U.E.
Alegeri Germania 2025: Într-un vot de răscruce, creștin-democrații câștigă scrutinul, iar cea mai puternică economie UE supraviețuiește extremei-drepte, aflată în premieră pe locul al doilea (exit-poll)
Published
2 months agoon

Germania, stat fondator al Uniunii Europene și principala putere economică continentală ce reprezintă un sfert din PIB-ul Uniunii, și-a ales duminică noul parlament, într-un scrutin legislativ anticipat considerat drept un “punct de cotitură” în istoria acestei țări pe fondul eșecului coaliției formate între social-democrați, verzi și liberali, reafirmării Uniunii-Creștin Democrate drept principala forță politici a țării, avansului extremei-drepte, problemelor determinate de migrație și economiei, efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, cel mai recent, sprijinul vădit dinspre Statele Unite ale Americii, partenerul transatlantic al Germaniei, manifestat puternic de miliardul Elon Musk și precaut de vicepreședintele J.D. Vance pentru formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania.
Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 8:00 și s-au închis la ora 18.00. Alegerile anticipate au fost declanșate de prăbușirea unei coaliții tripartite conduse de SPD de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz.
Conform rezultatelor de tip exit-poll după cea mai mare prezență la vot de la reunificarea țării în 1990 (84%), creștin democrații conduși de Fredrich Merz s-au clasat pe primul loc, câștigând alegerile parlamentare cu 29%.
CDU și partenerii din Bavaria, CSU, sunt urmați de formațiunea de extremă-dreapta AfD – 19,5%, care se poziționează pentru prima dată pe locul al doilea într-un scrutin legislativ, după 10,4% la precedentele alegeri, în 2021, și 12,6% în 2017.
Partidul Social-Democrat al cancelarului demisionar Olaf Scholz a obținut a treia poziție cu 16%, un regres de aproape zece la sută față de alegerile câștigate în 2021.
Verzii au obținut 13,5%, Din Linke (Stânga radicală) 8,5%, iar liberalii de la FDP n-au reușit să întrunească pragul electoral, obținând 4,9%.

© Calea Europeană
Cine este Friedrich Merz?
Născut la un deceniu după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Sauerland, o regiune rurală și muntoasă din Germania de Vest, Friedrich Merz este pe cale să devină cel mai american cancelar al Germaniei, deoarece niciodată în istorie un șef de guvern german nu a avut mai multă afinitate pentru Statele Unite. Merz a călătorit în SUA de peste 100 de ori, conform propriilor calcule, și îl consideră pe fostul președinte american Ronald Reagan drept unul dintre modelele sale, relatează Politico Europe.
Merz a devenit membru conservator al Parlamentului European în 1989, anul căderii Zidului Berlinului. Cinci ani mai târziu, a fost ales în Bundestagul german, unde a dezvoltat o relație strânsă cu Wolfgang Schäuble, omul de bază al CDU și susținător ferm al integrării în Uniunea Europeană. Sub tutela lui Schäuble, Merz a crescut în statură și a fost considerat o alegere probabilă pentru postul de cancelar.
Ascensiunea sa s-a încheiat însă în 2002, când a pierdut o luptă pentru putere cu Angela Merkel, mai centristă. Nevăzând niciun rol pentru el în CDU sub Merkel, Merz s-a retras treptat din politică, preluând totodată conducerea Atlantik-Brücke, un lobby care susține legăturile transatlantice.
Când Merkel s-a retras din funcția de lider al CDU în 2018, Friedrich Merz a văzut o oportunitate de a reveni în politică, iar după ce Angela Merkel a părăsit funcția de cancelar, în 2021, acesta a candidat și a câștigat șefia CDU în ianuarie 2022.
Sondaje anterioare și scenarii
Candidatul CDU Friedrich Merz ar putea deveni următorul cancelar, blocul conservator format din CDU cu partenerii bavarezi de la CSU fiind cotat la aproximativ 30%
Alternativa pentru Germania (AFD), formațiune de extremă dreapta, se situează pe locul al doilea, cu aproximativ 20% din sprijin, conform sondajelor anterioare votului. Ascensiunea AfD la putere ar putea fi evitată de o coaliție a celorlalte partide pentru a exclude extrema-dreaptă dintr-un potențial guvern.
În cazul victoriei, Merz ar putea alege să formeze o coaliție cu SPD și/sau cu Verzii.
Sondajele la ieșirea de la urne sunt programate la ora 18.00, ora locală, cu proiecții care sunt actualizate periodic. Până în prezent, sondajele au fost destul de exacte, deși rezultatele oficiale nu vor fi cunoscute până luni.
Deutsche Welle estimează că vor trece probabil săptămâni până când se va forma un nou guvern sau o coaliție de guvernare, cu creștin-democrați pornind din postura de favoriți și cu liderul Friedrich Merz aflat în pole-position pentru a readuce funcția de cancelar federal în vistieria CDU.
Datele preliminare ale sondajelor de opinie au relevat o participare potențial ridicată la alegerile germane din acest an.
Reuters: Cum concură și converg viziunile politice al formațiunilor dominante
Conservatorii din opoziție, o alianță formată din creștin-democrați (CDU) și partidul lor înfrățit bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), propun ample facilități financiare pentru întreprinderi și cetățeni. Ei doresc să reducă impozitul pe profit și propun o rată uniformă de 25 %. De asemenea, aceștia doresc să abolească legea națională privind lanțul de aprovizionare și promit scăderea tarifelor la energia electrică.
Liderul conservator Friedrich Merz a semnalat o oarecare deschidere față de o reformă moderată a frânei de îndatorare, însă manifestul partidului său promite menținerea acesteia.
Partidul de extremă dreapta AfD dorește ieșirea Germaniei din UE – sau “Dexit”. Ei doresc un referendum precum cel britanic din 2016. Partidul dorește ca țara să renunțe la euro și să reintroducă marca germană. AfD se angajează să pună frână datoriilor și propune reducerea cheltuielilor pentru protecția climei și a contribuțiilor la instituțiile internaționale.
SPD-ul de centru-stânga al lui Scholz propune stimularea investițiilor private și modernizarea infrastructurii cu un fond extrabugetare de 100 de miliarde de euro (104,90 miliarde de dolari).
De asemenea, partidul intenționează să introducă o primă „Fabricat în Germania” pentru a stimula investițiile. Planul include o rambursare a impozitului direct de 10% pentru investițiile în echipamente realizate de întreprinderi. Pentru a stimula achizițiile de mașini electrice fabricate în Germania, SPD propune să ofere cumpărătorilor o deducere fiscală temporară. Scholz solicită o “reformă moderată” a frânei datoriei – care limitează împrumuturile publice la 0,35% din produsul intern brut – pentru a crește investițiile în apărare.
Ministrul Economiei, Robert Habeck, candidatul Verzilor pentru funcția de cancelar, a solicitat o reformă a frânei datoriei pentru a permite creșterea cheltuielilor publice. Verzii doresc să investească pe piețele de capital pentru a genera mai multe fonduri pentru sistemul legal de pensii, creând ceea ce ei numesc un „fond al cetățenilor” cu împrumuturi și resurse guvernamentale. Fondul ar trebui să ia în considerare criteriile de durabilitate și să fie aliniat la obiectivul de 1,5 grade Celsius din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Prezență la vot
La ora 14.00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată în același stadiu în 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezență la vot de 76,4%.
Prezența mai mare la secțiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondență în comparație cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.
Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezența la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE
20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului
Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că ”Rusia este amenințarea pe termen lung”, subliniază Mark Rutte
Summitul privind viitorul securității energetice. Ursula von der Leyen avertizează că Europa se află într-un „moment decisiv” în lupta pentru securitatea energetică
Starmer și von der Leyen au pregătit, la Londra, semnarea unui pact de securitate și apărare UK – UE care va fi agreat la un summit bilateral pe 19 mai
Macron îi cere lui Trump să își îndrepte “frustrarea” către Putin, care trebuie “să înceteze să mai mintă”: Există un agresor, Rusia, și o victimă, Ucraina
ROMÂNIA
Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE
Published
11 hours agoon
April 25, 2025
Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, vineri, un mesaj la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.
“Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm pe consolidarea acestui parcurs, pentru un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cetățenii României”, a scris Bolojan pe platforma X.
Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm…
— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 25, 2025
Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 20 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a permis să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.
Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.
România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg.
La 20 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit importante borne ale parcursului său de integrare europeană, cea mai recentă fiind aderarea deplină la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, și depășirea pragului de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de țara noastră de la aderare și până în prezent, toate întâmplându-se într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, în timp ce susținerea românilor pentru integrarea europeană și beneficiile apartenenței la UE sunt la un nivel de 89,7%.
COMISIA EUROPEANA
Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face
Published
14 hours agoon
April 25, 2025By
Teodora Ion
Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.
În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.
”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.
Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.
Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.
Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.
”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).
În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
COMISIA EUROPEANA
Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății
Published
15 hours agoon
April 25, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății – o componentă-cheie a planului său de acțiune menit să sporească reziliența sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.
Consiliul va sprijini eforturile de protejare a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale împotriva amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la întărirea capacităților europene de răspuns în domeniul sănătății digitale.
Potrivit comunicatului oficial, consiliul are ca obiectiv principal promovarea celor mai eficiente practici în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida protecția digitală, de a încuraja colaborarea intersectorială și de a orienta dezvoltarea de resurse, programe de formare și servicii de reacție rapidă adaptate nevoilor din sănătate.
Toate acestea vizează o mai bună protejare a datelor pacienților și asigurarea continuității actului medical. Această abordare coordonată reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice tot mai frecvente.
Până la 15 experți din domeniile sănătății și securității cibernetice vor face parte din consiliul consultativ, aducând perspective diverse și expertiză specializată. Consiliul va putea include atât furnizori de servicii medicale și alte entități din sectorul sănătății, cât și prestatori de servicii de securitate cibernetică sau reprezentanți ai interesului public.
Membrii vor fi numiți pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 23 mai.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- NATO1 week ago
“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
UE dă curs unei solicitări de multă vreme a României: Comisia Europeană pregătește o strategie pentru Marea Neagră axată pe securitate
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- NATO1 week ago
Maia Sandu, întâlnire cu secretarul general NATO, aflat în tranzit la Chișinău: Discuții legate de securitatea din regiune și sprijinul Alianței pentru R. Moldova