ALEGERI EUROPENE 2024
LIVE UPDATE Alegeri europene 2024 | România și Europa au votat: Cine va conduce destinul Uniunii Europene în următorii cinci ani
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene. Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia. 373 de milioane de cetățeni europeni sunt așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri în cadrul celei de-a 10-a legislaturi și pentru a decide calea de urmat până în 2029 după ce acum cinci ani a fost înregistrată cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la scrutinul european.
Desfășurat la 45 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2024 este organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani. Dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.
Peste 18 milioane de alegători români sunt aşteptaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, într-un scrutin organizat simultan cu cel pentru administrația locală (primarii, consilii locale, președinți de consilii județene), ambele rânduri de alegeri fiind considerate o încălzire pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din a doua parte a anului care fac din 2024 un “super an electoral” în istoria României.
Potrivit datelor naționale și europene, România este pe locul șase la nivelul UE după numărul cetățenilor cu drept de vot, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia. De la alegerile europene din 2019, peste un milion de români au împlinit 18 ani, având acum drept de vot. Cu alte cuvinte, peste un milion de tineri care au dobândit drept de vot în ultimii cinci ani reprezintă prima generație care nu a o cunoscut decât o Românie integrată în NATO și UE.
Cele mai recente sondaje comandate de instituțiile UE înainte de alegerile europene sunt promițătoare, cu 71% dintre europeni și 74% dintre români indicând faptul că probabil vor vota la alegerile europene, în timp ce 64% dintre tinerii europeni și 78% dintre tinerii români intenționând să voteze la scrutinul european. În acest sens, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine” a înregistrat peste 500 de milioane de vizualizări pe platformele de comunicare socială, streaming video, televiziune conectată și afișaj mobil.
CaleaEuropeană.ro vă ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul ultimei zile a scrutinului european, cel mai mare proces de vot transnațional de pe planetă.
UPDATE 11 iunie ora 10:15 Rezultate parțiale alegeri europene: PSD-PNL obține 48,7%, urmat de AUR – 14,95% și ADU – 8,61%. România trimite 25 eurodeputați în grupurile politice pro-UE. 8 merg în zona eurosceptică
UPDATE 10 iunie ora 11:23 Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România
UPDATE ora 20:45 – România a depășit pragul de 50% prezență la vot la alegerile europarlamentare
Prezența la vot la alegerile europarlamentare a depășit procentul de 50%. Peste 9 milioane de români au votat în țară și 193.000 în diaspora.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
© AEP
UPDATE ora 20:41 – Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a câștigat un nou mandat de eurodeputat
În Malta, președinta Parlamentului European a obținut un nou mandat de europarlamentar, partidul său din centru dreapta împărțind cele 6 mandate de eurodeputat de care dispune Malta de către Partidul Laburist aflat la conducerea țării.
UPDATE ora 19:15
Uniunea Creștin-Democrată, partidul Ursulei von der Leyen, învinge extrema-dreaptă la alegerile europene din Germania, obținând 30,5% din voturi. Social-democrații cancelarului Scholz, devansați de AfD. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 19:00 – Prezența la nivel european. România, peste media Uniunii Europene
Platforma Europe Elects, care analizează și agregă alegerile și sondajele din Europa, estima pe baza informațiilor colectate din toate statele membre UE, că prezența la vot la nivel european la ora 17:00 (ora României) era de 23,9%, cu 0,7% mai puțin decât la alegerile 2019. Alegerile din 2019 s-au încheiat cu o prezență la vot la nivelul Uniunii Europene de 50,66%.
Potrivit AEP, la nivel național, la ora 19:00, prezența la vot la alegerile europene este 44,1%, votând deja peste 8 milioane de cetățeni, inclusiv 170.000 din diaspora.
UPDATE ora 18:45 – Extrema dreaptă câștigă alegerile europene în Austria
Partidul Libertății, de extremă dreapta din Austria, a obținut o victorie clară în alegerile europene, obținând un scor 27%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne publicate de televiziunea publică ORF, relatează Politico Europe.
Partidul Popular de centru-dreapta, aflat la guvernare, s-a clasat pe locul al doilea, cu 23,5%, urmat de Partidul Social-Democrat, aflat în opoziție, cu 23%, potrivit primelor estimări. Verzii, partenerul junior al coaliției naționale de guvernare, au fost la egalitate pe locul trei cu liberalii de la Neos, cu 10,5 procente.
Proiecțiile sunt în mare parte în concordanță cu sondajele de opinie care au precedat scrutinul.
