada Germaniei la București. 

Având sediul la Strasbourg, Consiliul Europei este organizația principală a continentului în privința drepturilor omului și numără 47 de state membre, inclusiv cele 27 ale Uniunii Europene.

„Visul unei Europe mai pașnice, mai drepte și mai tolerante nu se va împlini de la sine. Este o provocare zilnică pentru fiecare dintre noi”, a declarat ministrul federal al Afacerilor Externe, Heiko Maas.

În următoarele șase luni de președinție, Germania va avea în vedere trei teme principale: respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept; modelarea viitorului ținând cont de noile tehnologii și pericolele pe care acestea le reprezintă; apropierea cetățenilor de Europa și valorile sale.

Germania deține în acest moment și președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat început la 1 iulie și care se va încheia la sfârșitul lunii decembrie, când mandatul va fi preluat de Portugalia. 

Continue Reading

GENERAL

Atac terorist la Viena. PES este alături de ”poporul austriac”: Europa nu va capitula niciodată în fața urii

Published

on

© PES/Facebook

Partidul Socialiștilor Europeni și-a exprimat ”profunda tristețe” în urma atacului terorist care a avut loc aseară în Viena, soldat cu moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a altora 15.

”Europa nu va capitula niciodată în fața urii. Teroarea nu va reuși niciodată să dezbine comunitățile noastre. PES este alături de poporul austriac și de ceilalți din Europa care au fost afectați de recentul val de terorism extremist islamic”, este precizat într-un comunicat al PES.

”Acesta este un atac îngrozitor împotriva oamenilor inocenți care se bucurau de o ultimă seară înainte de a intra în vigoare măsurile restrictive. Gândurile noastre se îndreaptă către aceștia și către familiilor lor. (…) Ura nu trebuie să învingă niciodată. Teroarea nu trebuie niciodată să dezbine comunitățile noastre. Trebuie să fim ca unul, ca europeni uniți de valorile noastre comune precum respectul, diversitatea și libertatea”, a transmis președintele PES, Serghei Stanișev, lăudând, în același timp, ”intervenția rapidă a forțelor de ordine și a echipelor medicale din Viena, care au reacționat rapid, cu curaj”.

Citiți și:
Atacul de la Viena: Liderii UE, Franța și Germania, mesaj de solidaritate cu Austria și de unitate europeană împotriva urii și terorismului
Președintele Klaus Iohannis condamnă cu „fermitate” actul „de teroare atroce” de la Viena și exprimă solidaritatea României cu Austria
Cancelarul Sebastian Kurz îi asigură pe austrieci că terorismul islamist nu va diviza Austria

Patru persoane au fost ucise și mai multe rănite în atacul terorist de luni noaptea, din Viena. Mai mulți atacatori au deschis focul asupra oamenilor din centrul capitalei Austriei. Unul dintre atacatori, un tânăr de 20 de ani condamnat în trecut pentru implicare într-o organizaţie teroristă și eliberat condiționat din închisoare, a fost ucis de forțele de ordine. Alți patru au fost arestați, iar unul ar fi încă în libertate și este căutat de polițiști.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE: Mecanismul de Redresare și Reziliență, căruia i-am dedicat peste 200 de ore de lucru, se va concentra pe 6 priorități ale UE și pe tineri, pentru a evita o „generație carantinată”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) , co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, căruia i-a dedicat „peste 200 de ore de lucru”, transmite că „cel mai mare instrument financiar din istoria UE” se  va concentra pe 6 priorități ale UE existente, cu o atenție specială pentru copii și tineri, pentru a evita o „generație carantinată”, după ce principalele eurodeputații din principalele grupuri politice au ajuns la un consens pe marginea mandatului de negociere cu Comisia Europeană și Consiliul. 

„În calitate de co-raportor al Parlamentului European, vă anunț cu bucurie că am ajuns la un consens cu privire la Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), cel mai mare instrument financiar din istoria Uniunii Europene – 672,5 mld. de euro în total, 30 de mld. de euro pentru România. Cu peste 2100 de amendamente și peste 200 de ore de întâlniri tehnice și politice, cele mai mari grupuri din Parlament (PPE, S&D, Renew și Verzii) au convenit să sprijine textul pe care eu, împreună cu echipa mea, am lucrat intens timp de atâtea luni”, anunță Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook. 

