Connect with us

U.E.

Alegeri Germania 2025: Într-un vot de răscruce, creștin-democrații câștigă scrutinul, iar cea mai puternică economie UE supraviețuiește extremei-drepte, aflată în premieră pe locul al doilea (exit-poll)

Published

on

© Calea Europeană

Germania, stat fondator al Uniunii Europene și principala putere economică continentală ce reprezintă un sfert din PIB-ul Uniunii, și-a ales duminică noul parlament, într-un scrutin legislativ anticipat considerat drept un “punct de cotitură” în istoria acestei țări pe fondul eșecului coaliției formate între social-democrați, verzi și liberali, reafirmării Uniunii-Creștin Democrate drept principala forță politici a țării, avansului extremei-drepte, problemelor determinate de migrație și economiei, efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, cel mai recent, sprijinul vădit dinspre Statele Unite ale Americii, partenerul transatlantic al Germaniei, manifestat puternic de miliardul Elon Musk și precaut de vicepreședintele J.D. Vance pentru formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 8:00 și s-au închis la ora 18.00. Alegerile anticipate au fost declanșate de prăbușirea unei coaliții tripartite conduse de SPD de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz.

Conform rezultatelor de tip exit-poll după cea mai mare prezență la vot de la reunificarea țării în 1990 (84%), creștin democrații conduși de Fredrich Merz s-au clasat pe primul loc, câștigând alegerile parlamentare cu 29%.

CDU și partenerii din Bavaria, CSU, sunt urmați de formațiunea de extremă-dreapta AfD – 19,5%, care se poziționează pentru prima dată pe locul al doilea într-un scrutin legislativ, după 10,4% la precedentele alegeri, în 2021, și 12,6% în 2017.

Partidul Social-Democrat al cancelarului demisionar Olaf Scholz a obținut a treia poziție cu 16%, un regres de aproape zece la sută față de alegerile câștigate în 2021.

Verzii au obținut 13,5%, Din Linke (Stânga radicală) 8,5%, iar liberalii de la FDP n-au reușit să întrunească pragul electoral, obținând 4,9%.

© Calea Europeană

Cine este Friedrich Merz?

Născut la un deceniu după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Sauerland, o regiune rurală și muntoasă din Germania de Vest, Friedrich Merz este pe cale să devină cel mai american cancelar al Germaniei, deoarece niciodată în istorie un șef de guvern german nu a avut mai multă afinitate pentru Statele Unite. Merz a călătorit în SUA de peste 100 de ori, conform propriilor calcule, și îl consideră pe fostul președinte american Ronald Reagan drept unul dintre modelele sale, relatează Politico Europe.

Merz a devenit membru conservator al Parlamentului European în 1989, anul căderii Zidului Berlinului. Cinci ani mai târziu, a fost ales în Bundestagul german, unde a dezvoltat o relație strânsă cu Wolfgang Schäuble, omul de bază al CDU și susținător ferm al integrării în Uniunea Europeană. Sub tutela lui Schäuble, Merz a crescut în statură și a fost considerat o alegere probabilă pentru postul de cancelar.

Ascensiunea sa s-a încheiat însă în 2002, când a pierdut o luptă pentru putere cu Angela Merkel, mai centristă. Nevăzând niciun rol pentru el în CDU sub Merkel, Merz s-a retras treptat din politică, preluând totodată conducerea Atlantik-Brücke, un lobby care susține legăturile transatlantice.

Când Merkel s-a retras din funcția de lider al CDU în 2018, Friedrich Merz a văzut o oportunitate de a reveni în politică, iar după ce Angela Merkel a părăsit funcția de cancelar, în 2021, acesta a candidat și a câștigat șefia CDU în ianuarie 2022.

Sondaje anterioare și scenarii

Candidatul CDU Friedrich Merz ar putea deveni următorul cancelar, blocul conservator format din CDU cu partenerii bavarezi de la CSU fiind cotat la aproximativ 30%

Alternativa pentru Germania (AFD), formațiune de extremă dreapta, se situează pe locul al doilea, cu aproximativ 20% din sprijin, conform sondajelor anterioare votului. Ascensiunea AfD la putere ar putea fi evitată de o coaliție a celorlalte partide pentru a exclude extrema-dreaptă dintr-un potențial guvern.

