Connect with us

ALEGERI 2014

Alegeri europarlamentare 2014. Ce ii lipseste Europei Unite pentru a fi unita

Published

on

În contextul viitoarelor alegeri europarlamentare, care vor avea loc pe 25 mai 2014, Facultatea de Istorie din București a găzduit, vineri, 14 martie, o dezbatere intitulata ”Trecut, prezent și viitor în procesul de construcție europeană”, organizată de către Centrul de Informare Europe Direct București, în parteneriat cu Institutul European din România.

20140315-004906.jpg
Acest eveniment a reunit personalități academice, precum Adrian Cioroianu, Gabriela Drăgan sau Bogdan Murgescu, dar și parlamentari europeni de anvergură, și anume Cristian Preda, Ioan Mircea Pașcu și Renate Weber.
Fără a căpăta o turnură politică, participarea unor astfel de oratori, membri influenți ale principalelor partide europene, a fost prilejul de a analiza lipsa interesului de care dă dovadă electoratul românesc pentru următorul sufragiu european, în urma căruia peisajul decizional va fi în mod incontestabil remodelat.
Într-adevăr , la șase ani de la declanșarea unei ”crize economice și identitare” care a avut repercusiuni considerabile asupra întregii Uniuni Europene, se poate observa o creștere a tendinței ”eurosceptice”. Acest curent ideologic beneficiază de o susținere din ce în ce mai importantă în rândul cetățenilor europeni, mai ales în țări precum Franța (Front National), Marea Britanie (UK Independence Party), Austria (FPÖ), Finlanda (Adevărații Finlandezi), Ungaria (Fidesz), sau Grecia (Syriza). Partidele politice sus-menționate sunt conduse de către lideri carismatici, care reușesc să ademenească clasele sociale defavorizate prin intermediul unor mesaje populiste și demagogice, cum ar fi renunțarea la moneda unică europeană, discreditarea sistemului instituțional european sau incriminarea imigranților est-europeni. Din păcate, cetățenii statelor membre trebuie să accepte realitatea situației, și anume că poate fi vorba despre un spațiul european divizat, confirmând ”existența a două clivaje, și anume cel Nord-Sud, de natură economică, și cel Est-Vest, care este bazat pe capacitatea de a respecta standardele statului de drept”.
De asemenea, în cazul crizei ucrainiene, reacția Uniunii Europene a strălucit prin lipsa de spontaneitate, iar coordonarea în scopul unei poziții comune a fost tardivă, fiind cauzată de interesele strategice, precum și de interesele economice față de partenerul rus.
Din aceste motive, proiectul european se poate dovedi vulnerabil în fața criticilor, substituindu-se adeseori unei răspunderi a autorităților la nivel național. Mai mult, complexitatea instituțională de care dispune poate fi un argument în favoarea neînțelegerii sale, fără a ține seamă de potențiala lipsă de interes a cetățenilor cu drept de vot față de reformele economice și sociale adoptate de către mediul decizional european, precum măsurile de susținere a categoriilor vulnerabile față de șomaj, sau cele care încurajează mobilitatea studenților prin intermediul programului Erasmus.
În România, ”simpatia electoratului pentru Uniunea Europeană a fost de 80% din momentul integrării”, și continuă să fie foarte ridicată, iar pe scena politică nu există o formațiune anti-europeană, ci un ”un consens politic” intangibil. Totodată, prezența la votul din 25 mai se anunță foarte scăzută, dat fiind faptul că interesul pentru reprezentarea națională în forurile europene este perceput ca fiind prea îndepărtat de grijile de zi cu zi.
Cu excepția unor țări precum Belgia, Luxemburg, Grecia sau Cipru această situație este întâlnita în întregul spațiu european, iar acest lucru este paradoxal, având în vedere dezvoltarea accesului la informații în ultimii ani. Acest fapt arată limitele conceptului de ”soft power” pus la dispoziția unei părți semnificative al populației mondiale, ”nefiind așadar vorba de o lipsa de informații, ci de analiza, structurarea și difuzarea a acestor informații”. Așadar, modelul instituțional european este prost înțeles din cauza complexității sale, făcându-se adeseori un amalgam în privința atribuțiilor de care dispun organele triunghiului decizional, și anume între reprezentarea intereselor comune și cele de ordin național.
Pentru a răspunde acestor provocări, Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă de a evolua într-un mod ”constructiv” în viitorul apropiat, fiind esențial ca aceasta să fie ”gestionată cu ințelepciune și determinație”, dar și ca acțiunile de informare a populației să se intensifice considerabil, atât la nivel european, cât și la cel regional, național, și chiar local. De asemenea, va fi nevoie de o intensificare a colaborării între autoritățile statale și partenerii europeni într-un mod mai eficient, cu scopul de a recolta beneficiile acestui parteneriat în ambele sensuri.