Potrivit acestuia, discuțiile cu omologii săi pe marginea structurii și guvernanței Mecanismului  au pornit de la trei seturi de principii, precum transformarea banilor europeni împrumutați pe piață în reforme și investiții în priorități europene; condiționarea fondurilor europene de angajamente reale; și cheltuirea resurselor disponibile pentru recuperare pe șase priorități ale UE existente, cu atenție specială pentru generația tânără. 

Dorim ca banii europeni să fie cheltuiți pentru șase priorități ale UE. Am decis să nu reinventăm roata, ci să canalizăm banii de recuperare ai UE către strategiile deja existente (Pactul Verde European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii). Vrem ca MRR să ajute economiile să revină la normal, țările și instituțiile să devină mai rezistente și să căpătăm autonomie strategică. De asemenea, dorim ca MRR să ajute noua generație, să nu avem o „generația carantinată”. Ne-am ținut promisiunea de a avea un procent din MRR pentru această generație – un minim de 7% din MRR este destinat tinerilor, învățării pe termen lung și competențelor necesare pentru piața muncii”, explică eurodeputatul Renew Europe. 

Dragoș Pîslaru mai precizează că există și câteva condiții privind cheltuirea banilor europeni în mod corespunzător. În acest sens, el explică că planurile naționale de redresare pe care le vor prezenta statele membre Comisiei Europene vor trebui să țintă cont de atingerea obiectivelor tranzițiilor ecologică și digitală, de respectarea valorilor fundamentale ale UE și a statului de drept, precum și de recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului European.

De asemenea, eurodeputatul a precizat importanța evaluării și monitorizării de către Comisie a planurilor naționale în etapa de elaborare și de implementare, vorbind în acest sens despre crearea unui instrument de asistență tehnică – cerut de Grupul Renew – pentru a ajuta statele membre să-și îmbunătățească planurile de reformă pentru redresare, precum și despre crearea unui tabel public de indicatori pentru ca toată lumea să vadă cum progresează reformele și unde se fac investiții. Acesta din urmă va ajuta OLAF, Curtea de Conturi și Parchetul European în activitatea lor, iar statele membre vor fi „forțate” să utilizeze o singură bază de date pentru informații despre proiecte și beneficiari.

Nu în ultimul rând, eurodeputații consideră că guvernanța Mecanismului de Redresare și Reziliență trebuie să prevadă mijloace de control democratic exercitat și de Parlamentul European, în cooperare cu Comisia, statele membre și alte organisme independente.

„Am dezvoltat rolul Parlamentului European, necesar în guvernarea acestui instrument istoric. Dorim audieri periodice și dialog constant cu reprezentanții statelor membre, Comisia, dar și organisme independente, care vor oferi deputaților o imagine clară a ceea ce se face cu banii de recuperare. De asemenea, aprobarea planurilor naționale va avea nevoie și de acordul Parlamentului. Credem că acest pas va confirma legitimitatea parlamentară, care lipsește de prea mult timp în guvernanța economică a UE. Credem că acest pas se poate face rapid și nu va întârzia prea mult sosirea banilor – vorbim aici de săptămâni, nu luni”, precizează Dragoș Pîslaru. 

Potrivit acestuia, în perioada imediat următoare, textul va fi supus la vot în Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare pe 9 noiembrie, urmând ca după votul acestora, mandatul să fie anunțat în plenul Parlamentului European, pe 12 noiembrie. Discuțiile cu Consiliul și Comisia vor începe imediat după aceea „și ne pregătim deja pentru negocieri dificile”, precizează Dragoș Pîslaru.

„Regulamentul trebuie să intre în vigoare în ianuarie cel târziu, pentru ca planurile naționale să fie evaluate și pentru ca banii să înceapă să intre în economia statelor membre. Vă asigur că vom avea un mandat puternic și o voce clară, cu care vom apăra solicitările Parlamentului”, sunt asigurările oferite de co-raportorul PE privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu4 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE4 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE5 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO5 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending