Connect with us

U.E.

Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

Published

on

© Photo Collage (Armin Laschet & Olaf Scholz/ Facebook)

Ambele mari partide din Germania – Partidul Social-Democrat și Uniunea Creștin-Democrată – au șanse să conducă următorul guvern după alegerile generale care au produs o singură certitudine – capăt de linie pentru Angela Merkel, a cărei epocă politică se încheie cu șansa de a deveni cea mai longevivă cancelarie federală din istoria postbelică a țării.

Rezultatele preliminare arată că social-democrații de centru-stânga (SPD) au obținut 25,7%, devansând la mică distanță creștin-democrații de centru-dreapta și aliatul lor bavarez (CDU/CSU), care au obținut 24,1%, potrivit datelor publicate luni dimineață de Comisia federală pentru alegeri din Germania, informează Deutsche Welle și Politico Europe.

La capătul unor alegeri cu o prezență la vot de 76,6%, social-democrații au obținut cel mai bun scor politic din ultimii opt ani, clasându-se pe primul loc și plasându-l drept favorit pe vice-cancelarul Olaf Scholz să încerce formarea unei majorități în viitorul Bundestag. De cealaltă parte, CDU/CSU au înregistrat cel mai slab rezultat politic din 1949 încoace, după cel de-al Doilea Război Mondial. La precedentele alegeri, creștin-democrații au obținut 32,9%, iar social-democrații 20,5%.

Atât blocul conservator, cât și SPD au revendicat dreptul de a conduce următorul guvern, deoarece, din punct de vedere matematic, oricare dintre partide ar putea să o facă dacă își asigură aliații necesari.

Verzii ecologiști au înregistrat cel mai bun rezultat din istorie, obținând 14,8% din voturi. Partidul pro-business Democrații Liberi (FDP) a obținut 11,5%, în timp ce formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a totalizat 10,3%. Partidul socialist Stânga a încheiat cu 4,9%.

Următorul Parlament german trebuie să se reunească în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Pentru a forma o majoritate, un partid sau o coaliție are nevoie de cel puțin 368 de mandate.

Conform proiecțiilor realizate de Deutsche Welle în baza rezultatelor oficiale, SPD ar urma să dețină 206 mandate, CDU/CSU 196, Verzii, 118, FDP 92, AfD 83 etc.

Social-democraţii din SPD, cu un uşor avans în primele estimări ale alegerilor legislative din Germania, şi creştin-democraţii din CDU, creditaţi cu locul al doilea, doresc formarea viitoarei coaliţii “înainte de Crăciun”, a transmis AFP, potrivit Agerpres.

“Germania deţine preşedinţia G7 în 2022”, a pledat în special liderul conservatorilor, Armin Laschet, un personaj politic pe umerii căruia cade prodigioasa moștenire a Angelei Merkel, realitate amestecată și cu faptul că a scăzut în sondaje pe fondul gafelor sale în campanie sau atitudinilor inadecvate, fiind suprins râzând în timpul unei vizite în regiunile afectate de inundații.

De altfel,  a asociat rezultatul sub așteptări cu faptul că acestea au fost primele alegeri la care Angela Merkel n-a candidat. Mai mult, tinerii alegători, în special cei care au avut drept de vot pentru prima dată, nici măcar nu cunosc perioada în care țara a fost condusă de un alt cancelar decât cea supranumit “cancelarul etern” sau “doamna de fier a Europei”.

Adversarul lui Laschet, Olaf Scholz, vice-cancelar în guvernul de mare coaliție actual, a spus că “trebuie să facem totul pentru ca acest lucru să fie posibil înainte de Crăciun, iar ceva mai devreme ar fi, de asemenea, bine”.

Olaf Scholz ocupă funcția de ministru de finanțe și de vice-cancelar în cel de-al patrulea guvern al Angelei Merkel. El a mai deținut funcția de ministru al muncii și afacerilor sociale în perioada 2007-2009 în cadrul primului guvern de mare coaliție CDU – SPD. Fostul primar al orașului Hamburg în perioada 2011-2018 este singurul candidat principal care nu este președinte de partid. El s-a bucurat de o creștere a popularității în sondaje în perioada premergătoare alegerilor și a fost considerat câștigător al ultimei dezbateri televizate, deși nici acesta nu a scăpat de scandaluri care i-au afectat imaginea.

Armin Laschet este un veteran al politicii germane – membru al CDU din 1979, fost parlamentar german, fost ministru federal și fost europarlamentar, actualmente deținând pozițiile de prim-ministru al landului Renania de Nord-Westfalia și de președinte al CDU, funcție din urmă pentru care a fost ales în ianuarie 2020 după mandatul eșuat al lui Annegret Kramp-Karrenbauer.

Deutsche Welle mai notează că într-o cursă atât de strânsă, posibilitățile unei coaliții sunt încă neclare, însă întreaga Europa privește cu interes către formarea unui nou guvern în Germania, cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană

Între timp, Angela Merkel mai are nevoie de fix 84 de zile în funcție pentru a deveni cel mai longeviv cancelar din istoria Germaniei Federale prin devansarea lui Helmut Kohl.

Opt cancelari a avut Germania de la crearea Germaniei Federale, în 1949, și până în prezent, cinci fiind din partea CDU (Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Kurt Georg Kiesinger, Helmut Kohl și Angela Merkel) și trei din partea SPD (Willy Brandt, Helmut Schmidt și Gerhard Schröder).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății, spune eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

„Sănătatea va beneficia anul acesta de 835 milioane de euro prin noul program de lucru EU4Health, principalul instrument financiar pentru finanțarea inițiativelor Uniunii în domeniul sănătății. Programul de lucru EU4Health 2022 va continua să paveze calea către Uniunea Europeană a Sănătății în cadrul a patru direcții de acțiune generale: pregătirea pentru situații de criză;
prevenirea bolilor; sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății; digitalizare”, menționează Dan Motreanu. 

Potrivit acestuia, combaterea cancerului și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer reprezintă o componentă transversală a programului EU4Health, dar și o prioritate a grupului PPE, din care face parte.

„În fiecare an, 1,3 milioane de europeni pierd lupta cu cancerul, iar 2,7 milioane sunt diagnosticați cu această boală. Grupul PPE conduce lupta împotriva cancerului în Parlamentul European propunându-și ca obiective: investiții suplimentare pentru cercetarea în domeniul cancerului prin programul Horizon Europe; încurajarea detectării timpurii a cancerului, printr-o strategie europeană de prevenire și depistare; punerea în comun a informațiilor printr-un centru european digital al cancerului;
cooperare între centrele de cercetare și parteneriate între spitale, mai ales pentru formele rare de cancer; aceeași îngrijire de calitate pentru toți europenii, prin acreditarea instituțiilor și prin accesul la o platformă europeană de telemedicină”, mai spune eurodeputatul român.

În ceea ce privește România, țara va beneficia de 6,25 miliarde de euro in următorii 7 ani pentru consolidarea sistemului medical, bani care sunt împărțiți astfel, potrivit lui Dan Motreanu:

  • 𝟒 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐎𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟏 – 𝟐𝟎𝟐𝟕, prin care se vor finanța:
    • creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare și neurologie pediatrică;
    • programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite/ HIV SIDA, screening metabolic, tuberculoză, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice etc.); măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament antenatal/neonatal/postnatal; spitalele regionale;
    • creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară cerebrală acută;
    • îmbunătățirea serviciilor medicale și a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare inovative în hematologie și transplant medular;
    • optimizarea managementului bolilor cronice hepatice/pancreatice și al cancerelor hepatobiliare/ pancreatice/urologie și transplant renal;
    • dezvoltarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino la standarde de bună practică în fabricație (BPF/GMP) și bună practică de laborator (BPL/GLP).
  • 𝟐,𝟒𝟓 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐏𝐥𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐑𝐞𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐑𝐞𝐳𝐢𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ (𝐏𝐍𝐑𝐑) care vor susține:
    • reabilitarea și modernizarea clădirilor unităților sanitare, dotarea cu aparatură și echipamente medicale a acestora,
    • reorganizarea circuitelor, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii, precum și alte măsuri necesare creșterii rezilienței în sfera oncologică, a bolilor cardio-vasculare și ATI. 
    • 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
    • 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate și renovate, în special la sate
    • 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţe pentru transport nou-născuți
    • 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
    • 10 unităţi medicale mobile.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Toate statele membre recunosc faptul că România, Bulgaria și Croația doresc să adere la spațiul Schengen și că s-a făcut o “muncă pregătitoare” în acest sens, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Răspunzând unui apel din partea eurodeputatului Rareș Bogdan, care a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Schengen, Macron a răspuns: “România, ca și Bulgaria și acum Croația, doresc să adere la Schengen. S-a făcut o muncă pregătitoare și acest lucru a fost recunoscut de toate statele membre”.