UPDATE ora 18:33 – Ultimele alegeri europene din epoca prezidențială a lui Macron
Prezența la vot în Franța pentru alegerile europene ar putea atinge duminică un maxim al ultimilor 40 de ani. Până la ora 17.00, 45,26 % dintre alegători votaseră, cu aproximativ două puncte procentuale peste prezența la vot din 2019 la aceeași oră. Nivelul de participare este pe cale să atingă cel mai ridicat punct de la începutul mileniului.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a îndeplinit datoria civică mai devreme în cursul după-amiezii în Le Touquet, o destinație de vacanță de pe coasta de nord a țării, unde șeful statului și soția sa dețin o casă. Acestea sunt ultimele alegeri europene din timpul președinției lui Macron, cu o campanie axată în mare parte pe probleme interne.
De altfel, presa europeană a relatat că Emmanuel Macron a votat în același timp cu cancelarul german Olaf Scholz, care a votat la Postdam, în landul Brandenburg de lângă Berlin.
UPDATE ora 18:24 – Rată de participare în creștere în Germania
Rata de participare în Germania la alegerile europene de duminică se situa la ora locală 14:00 la 32,3%, cu aproape trei puncte procentuale mai mult faţă de rata de 29,4% înregistrată la aceeaşi oră la alegerile europene din 2019,
La alegerile europene din 2019, prezenţa la vot în Germania a fost de 61,4%.
În Germania, urnele se închid la ora locală 18:00.
UPDATE ora 18:00
Prezența la vot la alegerile europarlamentare a depășit procentul de 40%. Peste 7,2 milioane de români au votat în țară și 153.000 în diaspora.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 17:00
Prezența la vot la alegerile europarlamentare a depășit procentul de 37%. Peste 6,6 milioane de români au votat. În diaspora, au votat pentru Parlamentul European aproximativ 146.000 de cetățeni.
Spre comparație, în 2019, 375.000 de cetățeni români au votat în străinătate.
La scrutinul local au ieșit la vot 35,53% dintre români.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 16:00
România votează: Cu șase ore înainte de închiderea urnelor, România înregistrează a doua cea mai mare prezență la alegerile europene din istoria apartenenței la UE, cu 33,03% dintre cetățeni deja exercitându-și dreptul la vot. Mai multe detalii aici.
© AEP
UPDATE ora 14:30
Peste 5 milioane de cetățeni români au votat la scrutinul pentru desemnarea celor 33 de reprezentanți în Parlamentul European, reprezentând un procent de 28% din totalul alegătorilor înscriși pe liste.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 și se vor închide la ora 22:00.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE ora 13:41
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru nou mandat în fruntea executivului european din partea Partidului Popular European, a votat duminică la alegerile pentru Parlamentul European, îndemnându-i pe cetățeni să iasă la vot pentru a face Europa mai puternică. Mai multe detalii aici.
© EPP
UPDATE ora 13:28
Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, Nicolas Schmit, a votat la alegerile europene. Mai multe detalii aici.
© Nicolas Schmit – Twitter (X)
UPDATE ora 13:04
A fost depășit numărul de 4 milioane de voturi la alegerile pentru Parlamentul European, cu 22,69% dintre cetățenii români exprimându-și deja dreptul de vot. 22% dintre români au votat deja și la locale.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE 12:09
La cinci ore de la deschiderea urnelor, peste 3,3 milioane de români au votat la scrutinul europarlamentar, reprezentând 18,5% din totalul alegătorilor. La alegerile locale organizate în paralel au votat, până la ora 12:00, 3,25 milioane de cetățeni, reprezentând aproximativ 18%.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE 10:50
Prezența românilor la alegerile europene după primele trei ore de vot, mai mare decât oricând în istoria apartenenței la UE. Mai multe detalii aici.
Romania, European Parliament electoral history:
Turnout 9 AM CEST (10:00 local time)
2007: 3.7%
2009: 4.0%
2014: 4.6%
2019: 6.6%
2024: 8.6%
Source: https://t.co/nypxsP9VVd#EP2024 #EuropeanElections2024 #alegerieuroparlamentareSpecial election page: https://t.co/1An2baUbxh pic.twitter.com/r6XSAuOviz
— Europe Elects (@EuropeElects) June 9, 2024
UPDATE 10:15
Prezența la vot a depășit 10% la alegerile pentru Parlamentul European. Până la acest moment, au votat 1,81 milioane de cetățeni români, 837.986 din mediul urban și 972.907 în mediul rural.
Peste 10% dintre români au votat și la alegerile locale.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul AEP.
