Partidul german de extremă dreaptă AfD a fost exclus joi din grupul Identitate şi Democraţie (ID) din Parlamentul European, din care face parte şi Adunarea Naţională (RN) din Franţa, în urma unei serii de scandaluri în care a fost implicat unul dintre liderii săi, Maximilian Krah, informează AFP, potrivit Agerpres.
Decizia vine la două zile după anunţul făcută de preşedintele şi capul de listă al RN la alegerile europene din iunie, Jordan Bardella, privind ruperea alianţei dintre partidul său şi AfD.
Nouă aleşi germani, inclusiv Maximilian Krah, sunt vizaţi de măsura de excludere.
“Biroul Grupului Identitate şi Democraţie din Parlamentul European a decis astăzi să excludă delegaţia germană, AfD, cu efect imediat. Grupul ID nu mai vrea să fie asociat cu incidentele în care a fost implicat Maximilian Krah, şeful listei AfD pentru alegerile europene””, a transmis Lega din Italia, care reprezintă principala delegaţie a grupului de extremă-dreapta.
Cel mai recent incident în care este implicat europarlamentarul Maximilian Krah, suspectat de apropiere de Rusia şi China, datează din weekendul trecut. El a spus că un membru al SS “nu este automat un criminal”, într-un interviu acordat cotidianului italian La Repubblica.
AfD i-a interzis miercuri acestui avocat în vârstă de 47 de ani accesul la toate întâlnirile electorale, menţinându-l însă în poziţia de cap de listă pentru alegerile din 9 iunie.
Grupul ID, prezidat de italianul Marco Zanni (Lega), a reunit până acum 59 de europarlamentari din opt ţări. Principalele delegaţii provin din Lega din Italia (23 de aleşi) şi RN din Franţa (18), iar partidul lui Marine Le Pen este favorit la câștigarea alegerilor europene din Franța.
În prezent, este al şaselea grup din Parlamentul European, în spatele celeilalte familii de dreapta naţionalistă, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (CRE), care numără în rândurile lor pe Fratelli d’Italia, partidul premierului italian Giorgia Meloni. Sondajele prevăd o creştere a puterii acestor partide, care ar putea cuceri până la aproximativ 37% din mandate – faţă de 30% în prezent – la alegeri.
Fosta preşedintă a RN, Marine Le Pen, şi Giorgia Meloni au sugerat o posibilă apropiere la sfârşitul acestor alegeri, în ciuda diferenţelor profunde. O fuziune între ID şi CRE ar crea al doilea grup politic ca mărime la Strasbourg, după Partidul Popular European (PPE, dreapta). Dar astfel de încercări de unire au eşuat până acum.
Creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă și o prăbușire a Verzilor și a liberalilor nu va schimba aritmetica fundamentală a europarlamentarelor după alegerile din iunie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Ipsos pentru Euronews.
Conform măsurătorii sociologice, este probabil ca sprijinul pentru extrema dreaptă să crească în următorul Parlament European, dar partidele pro-europene – PPE, S&D, Renew și Verzii – vor deține în continuare 62,9% din locurile din Parlament în ceea ce este denumită drept “super marea coaliție” sau “cordon sanitar pro-european” în fața anti-europenilor. La nivel național, România este singura țară unde atât social-democrații, reprezentanți de PSD, cât și popularii europeni, reprezentanți din PNL, ar urma să câștige scrutinul, dată fiind alianța celor două mari partide de coaliție. Victorii pentru PPE în alegerile europene sunt preconizate în Germania, Spania și Polonia, în timp ce cea mai mare țară unde Socialiștii Europeni ar putea câștiga este România. Franța, a doua țară ca mărime din UE, ar urma să trimită victorioasă în viitorul Parlament European pe formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, care va deveni cel mai mare partid național din PE alături de CDU din Germania. În Italia scrutinul european ar putea fi câștigat de Frații Italiei, partid eurosceptic al premierului Giorgia Meloni afiliat conservatorilor europeni.