Procedura merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni, ceea ce va face posibilă încă o dată garantarea protecției tuturor frontierelor externe și ale Schengen“, a continuat liderul francez.

 

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Macron a mai adăugat că: “pe de o parte, avem o propunere a Comisiei din decembrie, prin care putem apăra mai bine frontierele interne, care a fost punctul care a fost ridicat cu ceva timp în urmă”.

“Sperăm să ajungem la o concluzie pe această temă. Și aș dori să reiterez faptul că dorința noastră este de a face progrese în toate aceste puncte, așa cum am spus mai devreme, de a prelua responsabilitatea pentru instrumentele pe care le avem la dispoziție, cum ar fi Frontex și agenția pentru frontiere și de a utiliza cooperarea interguvernamentală pentru a consolida frontierele și de a include, de asemenea, sistemul pe care îl avem pentru cooperarea în materie de frontiere. Ei bine, acest lucru înseamnă că putem introduce mai eficient returnările, de exemplu, în țările de origine și cred că nu suntem suficient de eficienți în acest punct”, a completat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

“Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

S&D

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze instinctele dăunătoare ale populismului de extremă dreapta, a fost mesajul pe care i l-a transmis președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez, lui Emmanuel Macron, aflat la Strasbourg pentru a prezenta prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Președinția rotativă a Consiliului are loc într-un moment în care pandemia a permis Europei să facă pași istorici în proiectul de integrare, iar în discursul de Anul Nou ați promis o schimbare de direcție în 2022 pentru a realiza o Europă puternică în lume, pe deplin suverană, liberă în alegerile sale și responsabilă de propriul destin. Europa va fi puternică în lume doar dacă va fi capabilă să eradicheze sărăcia și inegalitățile. Democrația europeană are nevoie de construirea unei Europe sociale care să limiteze cele mai nocive instincte ale populismului de extremă dreapta”, a subliniat Garcia Perez în intervenția sa.

Astfel, aceasta a punctat că este nevoie de realizarea ”reformelor care sunt pe masă”, dând exemplu stabilirea unui salariu minim sau punerea în aplicare a Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

Iratxe Garcia Perez a amintit și de nevoia operaționalizării mecanismului prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept, amintind de Ungaria și Polonia, țări cărora ar trebui să i le suspende aprobarea Planului de Redresare și Reziliență până când nu ”revin pe calea democrației”, respectând hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

O altă temă abordată de președinta Grupului S&D a fost tranziția energetică.

”O Europă puternică va fi Europa care va prelua conducerea unei tranziții energetice mai echitabile și mai durabile și care va evita schimbările climatice dezastruoase. Suntem conștienți de circumstanțele specifice ale Franței și Germaniei. Dar propunerea Comisiei privind energia nucleară și gazele naturale nu poate slăbi poziția noastră de lider mondial în ceea ce privește energiile regenerabile, singurele surse de energie verde de care Franța are nevoie pentru a da dovadă de un leadership puternic și pentru a profita de modelul european de răspuns european care a fost stabilit în timpul pandemiei”, a precizat aceasta.

Lidera social-democraților din Parlamentul European a pledat, în egală măsurăm pentru intensificarea eforturilor în vederea construirii unei ”Europe a apărării”.

”Trebuie să ne dezvoltăm suveranitatea strategică, dar Europa nu se poate dezvolta într-o fortăreață. Avem nevoie de solidaritate, iar Parlamentul European continuă să spere că Consiliul va conveni asupra singurului instrument posibil pentru a evita moartea persoanelor la granițele noastre”, a mai spus Garcia Perez, făcând trimitere la reforma politicii de migrațiune a UE.

Orientându-și atenția spre tineri și cei vulnerabili, președinta S&D i-a cerut lui Macron să pună aceste categorii sociale ”în centrul președinției”.

”Președinția dumneavoastră (n.r. Franței la Consiliul UE) nu va rămâne în istorie datorită talentelor de orator, ci ca urmare a legilor pe care, împreună, le putem duce mai departe. Trebuie să avansăm rapid. Motto-ul președinției dumneavoastră se încheie cu ideea de sentiment de apartenență, iar apartenența necesită convingere publică. Puneți tinerii și pe cei mai vulnerabili în centrul președinției și ei nu vă vor mai cere niciodată să dați jos steagul european de pe Arcul de Triumf din Paris”, a conchis , Iratxe Garcia Perez.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 min ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu8 mins ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA20 mins ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE45 mins ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D1 hour ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending