Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Albania and Bosnia must catch up on reform to qualify for short-stay visa waiver

Albania and Bosnia and Herzegovina must catch up on the reforms needed to qualify for a short-stay visa waiver like those of the Former Yugoslav Republic of Macedonia, Serbia and Montenegro, said MEPs on Thursday. The European Commission should report on the two countries’ progress early in 2010, and also start a dialogue on visas with Kosovo, they added

Published

on

Albania and Bosnia and Herzegovina must catch up on the reforms needed to qualify for a short-stay visa waiver like those of the Former Yugoslav Republic of Macedonia, Serbia and Montenegro, said MEPs on Thursday. The European Commission should report on the two countries’ progress early in 2010, and also start a dialogue on visas with Kosovo, they added

Original post:
Albania and Bosnia must catch up on reform to qualify for short-stay visa waiver

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

Published

on

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene explicații, printr-o întrebare, cu privire la amânarea Planului de acțiune pentru o gestiune integrată a nutrienților pe 2023, solicitând, în același timp, alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor.

”Criza îngrășămintelor pune în pericol securitatea alimentară a UE pentru 2023 și afectează puterea de cumpărare a fermierilor și a consumatorilor”, a argumentat Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

De altfel, eurodeputatul a subliniat în Grupul PPE încă din luna februarie ”importanța utilizării îngrășămintelor obținute din gunoiul de grajd prelucrat cum ar fi produsele RENURE (Recovered nitrogen from manure – recuperarea azotului din gunoiul de grajd) pentru a reduce dependența de importurile de îngrășăminte și a promova o agricultură mai circulară”.

”Ca răspuns la solicitările noastre de a permite utilizarea produselor RENURE pentru a reduce presiunea  asupra agricultorilor declanșată de prețurile extrem de ridicate ale îngrășămintelor chimice, Comisia a declarat că la utilizarea gunoiului de grajd prelucrat, inclusiv produsele RENURE, pot fi aplicate prevederile Directivei privind nitrații ca îngrășăminte în funcție de nevoile culturilor, fără nicio limitare cu excepția zonelor vulnerabile la nitrați, pentru care limita este de 170 kg azot pe hectar. De asemenea, pentru aplicarea unor astfel de produse reciclate pe zonele vulnerabile la nitrați, statele membre pot solicita derogări temporare”, a detaliat Dan Motreanu.

Planul de acțiune pentru o gestiune integrată a nutrienților va urmări o aplicare mai durabilă a nutrienților și stimularea pieței pentru recuperarea nutrienților și circularitate în scopul de a atinge obiectivul de reducere a pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50% până în 2030.

Se preconizează că atingerea acestui obiectiv va permite reducerea utilizării îngrășămintelor cu 20%, ce ar permite și reducerea dependenței de îngrășăminte chimice importate.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac afirmă că Austria poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE dacă se opune aderării României la Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a afirmat că poziţia de la acest moment a Austriei în cazul accederii României în spaţiul Schengen este una discriminatorie, iar în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, o astfel de decizie întruneşte toate elementele pentru a formula o trimitere în faţa CJUE.

“Ce putem face dacă Austria ne blochează accesul în Schengen? De ani buni de zile, singura ţară care se opunea accesului nostru în spaţiul Schengen a fost Olanda. Iată că un efort comun de acţiune românească şi europeană a convins decidenţii politici din Ţările de Jos să îşi schimbe poziţia şi, în această săptămână, Haga ne-a dat o veste bună. Olanda susţine aderarea noastră. Am avut ceva emoţii legate de poziţia Suediei, dar şi de la Stockholm avem verde. Singura ţară care se opune este Austria, aici Guvernul, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de Interne, Gerhard Karner, tot susţin, în mod absolut incorect, că nu trebuie să fim acceptaţi în Schengen. Poziţia Austriei este discriminatorie şi sperăm că Viena îşi va revizui, în data de 8 decembrie, decizia şi nu ne va bloca”, a indicat Tomac, duminică, într-o postare pe Facebook.

 

Liderul PMP a susținut că abordarea părţii austriece – precum că o ţară intrată recent în Uniunea Europeană, cu referire la Croaţia, este mult mai bine pregătită tehnic decât România – arată că decizia politică are la bază alt raţionament decât cel ce ţine de criterii obiective privind gestionarea frontierei.

“Ce ne rămâne de făcut în cazul în care Guvernul austriac rămâne singurul din Uniunea Europeană care ne blochează în Schengen? În cazul în care joi, pe 8 decembrie, Austria va fi singurul stat care se va opune cererii noastre de accedere în spaţiul Schengen, consider că se întrunesc toate elementele pentru a formula o nouă trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE – pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Nu există niciun motiv temeinic pentru a respinge accederea noastră în spaţiul Schengen. În caz de blocaj, răspunsul nostru trebuie să fie pregătit imediat. Eu sigur voi cere Comisiei Europene să apere dreptul european şi Regulamentul Schengen în faţa unor excese politice, fie ele şi din partea Austriei”, a punctat eurodeputatul.

În acelaşi context, el a mai reamintit că, la Viena, a mai fost adoptată acum 4 ani o decizie prin care cetăţenii români au fost discriminaţi prin refuzul autorităţilor de a acorda copiilor români alocaţii indexate conform prevederilor legislaţiei europene, mai precis conform contribuţiilor părinţilor care îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul Austriei.

“Astfel, copiii români primeau valoarea alocaţiei din ţara de naştere, şi nu cea prevăzută în Austria. Aceasta măsură discriminatorie am adus-o la cunoştinţa Comisiei Europene în martie 2020. Comisia Europeană a trimis Guvernul Austriei în faţa Curţii de Justiţie a UE în mai 2020. Pe 16 iunie 2020, CJUE a decis că Austria a încălcat dreptul european când a tăiat alocaţiile copiilor proveniţi din România şi alte state est-europene. A obligat astfel Guvernul austriac să respecte Regulamentul privind libera circulaţie a lucrătorului în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, să plătească integral sumele neindexate pentru copii afectaţi de măsura privind tăierea indemnizaţie de copil”, a detaliat Eugen Tomac.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 min ago

Statele membre ale UE solicită promovarea sistemelor de inteligență artificială sigure care să respecte drepturile fundamentale

CONSILIUL EUROPEAN21 mins ago

Cancelarul Austriei spune “nu” aderării României și Bulgariei la Schengen: Este nevoie de mai mult timp

INTERNAȚIONAL24 mins ago

SUA și Australia vor aprofunda cooperarea pentru contracararea activităților militare destabilizatoare ale Chinei

CONSILIUL EUROPEAN34 mins ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen se va afla joi pe masa Consiliului. Nu ne vom opri din negociat până în ultimul moment

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Pavilionul Multifuncțional din incinta Institutului Cantacuzino, un proiect sustenabil realizat de Leviatan Design și Ubitech Construcții, a fost recepționat

U.E.2 hours ago

Balcanii de Vest ar putea deveni ”o nouă poartă energetică” a Europei, susține comisarul european pentru extindere înaintea summitului dedicat acestei regiuni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

GENERAL2 hours ago

UE și SUA au convenit să lanseze Inițiativa Transatlantică privind Comerțul Durabil, pe fondul unui răspuns constructiv al Washingtonului la preocupările europene legate de Legea privind Reducerea Inflației

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu solicită Comisiei Europene ”alternative imediate pentru aplanarea crizei îngrășămintelor”: ”Pune în pericol securitatea alimentară a UE”

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA și Marea Britanie se angajează să continue cooperarea pentru a ”sprijini Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei”

ROMÂNIA21 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO6 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL7 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending