Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene. Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia. 373 de milioane de cetățeni europeni sunt așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri în cadrul celei de-a 10-a legislaturi și pentru a decide calea de urmat până în 2029 după ce acum cinci ani a fost înregistrată cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la scrutinul european.
Desfășurat la 45 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2024 este organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani. Dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.
Peste 18 milioane de alegători români sunt aşteptaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, într-un scrutin organizat simultan cu cel pentru administrația locală (primarii, consilii locale, președinți de consilii județene), ambele rânduri de alegeri fiind considerate o încălzire pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din a doua parte a anului care fac din 2024 un “super an electoral” în istoria României.
Potrivit datelor naționale și europene, România este pe locul șase la nivelul UE după numărul cetățenilor cu drept de vot, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia. De la alegerile europene din 2019, peste un milion de români au împlinit 18 ani, având acum drept de vot. Cu alte cuvinte, peste un milion de tineri care au dobândit drept de vot în ultimii cinci ani reprezintă prima generație care nu a o cunoscut decât o Românie integrată în NATO și UE.
Cele mai recente sondaje comandate de instituțiile UE înainte de alegerile europene sunt promițătoare, cu 71% dintre europeni și 74% dintre români indicând faptul că probabil vor vota la alegerile europene, în timp ce 64% dintre tinerii europeni și 78% dintre tinerii români intenționând să voteze la scrutinul european. În acest sens, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine” a înregistrat peste 500 de milioane de vizualizări pe platformele de comunicare socială, streaming video, televiziune conectată și afișaj mobil.
CaleaEuropeană.ro vă ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul ultimei zile a scrutinului european, cel mai mare proces de vot transnațional de pe planetă.
UPDATE 11 iunie ora 10:15 Rezultate parțiale alegeri europene: PSD-PNL obține 48,7%, urmat de AUR – 14,95% și ADU – 8,61%. România trimite 25 eurodeputați în grupurile politice pro-UE. 8 merg în zona eurosceptică
UPDATE 10 iunie ora 11:23 Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România
UPDATE ora 20:45 – România a depășit pragul de 50% prezență la vot la alegerile europarlamentare
Prezența la vot la alegerile europarlamentare a depășit procentul de 50%. Peste 9 milioane de români au votat în țară și 193.000 în diaspora.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 20:41 – Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a câștigat un nou mandat de eurodeputat
În Malta, președinta Parlamentului European a obținut un nou mandat de europarlamentar, partidul său din centru dreapta împărțind cele 6 mandate de eurodeputat de care dispune Malta de către Partidul Laburist aflat la conducerea țării.
UPDATE ora 19:15
Uniunea Creștin-Democrată, partidul Ursulei von der Leyen, învinge extrema-dreaptă la alegerile europene din Germania, obținând 30,5% din voturi. Social-democrații cancelarului Scholz, devansați de AfD. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 19:00 – Prezența la nivel european. România, peste media Uniunii Europene
Platforma Europe Elects, care analizează și agregă alegerile și sondajele din Europa, estima pe baza informațiilor colectate din toate statele membre UE, că prezența la vot la nivel european la ora 17:00 (ora României) era de 23,9%, cu 0,7% mai puțin decât la alegerile 2019. Alegerile din 2019 s-au încheiat cu o prezență la vot la nivelul Uniunii Europene de 50,66%.
Potrivit AEP, la nivel național, la ora 19:00, prezența la vot la alegerile europene este 44,1%, votând deja peste 8 milioane de cetățeni, inclusiv 170.000 din diaspora.
UPDATE ora 18:45 – Extrema dreaptă câștigă alegerile europene în Austria
Partidul Libertății, de extremă dreapta din Austria, a obținut o victorie clară în alegerile europene, obținând un scor 27%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne publicate de televiziunea publică ORF, relatează Politico Europe.
Partidul Popular de centru-dreapta, aflat la guvernare, s-a clasat pe locul al doilea, cu 23,5%, urmat de Partidul Social-Democrat, aflat în opoziție, cu 23%, potrivit primelor estimări. Verzii, partenerul junior al coaliției naționale de guvernare, au fost la egalitate pe locul trei cu liberalii de la Neos, cu 10,5 procente.
Proiecțiile sunt în mare parte în concordanță cu sondajele de opinie care au precedat scrutinul.
UPDATE ora 18:33 – Ultimele alegeri europene din epoca prezidențială a lui Macron
Prezența la vot în Franța pentru alegerile europene ar putea atinge duminică un maxim al ultimilor 40 de ani. Până la ora 17.00, 45,26 % dintre alegători votaseră, cu aproximativ două puncte procentuale peste prezența la vot din 2019 la aceeași oră. Nivelul de participare este pe cale să atingă cel mai ridicat punct de la începutul mileniului.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a îndeplinit datoria civică mai devreme în cursul după-amiezii în Le Touquet, o destinație de vacanță de pe coasta de nord a țării, unde șeful statului și soția sa dețin o casă. Acestea sunt ultimele alegeri europene din timpul președinției lui Macron, cu o campanie axată în mare parte pe probleme interne.
De altfel, presa europeană a relatat că Emmanuel Macron a votat în același timp cu cancelarul german Olaf Scholz, care a votat la Postdam, în landul Brandenburg de lângă Berlin.