UPDATE 09:30
Președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat duminică pe cetățenii români, după ce a ieșit de la urne, să voteze la alegerile pentru Parlamentul European și la scrutinul pentru administrația locală, punctând că votul este “extrem de important”. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 08:35
Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică, la ieșirea de la urne, că a votat pentru ”o voce puternică și unită” în Parlamentul European. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 08:30
Preşedintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, duminică, la ieşirea de la urne, că a votat pentru dezvoltarea României, pentru păstrarea valorilor, a tradiţiilor şi a credinţei, pentru o Românie puternică într-o Europă unită. Mai multe detalii aici.
UPDATE ora 07:23
21 de țări din UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria) votează duminică la alegerile europene.
UPDATE 9 iunie, ora 07:00
Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, pentru cei aproape 19 milioane de alegători aşteptaţi să-şi desemneze, la urne, reprezentanţii în Parlamentul European, dar şi reprezentanții în administrația locală – primarii, preşedinţii de consilii judeţene, consilierii locali şi judeţeni.
UPDATE 9 iunie, ora 00:00
Duminică, 9 iunie 2024, la ora 00:00 (ora României) s-au deschis secțiile de votare din Australia, urmate de cele din Republica Coreea, China, Malaysia, Singapore, Filipine, India, Indonezia, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam, Kazahstan, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan.
UPDATE 8 iunie, ora 22:10
Votul în străinătate pentru alegerile europarlamentare a început odată cu deschiderea secţiei de votare din Noua Zeelandă duminică la ora locală 07:00.
În funcţie de fusul orar, votarea în străinătate pentru europarlamentare se desfăşoară începând din 8 iunie, 22:00 ora României, şi până pe 10 iunie, 8:00 ora României (ultimele secţii se vor închide pe Coasta de Vest a SUA). Se votează între orele locale 7:00 şi 22:00. Alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 22:00, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot, până la ora locală 23:59.
De asemenea, începând de sâmbătă, 8 iunie, ora 22:00 se vor publica primele date de prezență pe site-ul https://prezenta.roaep.ro/, secțiunea europarlamentare.
De ce contează alegerile europene?
De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.
Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, considerată “camera cetățenilor” și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre și considerată “camera statelor membre”.
În marile țări europene precum Germania, Franța și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra forțelor aflate la putere.
Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), negociază cu Consiliul UE bugetul european și majoritatea legislației europene care trebuie implementată în toate cele 27 de state membre.
Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”
Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.
ALEGERI EUROPENE 2024
Rezultate alegeri europene: Cine sunt 33 de europarlamentari care vor reprezenta România în cea de-a zecea legislatură a Parlamentului European 2024-2029
Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 19 din cele 33 de fotolii de europarlamentar alocate României pentru cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029, urmată de Alianța AUR cu șase mandate, Alianța Dreapta Unită cu trei mandate, Partidul S.O.S. România cu două mandate, iar un loc de europarlamentar va merge către independentul Nicu Ștefănuță.
Alianţa Electorală PSD PNL a obţinut 48,57% din voturi la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR – 14,93%, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – 8,7%, UDMR – 6,48%, S.O.S. România – 5,03%, iar 3,08% potrivit rezultatelor provizorii prezentate de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,95% din voturi. Prezența la vot în România a fost de 52,42%, peste media Uniunii Europene de aproximativ 51%.
© European Parliament
Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.
Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria “Alţii”, întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice europene.
Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.
Astfel, în urma alocării mandatelor obținute, precum și a etapei redistribuirii, PSD-PNL vor trimite 19 europarlamentari la Bruxelles.
Cine sunt cei 19 eurodeputați PSD și PNL care își adjudecă mandatul 2024 – 2029
– Mihai Tudose (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Gabriela Firea (președinte executiv PSD, fost ministru al familiei, fost primar al Capitalei și senator);
– Dan Motreanu (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);
– Claudiu Manda (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Adina Vălean (PNL, comisar european pentru transporturi 2019 – 2024, europarlamentar 2007 – 2019, fost vicepreședinte al Parlamentului European și fost președinte al Comisiilor ENVI și ITRE din Parlamentul European);
– Victor Negrescu (PSD, europarlamentar 2014 – 2017, ministru delegat pentru afaceri europene 2017-2018, europarlamentar 2020 – 2024, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, negociator-șef al bugetului UE 2025);
– Vasile Dîncu (președinte al Consiliului Național PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României);
– Daniel Buda (PNL, europarlamentar 2014 – 2024);
– Maria Grapini (PSD, europarlamentar 2014 – 2024);
– Gheorghe Cârciu (PSD);
– Siegfried Mureșan (PNL, europarlamentar 2014 – 2024, vicepreședinte PPE și al grupului PPE în Parlamentul European, negociator-șef al bugetului UE 2018 și 2024);
– Dragoș Benea (PSD, europarlamentar 2019 – 2024);
– Mircea Hava (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Alba Iulia);
– Dan Nica (PSD, europarlamentar 2014 – 2024), șef al delegației PSD în Parlamentul European;
– Gheorghe Falcă (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Arad);
– Ștefan Mușoiu (PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților);
– Roxana Mânzatu (PSD, fost ministru al fondurilor europene);
– Virgil Popescu (PNL, fost ministru al energiei);
Cei șase eurodeputați din partea Alianței AUR sunt: Cristian Terheș (actual europarlamentar în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Claudiu Târziu (co-președinte AUR), Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, George Axinia și Șerban Dimitrie-Sturdza.