În cazul victoriei, Merz ar putea alege să formeze o coaliție cu SPD și/sau cu Verzii.

Sondajele la ieșirea de la urne sunt programate la ora 18.00, ora locală, cu proiecții care sunt actualizate periodic. Până în prezent, sondajele au fost destul de exacte, deși rezultatele oficiale nu vor fi cunoscute până luni.

Deutsche Welle estimează că vor trece probabil săptămâni până când se va forma un nou guvern sau o coaliție de guvernare, cu creștin-democrați pornind din postura de favoriți și cu liderul Friedrich Merz aflat în pole-position pentru a readuce funcția de cancelar federal în vistieria CDU.

Datele preliminare ale sondajelor de opinie au relevat o participare potențial ridicată la alegerile germane din acest an.

Reuters: Cum concură și converg viziunile politice al formațiunilor dominante

Conservatorii din opoziție, o alianță formată din creștin-democrați (CDU) și partidul lor înfrățit bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), propun ample facilități financiare pentru întreprinderi și cetățeni. Ei doresc să reducă impozitul pe profit și propun o rată uniformă de 25 %. De asemenea, aceștia doresc să abolească legea națională privind lanțul de aprovizionare și promit scăderea tarifelor la energia electrică.

Liderul conservator Friedrich Merz a semnalat o oarecare deschidere față de o reformă moderată a frânei de îndatorare, însă manifestul partidului său promite menținerea acesteia.

Partidul de extremă dreapta AfD dorește ieșirea Germaniei din UE – sau “Dexit”. Ei doresc un referendum precum cel britanic din 2016. Partidul dorește ca țara să renunțe la euro și să reintroducă marca germană. AfD se angajează să pună frână datoriilor și propune reducerea cheltuielilor pentru protecția climei și a contribuțiilor la instituțiile internaționale.

SPD-ul de centru-stânga al lui Scholz propune stimularea investițiilor private și modernizarea infrastructurii cu un fond extrabugetare de 100 de miliarde de euro (104,90 miliarde de dolari).

De asemenea, partidul intenționează să introducă o primă „Fabricat în Germania” pentru a stimula investițiile. Planul include o rambursare a impozitului direct de 10% pentru investițiile în echipamente realizate de întreprinderi. Pentru a stimula achizițiile de mașini electrice fabricate în Germania, SPD propune să ofere cumpărătorilor o deducere fiscală temporară. Scholz solicită o “reformă moderată” a frânei datoriei – care limitează împrumuturile publice la 0,35% din produsul intern brut – pentru a crește investițiile în apărare.

Ministrul Economiei, Robert Habeck, candidatul Verzilor pentru funcția de cancelar, a solicitat o reformă a frânei datoriei pentru a permite creșterea cheltuielilor publice. Verzii doresc să investească pe piețele de capital pentru a genera mai multe fonduri pentru sistemul legal de pensii, creând ceea ce ei numesc un „fond al cetățenilor” cu împrumuturi și resurse guvernamentale. Fondul ar trebui să ia în considerare criteriile de durabilitate și să fie aliniat la obiectivul de 1,5 grade Celsius din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Prezență la vot

La ora 14.00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată în același stadiu în 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezență la vot de 76,4%.

Prezența mai mare la secțiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondență în comparație cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.

Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezența la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ungaria nu intenționează să influențeze alegerile prezidențiale din România, i-a transmis Viktor Orban liderului UDMR Kelemen Hunor

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Premierul ungar Viktor Orban a discutat telefonic sâmbătă după-amiază cu liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a lui Hunor,

”Am spus clar că nu intenționăm să influențăm în vreun fel alegerile prezidențiale din România”, a afirmat Orban, într-o postare separată.

Guvernul de la Budapesta consideră decisivă poziția UDMR, a spus șeful executivului ungar, adăugând că în chestiuni referitoare la politica față de maghiarii din afara granițelor principiul călăuzitor este reprezentat de interesele comunității etnice maghiare din Transilvania.

”Lucrăm împreună cu liderii României pentru a da un imbold vieții și supraviețuirii comunității etnice maghiare din Transilvania”, a adăugat premierul ungar Viktor Orban.

 

Și Kelemen Hunor a subliniat același lucru.

“În această după-amiază, am avut o discuție telefonică cu premierul Viktor Orbán, care a fost foarte clar: Ungaria nu dorește să influențeze în niciun fel alegerile prezidențiale din România”, a spus el.

Potrivit lui Kelemen, guvernul ungar consideră că poziția Uniunii Democrate Maghiare din România este decisivă, iar în chestiuni de politică națională, interesul maghiarilor din Transilvania este indicator.

“Premierul ungar a declarat că, după alegeri, va colabora cu liderii de toate timpurile ai României pentru a promova viața și supraviețuirea maghiarilor din România”, a mai punctat liderul UDMR.

Discuția telefonică a avut loc după ce afirmațiile făcute de liderul AUR George Simion, candidatul naționalist la funcția de președinte al României, despre “Europa națiunilor” în dezbaterea prezidențială de joi seară cu contracandidatul său pro-european Nicușor Dan au fost citate de premierul maghiar Viktor Orban într-un discurs susținut vineri care a fost publicat pe contul oficial de X.

“Ieri, în timpul dezbaterii prezidențiale din România, Ungaria a fost menționată pe subiectul creștinismului. Unul dintre candidați, domnul Simion, a spus următoarele și citez “Acum este timpul pentru Europa națiunilor, o Europă creștină, în care vom lupta pentru dreptul nostru de a fi cetățeni europeni”. Asta nu a fost spus în Ungaria, ci în România vecină și suntem complet de acord”, a declarat Viktor Orban, cunoscut pentru euroscepticismul său și pozițiile anti-europene la adresa instituțiilor UE.

Continue Reading

IMAGINEA ZILEI

România susține adoptarea celui de-al 17-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei (MAE)

Published

on

© European Union

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat vineri, 9 mai 2025, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care a avut loc la Liov, în Ucraina, la invitația ministrului ucrainean de externe Andrii Sybiha, informează un comunicat oficial al MAE, remis CaleaEuropeana.ro.

În intervenția sa, ministrul Emil Hurezeanu a salutat organizarea, la 9 mai, a unei reuniuni CAE la Liov ca mesaj politic de reafirmare a sprijinului UE pentru Ucraina, inclusiv în contextul desfășurării la Moscova a unor ceremonii militare.

Ministrul afacerilor externe a atras atenția asupra faptului că Rusia nu este interesată în mod real în realizarea păcii, iar UE trebuie să continue eforturile pentru sprijinul pentru Ucraina și pentru a menține SUA angajată în demersurile privind pacea în Ucraina.

În ceea ce privește susținerea concretă la nivel UE pentru Ucraina, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat importanța implementării inițiativei propuse de către Kaja Kallas de sprijin militar, nevoia deblocării asistenței pentru Ucraina prin Instrumentul European de Pace/EPF și extinderea mandatelor celor două misiuni UE privind Ucraina: Misiunea de Asistență (EUAM), respectiv Misiunea Asistență Militară (EU MAM).

Ministrul român de externe a susținut adoptarea celui de-al 17-lea pachet de măsuri restrictive la adresa Rusiei și a reiterat importanța avansării negocierilor de aderare la UE a Ucrainei și Republicii Moldova.

În contextul participării la reuniunea informală MAE, miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene au vizitat Centrul Medical „Superhumans”, specializat în asigurarea de proteze și recuperare, servicii dedicate în special celor afectați în urma războiului din Ucraina.

De asemenea, miniștrii de externe din statele UE au participat, alături de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas și de ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha, la o ceremonie de depunere a unor coroane de flori la cimitirul Lychakiv în memoria apărătorilor care și-au dat viața pentru Ucraina în războiul ruso-ucrainean.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

În drum spre Kiev, Macron, Merz, Starmer și Tusk cer Rusiei să accepte un armistițiu de 30 de zile: Vom intensifica presiunea asupra mașinăriei de război ruse

Published

on

© Emmanuel Macron/ X

Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Donald Tusk vor merge sâmbătă la Kiev pentru a-și demonstra sprijinul “de neclintit” pentru Ucraina și, urmând exemplul Statelor Unite, pentru a cere Rusiei un “armistițiu complet și necondiționat de 30 de zile”, potrivit unei declarații comune, citate de AFP.

La o zi după o demonstrație de forță a președintelui rus Vladimir Putin care a primit aproximativ douăzeci de lideri străini, printre care omologul său chinez Xi Jinping, în Piața Roșie la Moscova, liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Poloniei călătoresc împreună în Ucraina pentru prima dată.

“Vom continua să creștem sprijinul nostru pentru Ucraina. Vom intensifica presiunea asupra mașinăriei de război ruse până când Rusia va accepta un armistițiu durabil”, au avertizat ei într-o declarație comună, citată și de Agerpres.

Această vizită considerată drept “istorică” are loc la patru zile după alegerea noului cancelar german, Friedrich Merz, care a mers deja la Paris și apoi la Varșovia miercuri, a doua zi după învestirea sa. Vineri, cancelarul german s-a aflat la Bruxelles, unde a marcat Ziua Europei prin întâlniri cu secretarul general al NATO și cu liderii instituțiilor Uniunii Europene. Tot vineri, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul polonez Donald Tusk au semnat la Nancy, de Ziua Europei, un tratat de prietenie și cooperare întărită Franța – Polonia, cu accent pe apărare reciprocă și securitate.

La Kiev, cei patru, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, urmează să organizeze o întâlnire virtuală cu ceilalți lideri ai “coaliției voluntarilor”, aceste țări occidentale, în principal europene, dispuse să ofere “garanții de securitate” Ucrainei. La reuniune va participa prin videoconferință și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Ei vor informa celelalte țări despre “progresele realizate în vederea unei coaliții reunind forțe aeriene, terestre și maritime pentru a ajuta la regenerarea forțelor armate ucrainene după un eventual acord de pace și pentru a consolida încrederea în pacea viitoare”, conform declarației lor.

Președintele francez și premierul britanic conduc această coaliție cu contururi încă vagi care s-a reunit deja la Paris și Londra în ultimele luni.

Europenii merg la Kiev întăriți de apelul lui Donald Trump, care joi a presat Rusia să accepte “o încetare necondiționată a focului pentru 30 de zile”. În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump a amenințat cu noi sancțiuni occidentale în caz de eșec. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL9 hours ago

Trump îl ironizează pe Putin legat de un acord cu Ucraina: Este prea ocupat să celebreze victoria în al Doilea Război Mondial, care nu ar fi putut fi câștigat fără SUA

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Zelenski îl provoacă pe Putin să se întâlnească joi, în Turcia, după ce Trump a cerut negocieri directe Ucraina – Rusia: “Îl voi aștepta personal”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Emmanuel Macron atenționează Moscova: Nu poate exista nicio negociere în timp ce armele vorbesc și civilii sunt bombardați

INTERNAȚIONAL20 hours ago

“Un semn pozitiv”, afirmă Zelenski după ce Putin a propus “negocieri directe” Rusia – Ucraina: Ne așteptăm ca Rusia să confirme încetarea focului din 12 mai

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Papa Leon al XIV-lea va prelua moștenirea lui Francisc și numește inteligența artificială motiv al numelui său, comparând-o cu revoluția industrială din timpul lui Leon al XIII-lea

ROMÂNIA20 hours ago

Ungaria nu intenționează să influențeze alegerile prezidențiale din România, i-a transmis Viktor Orban liderului UDMR Kelemen Hunor

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Trump: Când ”baia de sânge” fără sfârșit se va încheia, va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Urmează o săptămână importantă

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Zelenski, mesaj către liderii ”coaliției voluntarilor”: Misiunea noastră comună este să oprim Moscova. Ucraina, pregătită de pace

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Cancelarul german Friedrich Merz anunță că nu va mai face publice detaliile cu privire la ajutorul militar pentru Ucarina

INTERNAȚIONAL23 hours ago

India și Pakistan au decis încetarea imediată a focului. SUA îi felicită pe premierii Modi și Sharif pentru ”spiritul de stat cu care au ales calea păcii”

U.E.3 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA4 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA1 week ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 weeks ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA4 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA1 month ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA1 month ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Trending