UPDATE ora 18:24 – Rată de participare în creștere în Germania
Rata de participare în Germania la alegerile europene de duminică se situa la ora locală 14:00 la 32,3%, cu aproape trei puncte procentuale mai mult faţă de rata de 29,4% înregistrată la aceeaşi oră la alegerile europene din 2019,
La alegerile europene din 2019, prezenţa la vot în Germania a fost de 61,4%.
În Germania, urnele se închid la ora locală 18:00.
UPDATE ora 18:00
Prezența la vot la alegerile europarlamentare a depășit procentul de 40%. Peste 7,2 milioane de români au votat în țară și 153.000 în diaspora.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 17:00
Prezența la vot la alegerile europarlamentare a depășit procentul de 37%. Peste 6,6 milioane de români au votat. În diaspora, au votat pentru Parlamentul European aproximativ 146.000 de cetățeni.
Spre comparație, în 2019, 375.000 de cetățeni români au votat în străinătate.
La scrutinul local au ieșit la vot 35,53% dintre români.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 16:00
România votează: Cu șase ore înainte de închiderea urnelor, România înregistrează a doua cea mai mare prezență la alegerile europene din istoria apartenenței la UE, cu 33,03% dintre cetățeni deja exercitându-și dreptul la vot. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 14:30
Peste 5 milioane de cetățeni români au votat la scrutinul pentru desemnarea celor 33 de reprezentanți în Parlamentul European, reprezentând un procent de 28% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 și se vor închide la ora 22:00.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 13:41
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru nou mandat în fruntea executivului european din partea Partidului Popular European, a votat duminică la alegerile pentru Parlamentul European, îndemnându-i pe cetățeni să iasă la vot pentru a face Europa mai puternică. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 13:28
Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, Nicolas Schmit, a votat la alegerile europene. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 13:04
A fost depășit numărul de 4 milioane de voturi la alegerile pentru Parlamentul European, cu 22,69% dintre cetățenii români exprimându-și deja dreptul de vot. 22% dintre români au votat deja și la locale.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE 12:09
La cinci ore de la deschiderea urnelor, peste 3,3 milioane de români au votat la scrutinul europarlamentar, reprezentând 18,5% din totalul alegătorilor. La alegerile locale organizate în paralel au votat, până la ora 12:00, 3,25 milioane de cetățeni, reprezentând aproximativ 18%.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE 10:50
Prezența românilor la alegerile europene după primele trei ore de vot, mai mare decât oricând în istoria apartenenței la UE. Mai multe detalii aici.
Romania, European Parliament electoral history:
Turnout 9 AM CEST (10:00 local time)
2007: 3.7%
2009: 4.0%
2014: 4.6%
2019: 6.6%
2024: 8.6%
Source: https://t.co/nypxsP9VVd#EP2024 #EuropeanElections2024 #alegerieuroparlamentareSpecial election page: https://t.co/1An2baUbxh pic.twitter.com/r6XSAuOviz
— Europe Elects (@EuropeElects) June 9, 2024
UPDATE 10:15
Prezența la vot a depășit 10% la alegerile pentru Parlamentul European. Până la acest moment, au votat 1,81 milioane de cetățeni români, 837.986 din mediul urban și 972.907 în mediul rural.
Peste 10% dintre români au votat și la alegerile locale.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE 09:30
Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat duminică pe cetățenii români, după ce a ieșit de la urne, să voteze la alegerile pentru Parlamentul European și la scrutinul pentru administrația locală, punctând că votul este “extrem de important”. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 08:35
Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică, la ieșirea de la urne, că a votat pentru ”o voce puternică și unită” în Parlamentul European. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 08:30
Preşedintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, duminică, la ieşirea de la urne, că a votat pentru dezvoltarea României, pentru păstrarea valorilor, a tradiţiilor şi a credinţei, pentru o Românie puternică într-o Europă unită. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 07:23
21 de țări din UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) votează duminică la alegerile europene.
UPDATE 9 iunie, ora 07:00
Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, pentru cei aproape 19 milioane de alegători aşteptaţi să-şi desemneze, la urne, reprezentanţii în Parlamentul European, dar şi reprezentanții în administrația locală – primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi judeţeni.
UPDATE 9 iunie, ora 00:00
Duminică, 9 iunie 2024, la ora 00:00 (ora României) s-au deschis secțiile de votare din Australia, urmate de cele din Republica Coreea, China, Malaysia, Singapore, Filipine, India, Indonezia, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam, Kazahstan, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan.
UPDATE 8 iunie, ora 22:10
Votul în străinătate pentru alegerile europarlamentare a început odată cu deschiderea secţiei de votare din Noua Zeelandă duminică la ora locală 07:00.
În funcţie de fusul orar, votarea în străinătate pentru europarlamentare se desfăşoară începând din 8 iunie, 22:00 ora României, şi până pe 10 iunie, 8:00 ora României (ultimele secţii se vor închide pe Coasta de Vest a SUA). Se votează între orele locale 7:00 şi 22:00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22:00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23:59.
De asemenea, începând de sâmbătă, 8 iunie, ora 22:00 se vor publica primele date de prezență pe site-ul https://prezenta.roaep.ro/, secțiunea europarlamentare.
De ce contează alegerile europene?
De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.
Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, considerată “camera cetățenilor” și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre și considerată “camera statelor membre”.
În marile țări europene precum Germania, Franța și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra forțelor aflate la putere.
Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), negociază cu Consiliul UE bugetul european și majoritatea legislației europene care trebuie implementată în toate cele 27 de state membre.
Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”
Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.
