Corespondență din München

Europa are nevoie de propriul plan de acțiune pentru Ucraina și pentru propria securitate, altfel viitorul ei va fi decis de alte puteri, a declarat sâmbătă premierul polonez Donald Tusk.

“Europa are nevoie urgentă de propriul plan de acțiune privind Ucraina și securitatea noastră, altfel alți actori globali vor decide cu privire la viitorul nostru. Nu neapărat în conformitate cu propriul nostru interes”, a scris Tusk pe platforma de social media X ca urmare a evoluțiilor de la Conferința de Securitate de la München.

“Acest plan trebuie să fie pregătit acum. Nu există timp de pierdut”, a completat el.

Europe urgently needs its own plan of action concerning Ukraine and our security, or else other global players will decide about our future. Not necessarily in line with our own interest. This plan must be prepared now. There’s no time to lose.

— Donald Tusk (@donaldtusk) February 15, 2025

La o zi după ce vicepreședintele american J.D. Vance a urcat pe scena Conferinței, lansând diatribe puternice la adresa europenilor cu privire la abordarea lor față de democrație și afirmând că aceasta este în regres pe bătrânul continent, liderii europeni au reacționat și au cuplat eforturile lor de apărare a democrației și a libertății la nevoia unei Uniuni Europene mai puternice și mai suverane, inclusiv pentru a sprijini Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o unitate europeană sporită în fața amenințării reprezentate de agresiunea rusă și a posibilității ca SUA, sub conducerea lui Donald Trump, să își retragă sprijinul pentru Ucraina, evaluând că a sosit vremea înființării forțelor armate europene.

Zelenski s-a întâlnit vineri și cu vicepreședintele american, iar după dialogul dintre delegațiilor Ucrainei și Statele Unite, liderul de la Kiev a avut o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron, cu liderul francez anunțând accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge cu adevărat pe Putin să negocieze pacea.

O abordare similară a avut-o și cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz, care a prezis că noul guvern ce va rezulta după alegeri va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.

“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.

În ceea ce îi privește, atât Scholz, cât și von der Leyen au abordat situația Ucrainei, ca urmare a faptului că președintele american Donald Trump a anunțat că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Președinta Comisiei Europene a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.

“Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina.

Corespondență din München

Cancelarul german Olaf Scholz a prezis sâmbătă că un nou guvern va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.

Scholz s-a declarat convins că viitoarea conducere a țării, care va fi stabilită la alegerile din 23 februarie, va introduce scutiri suplimentare pentru a slăbi așa-numita “frână a datoriei”, în timp ce Germania și alte națiuni europene se luptă cu răspunsul lor la atacul Rusiei asupra Ucrainei.

“Prezic acest lucru astăzi, va exista un sprijin majoritar pentru acest lucru după alegeri”, a declarat el într-un discurs la Conferința de securitate de la München.

“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.

Săptămâna trecută, la summitul apărării europene, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.

La scurt timp după ce a ajuns cancelar al Germaniei și Rusia a invadat Ucraina, Scholz a rostit în Parlamentul german celebrul discurs “Zeitenwende” prin a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru ca Berlinul să ajungă la 2% din PIB pentru apărare.

Alianța conservatoare CDU/CSU condusă de Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, a semnalat că este deschisă la ajustări ale limitei de îndatorare, dar în general dorește să o mențină în vigoare.

Rolul Germaniei și al aliaților săi europeni în sprijinirea Ucrainei a intrat în centrul atenției după convorbirea telefonică de miercuri dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.

Legat de creșterea bugetelor militare, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.

Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.

Corespondență din München

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a urcat sâmbătă pe scena Conferinței de Securitate de la München pentru cel mai important discurs al unei săptămâni în care președintele american Donald Trump a oferit percepția negocierii directe cu Vladimir Putin a păcii între Rusia și Ucraina, prin ocolirea aliaților europeni. Liderul de la Kiev a făcut apel la o unitate europeană sporită în fața amenințării reprezentate de agresiunea rusă și a posibilității ca SUA, sub conducerea lui Donald Trump, să își retragă sprijinul pentru Ucraina.

“Mulți lideri au spus că Europa are nevoie de propria sa forță militară, o armată a Europei. Cred cu adevărat că a venit vremea, trebuie create forțele armate ale Europei!”, a spus el, în aplauzele sălii.

At #MSC2025 — 🇺🇦 President @ZelenskyyUa called for the creation of a European army. pic.twitter.com/twe6bjBYVn

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025

Construindu-și apelul la unitate europeană, Zelenski a aplicat o abordare de comunicare întrebare – răspuns.

“Are America nevoie de Europa ca piață? Da. Dar ca aliat? Nu știu“, a spus liderul ucrainean, completând: “Pentru ca răspunsul să fie „da”, Europa are nevoie de o singură voce, nu zeci de voci diferite”.

“Does America need Europe as a market? Yes. But as an ally? I don’t know. For the answer to be ‘yes,’ Europe needs a single voice, not a dozen different ones.”
— 🇺🇦 President @ZelenskyyUa at #MSC2025

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025

În același spirit, Zelenski a evaluat că Europa este la răscruce de drumuri, într-un apel la încredere reciprocă între europeni.

“Unii în Europa ar putea fi frustrați de Bruxelles, dar să fim clari: dacă nu Bruxelles, atunci Moscova. Este decizia voastră. Moscova va diviza Europa dacă noi, ca europeni, nu avem încredere unii în alții“, a adăugat președintele ucrainean.

At #MSC2025 — 🇺🇦 President @ZelenskyyUa on Europe being at a crossroads pic.twitter.com/MEYx2ldsvp

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025

Zelenski a vorbit, de asemenea, despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.

În opinia lui Zelenski, acest război nu poate fi decis doar de câțiva lideri. “nu de Trump și Putin, nu de mine și Putin, nu de nimeni de aici din München care să stea de vorbă cu Putin. Trebuie să facem presiuni împreună pentru a obține o pace reală”, a argumentat el.

El a declarat că garanțiile de securitate pentru Ucraina ar trebui să includă fie aderarea Ucrainei la NATO, fie “condiții care să ne permită să construim un alt NATO aici, în Ucraina”.

“Nu putem fi de acord doar cu o încetare a focului fără garanții reale de securitate, fără presiune asupra Rusiei, fără un sistem care să țină Rusia sub control“, a precizat Zelenski, după ce cu o zi înainte, tot în capitala Bavariei, alături de un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv republicanii Lindsey Graham și John Cornyn și democrații Jeanne Shaheen și Sheldon Whitehouse, liderul ucrainean a declarat că “nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”.

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean a avut întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.

Conform unui comunicat al președinției de la Kiev, delegațiile Ucrainei și Statelor Unite au convenit să își continue activitatea de elaborare a documentului privind parteneriatul economic dintre cele două țări. Părțile au discutat o serie de aspecte-cheie, iar Ucraina așteaptă vizita lui Keith Kellogg pentru noi reuniuni și o evaluare mai aprofundată a situației de pe teren. În context, liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina este pregătită să avanseze cât mai rapid posibil către o pace reală și garantată, cu trimitere la garanții solide de securitate.

Înainte de discuția cu J.D. Vance, președintele ucrainean s-a întâlnit pentru coordonare cu liderii instituțiilor UE, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, iar ulterior a discutat telefonic cu președintele francez Emmanuel Macron, cu liderul de la Elysee anunțând accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge cu adevărat pe Putin să negocieze pacea.