Alianța Dreapta Unită alcătuită din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei a obținut trei mandate alocate primilor trei candidați de pe listă: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al sănătății din partea USR) și Eugen Tomac (președinte PMP și europarlamentar 2019-2024), după ce în urmă cu cinci ani avea opt.
UDMR a obținut cel mai bun scor al său din istoria participării la alegerile europene și va trimite doi reprezentați în Parlamentul European, ambii eurodeputați și în actuala legislatură: Iuliu Winkler și Vincze Lorant.
În Parlamentul European a intrat în premieră și Partidul S.O.S România cu două mandate, alocate, conform listei de candidaturi, Dianei Șoșoacă și lui Luis Lazarus.
Cel de-al 33-lea europarlamentar român va fi independentul Nicu Ștefănuță, europarlamentar și în legislatura 2019 – 2024, când a intrat pe listele USR – PLUS. Actualmente, Ștefănuță face parte din grupul Verzilor Europeni, unde este și vicepreședinte, iar în 2023 a fost negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene, când activa în grupul liberal Renew Europe.
Următorul Parlament European își va începe activitatea pe 16 iulie, printr-o sesiune plenară inaugurală la Strasbourg. Grupurile politice au termen până pe data de 4 iulie pentru a se alcătui.
Astfel, din cei 33 de eurodeputați români, 25 (PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Nicu Ștefănuță) vor face parte din grupurile politice pro-europene PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, iar ceilalți 8 ar urma să fie afiliați grupărilor eurosceptice și populiste sau o parte vor rămâne neafiliați politic.
La nivel european, Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul europarlamentare cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 76 de mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 de mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 46 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități pro-europene. PPE, S&D și Renew Europe ar urma să dețină în jur de 400 mandate.
© European Parliament
ALEGERI EUROPENE 2024
Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european
ALEGERI EUROPENE 2024
Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE
Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.
Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.
© European Parliament
Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%
Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.
La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.
© European Parliament
Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).
Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).
România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%
România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.
În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene.
Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.
Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.
Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.
Sebastian Burduja anunță o nouă schemă de finanțare de 150 milioane euro pentru sectorul energetic românesc: E vorba de securitatea românilor și de eliminarea șantajului energetic al Moscovei
Șefa diplomației UE cere prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Ungaria amână decizia, așteptând instalarea lui Donald Trump la Casa Albă și opinia acestuia
Ministrul german al apărării Boris Pistorius consideră insuficient un buget al apărării de 2% din PIB
Secția ATI de la Spitalul Militar din București, reabilitată cu sprijinul PNRR, anunță președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: Reprezintă mai mult decât o realizare tehnică
Polonia vrea să coopereze „cât mai strâns posibil” cu SUA, în ciuda unor „dificultăți obiective”, afirmă Donald Tusk
Rusia și Iran au semnat un parteneriat strategic pentru o nouă ordine care să înlocuiască “dictatul” și “hegemonia” Occidentului
Snow Meeting 2025. Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski avertizează că Europa se află “sub asaltul Rusiei”: Alegerile din România, “un apel la trezire”
Echipa de cercetare a PE, coordonată de Victor Negrescu, prezintă 10 provocări care vor marca anul 2025 la nivel european: „Fără un proiect serios la nivelul UE, totul devine abstract”
Veniturile bugetare, mediul de afaceri, eficiența energetică și educația și forța de muncă, direcțiile care necesită consolidare în vederea aderării României la OCDE (analiză FIC)
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
U.E.1 week agoPrecedentul din România: Un fost comisar european sugerează că alegerile din Germania ar putea fi anulate dacă legile sunt eludate și duc la interferențe
- ENERGIE1 week ago
Răzvan Nicolescu: Fabrica Prime Batteries, vizitată de vicepreședintele CE, are potențialul de a deveni cel mai mare proiect industrial românesc de după Revoluție
- SUA4 days ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, la București: România este una dintre cele mai industrializate țări din Europa. Prin reindustrializarea Europei, vom consolida sectoarele strategice românești
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
