Ambele mari partide din Germania – Partidul Social-Democrat și Uniunea Creștin-Democrată – au șanse să conducă următorul guvern după alegerile generale care au produs o singură certitudine – capăt de linie pentru Angela Merkel, a cărei epocă politică se încheie cu șansa de a deveni cea mai longevivă cancelarie federală din istoria postbelică a țării.
Rezultatele preliminare arată că social-democrații de centru-stânga (SPD) au obținut 25,7%, devansând la mică distanță creștin-democrații de centru-dreapta și aliatul lor bavarez (CDU/CSU), care au obținut 24,1%, potrivit datelor publicate luni dimineață de Comisia federală pentru alegeri din Germania, informează Deutsche Welle și Politico Europe.
La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag. De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.
Atât blocul conservator, cât și SPD au revendicat dreptul de a conduce următorul guvern, deoarece, din punct de vedere matematic, oricare dintre partide ar putea să o facă dacă își asigură aliații necesari.
Verzii ecologiști au înregistrat cel mai bun rezultat din istorie, obținând 14,8% din voturi. Partidul pro-business Democrații Liberi (FDP) a obținut 11,5%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a totalizat 10,3%. Partidul socialist Stânga a încheiat cu 4,9%.
Următorul Parlament german trebuie să se reunească în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Pentru a forma o majoritate, un partid sau o coaliție are nevoie de cel puțin 368 de mandate.
Conform proiecțiilor realizate de Deutsche Welle în baza rezultatelor oficiale, SPD ar urma să dețină 206 mandate, CDU/CSU 196, Verzii, 118, FDP 92, AfD 83 etc.
Social-democraţii din SPD, cu un uşor avans în primele estimări ale alegerilor legislative din Germania, şi creştin-democraţii din CDU, creditaţi cu locul al doilea, doresc formarea viitoarei coaliţii “înainte de Crăciun”, a transmis AFP, potrivit Agerpres.
“Germania deţine preşedinţia G7 în 2022”, a pledat în special liderul conservatorilor, Armin Laschet, un personaj politic pe umerii căruia cade prodigioasa moștenire a Angelei Merkel, realitate amestecată și cu faptul că a scăzut în sondaje pe fondul gafelor sale în campanie sau atitudinilor inadecvate, fiind suprins râzând în timpul unei vizite în regiunile afectate de inundații.
De altfel, a asociat rezultatul sub așteptări cu faptul că acestea au fost primele alegeri la care Angela Merkel n-a candidat. Mai mult, tinerii alegători, în special cei care au avut drept de vot pentru prima dată, nici măcar nu cunosc perioada în care țara a fost condusă de un alt cancelar decât cea supranumit “cancelarul etern” sau “doamna de fier a Europei”.
Adversarul lui Laschet, Olaf Scholz, vice-cancelar în guvernul de mare coaliție actual, a spus că “trebuie să facem totul pentru ca acest lucru să fie posibil înainte de Crăciun, iar ceva mai devreme ar fi, de asemenea, bine”.
Olaf Scholz ocupă funcția de ministru de finanțe și de vice-cancelar în cel de-al patrulea guvern al Angelei Merkel. El a mai deținut funcția de ministru al muncii și afacerilor sociale în perioada 2007-2009 în cadrul primului guvern de mare coaliție CDU – SPD. Fostul primar al orașului Hamburg în perioada 2011-2018 este singurul candidat principal care nu este președinte de partid. El s-a bucurat de o creștere a popularității în sondaje în perioada premergătoare alegerilor și a fost considerat câștigător al ultimei dezbateri televizate, deși nici acesta nu a scăpat de scandaluri care i-au afectat imaginea.
Armin Laschet este un veteran al politicii germane – membru al CDU din 1979, fost parlamentar german, fost ministru federal și fost europarlamentar, actualmente deținând pozițiile de prim-ministru al landului Renania de Nord-Westfalia și de președinte al CDU, funcție din urmă pentru care a fost ales în ianuarie 2020 după mandatul eșuat al lui Annegret Kramp-Karrenbauer.
Deutsche Welle mai notează că într-o cursă atât de strânsă, posibilitățile unei coaliții sunt încă neclare, însă întreaga Europa privește cu interes către formarea unui nou guvern în Germania, cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană
Între timp, Angela Merkel mai are nevoie de fix 84 de zile în funcție pentru a deveni cel mai longeviv cancelar din istoria Germaniei Federale prin devansarea lui Helmut Kohl.
Opt cancelari a avut Germania de la crearea Germaniei Federale, în 1949, și până în prezent, cinci fiind din partea CDU (Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Kurt Georg Kiesinger, Helmut Kohl și Angela Merkel) și trei din partea SPD (Willy Brandt, Helmut Schmidt și Gerhard Schröder).