Alexandru Popovici

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 50% dintre români cred că unele țări blochează aderarea României la Spațiul Schengen din motive economice și că poluarea este provocată de companii străine

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 50% dintre români sunt de părere că unele state constituie principala cauză pentru care România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen, blocând astfel aderarea acesteia din motive economice, iar 43,5% dintre cei intervievați consideră că România nu a îndeplinit toate criteriile de aderare și de aceea țara nu face încă parte din spațiul Schengen. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Capitolul 3 – Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

@sondaj INSCOP

55,9% dintre cei intervievați consideră că poluarea din România este provocată de companiile străine

Peste jumătate dintre români sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companiile străine, în timp ce 35% dintre aceștia cred ca poluarea este provocată de companiile naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%. 

@sondaj INSCOP

47,3% dintre români cred că tăierile ilegale ale pădurilor sunt cauzate de companiile străine

În ceea ce privește tăierile ilegale ale pădurilor din România, 47,3% dintre respondenți au fost de părere că acestea sunt produse de companiile străine, în timp ce 45,8% cred ca acest lucru este cauzat de companiile naționale și de cetățenii români.  

@sondaj - INSCOP

De asemenea, mai mult de 50% dintre români sunt de părere că realizarea autostrăzilor din România nu este blocată de puterile străine.

@sondaj INSCOP

Datele sondajului relevă că o majoritate covârșitoare a respondenților (78,2%) este de părere că românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 20,4% dintre aceștia nu sunt de acord cu această afirmație. 

@sondaj INSCOP

Aproape 50% dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, iar 87,2% sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său

49,5% dintre respondenți sunt de părere că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, în timp ce 43.2% nu sunt de acord cu această afirmație. În ceea ce privește drepturile minorităților etnice de pe teritoriul României, 87,2% dintre români consideră că acestea trebuie protejate și respectate, în timp ce 11% nu sunt de acord cu acest lucru. 

@sondaj INSCOP

@sondaj INSCOP

Datele au fost culese în perioada 1-12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Capitolul 1 al sondajului arată că, în opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

De asemenea, Capitolul 2 demonstrează că 57,6% dintre români acordă un nivel ridicat de încredere Germaniei și Uniunii Europene (51,6%), iar 49,4% au declarat că au multă încredere în NATO și 47,2% în SUA, în timp ce Rusia (16%) și China (19%) prezintă cea mai puțină încredere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Lucian Pahonțu, care va rămâne în funcția de director al SPP

U.E.10 hours ago

Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza

U.E.11 hours ago

Depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 95%, anunță Comisia Europeană: Ne oferă posibilitatea de a menține aprovizionarea și prețurile stabile în această iarnă

ROMÂNIA11 hours ago

Ministrul Economiei arată „progresul evident” al schimburilor comerciale România-Turcia: Am avut o țintă de 10 miliarde de dolari, iar acum suntem deja la 11,5 miliarde de dolari

ROMÂNIA12 hours ago

ICI București participă la InnopRo Summit 2024, arătându-și astfel angajamentul de a contribui activ la dezvoltarea ecosistemului de inovație digitală din România

ROMÂNIA12 hours ago

Ministrul Luminița Odobescu: Participarea universităților românești în alianțe universitare europene constituie o prioritate strategică pentru stimularea educației și promovarea diplomației culturale și academice în Europa

U.E.12 hours ago

Sprijinul „material și diplomatic” al Chinei pentru Rusia este o „amenințare directă” pentru securitatea Europei, avertizează șeful diplomației UE

U.E.13 hours ago

UE și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică

U.E.13 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia unui ”răspuns contondent și unit” la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

Emmanuel Macron, mesaj în română pentru moldoveni înainte de turul 2 al prezidențialelor: “Calea europeană este cea a libertății și democrației”

U.E.14 hours ago

Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”

ROMÂNIA2 days ago

România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic

INTERNAȚIONAL3 days ago

Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate

INTERNAȚIONAL4 days ago

NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei

COMUNICATE DE PRESĂ2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința intitulată ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu își lansează Planul pentru România, axat pe investiții de 155 miliarde de euro și reindustrializare: Putem fi a 10-a economie a UE în următorii cinci ani

INTERVIURI2 weeks ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE: Cu 1% din PIB nu rezolvăm problema competitivității UE. Trebuie să reformăm structurile și să generăm investiții

Trending