Germania, stat fondator al Uniunii Europene și principala putere economică continentală ce reprezintă un sfert din PIB-ul Uniunii, și-a ales duminică noul parlament, într-un scrutin legislativ anticipat considerat drept un “punct de cotitură” în istoria acestei țări pe fondul eșecului coaliției formate între social-democrați, verzi și liberali, reafirmării Uniunii-Creștin Democrate drept principala forță politici a țării, avansului extremei-drepte, problemelor determinate de migrație și economiei, efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, cel mai recent, sprijinul vădit dinspre Statele Unite ale Americii, partenerul transatlantic al Germaniei, manifestat puternic de miliardul Elon Musk și precaut de vicepreședintele J.D. Vance pentru formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania.

Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 8:00 și s-au închis la ora 18.00. Alegerile anticipate au fost declanșate de prăbușirea unei coaliții tripartite conduse de SPD de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz.

Conform rezultatelor de tip exit-poll după cea mai mare prezență la vot de la reunificarea țării în 1990 (84%), creștin democrații conduși de Fredrich Merz s-au clasat pe primul loc, câștigând alegerile parlamentare cu 29%.

CDU și partenerii din Bavaria, CSU, sunt urmați de formațiunea de extremă-dreapta AfD – 19,5%, care se poziționează pentru prima dată pe locul al doilea într-un scrutin legislativ, după 10,4% la precedentele alegeri, în 2021, și 12,6% în 2017.

Partidul Social-Democrat al cancelarului demisionar Olaf Scholz a obținut a treia poziție cu 16%, un regres de aproape zece la sută față de alegerile câștigate în 2021.

Verzii au obținut 13,5%, Din Linke (Stânga radicală) 8,5%, iar liberalii de la FDP n-au reușit să întrunească pragul electoral, obținând 4,9%.

© Calea Europeană

Cine este Friedrich Merz?

Născut la un deceniu după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Sauerland, o regiune rurală și muntoasă din Germania de Vest, Friedrich Merz este pe cale să devină cel mai american cancelar al Germaniei, deoarece niciodată în istorie un șef de guvern german nu a avut mai multă afinitate pentru Statele Unite. Merz a călătorit în SUA de peste 100 de ori, conform propriilor calcule, și îl consideră pe fostul președinte american Ronald Reagan drept unul dintre modelele sale, relatează Politico Europe.

Merz a devenit membru conservator al Parlamentului European în 1989, anul căderii Zidului Berlinului. Cinci ani mai târziu, a fost ales în Bundestagul german, unde a dezvoltat o relație strânsă cu Wolfgang Schäuble, omul de bază al CDU și susținător ferm al integrării în Uniunea Europeană. Sub tutela lui Schäuble, Merz a crescut în statură și a fost considerat o alegere probabilă pentru postul de cancelar.

Ascensiunea sa s-a încheiat însă în 2002, când a pierdut o luptă pentru putere cu Angela Merkel, mai centristă. Nevăzând niciun rol pentru el în CDU sub Merkel, Merz s-a retras treptat din politică, preluând totodată conducerea Atlantik-Brücke, un lobby care susține legăturile transatlantice.

Când Merkel s-a retras din funcția de lider al CDU în 2018, Friedrich Merz a văzut o oportunitate de a reveni în politică, iar după ce Angela Merkel a părăsit funcția de cancelar, în 2021, acesta a candidat și a câștigat șefia CDU în ianuarie 2022.

Sondaje anterioare și scenarii

Candidatul CDU Friedrich Merz ar putea deveni următorul cancelar, blocul conservator format din CDU cu partenerii bavarezi de la CSU fiind cotat la aproximativ 30%

Alternativa pentru Germania (AFD), formațiune de extremă dreapta, se situează pe locul al doilea, cu aproximativ 20% din sprijin, conform sondajelor anterioare votului. Ascensiunea AfD la putere ar putea fi evitată de o coaliție a celorlalte partide pentru a exclude extrema-dreaptă dintr-un potențial guvern.

În cazul victoriei, Merz ar putea alege să formeze o coaliție cu SPD și/sau cu Verzii.

Sondajele la ieșirea de la urne sunt programate la ora 18.00, ora locală, cu proiecții care sunt actualizate periodic. Până în prezent, sondajele au fost destul de exacte, deși rezultatele oficiale nu vor fi cunoscute până luni.

Deutsche Welle estimează că vor trece probabil săptămâni până când se va forma un nou guvern sau o coaliție de guvernare, cu creștin-democrați pornind din postura de favoriți și cu liderul Friedrich Merz aflat în pole-position pentru a readuce funcția de cancelar federal în vistieria CDU.

Datele preliminare ale sondajelor de opinie au relevat o participare potențial ridicată la alegerile germane din acest an.

Reuters: Cum concură și converg viziunile politice al formațiunilor dominante

Conservatorii din opoziție, o alianță formată din creștin-democrați (CDU) și partidul lor înfrățit bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), propun ample facilități financiare pentru întreprinderi și cetățeni. Ei doresc să reducă impozitul pe profit și propun o rată uniformă de 25 %. De asemenea, aceștia doresc să abolească legea națională privind lanțul de aprovizionare și promit scăderea tarifelor la energia electrică.

Liderul conservator Friedrich Merz a semnalat o oarecare deschidere față de o reformă moderată a frânei de îndatorare, însă manifestul partidului său promite menținerea acesteia.

Partidul de extremă dreapta AfD dorește ieșirea Germaniei din UE – sau “Dexit”. Ei doresc un referendum precum cel britanic din 2016. Partidul dorește ca țara să renunțe la euro și să reintroducă marca germană. AfD se angajează să pună frână datoriilor și propune reducerea cheltuielilor pentru protecția climei și a contribuțiilor la instituțiile internaționale.

SPD-ul de centru-stânga al lui Scholz propune stimularea investițiilor private și modernizarea infrastructurii cu un fond extrabugetare de 100 de miliarde de euro (104,90 miliarde de dolari).

De asemenea, partidul intenționează să introducă o primă „Fabricat în Germania” pentru a stimula investițiile. Planul include o rambursare a impozitului direct de 10% pentru investițiile în echipamente realizate de întreprinderi. Pentru a stimula achizițiile de mașini electrice fabricate în Germania, SPD propune să ofere cumpărătorilor o deducere fiscală temporară. Scholz solicită o “reformă moderată” a frânei datoriei – care limitează împrumuturile publice la 0,35% din produsul intern brut – pentru a crește investițiile în apărare.

Ministrul Economiei, Robert Habeck, candidatul Verzilor pentru funcția de cancelar, a solicitat o reformă a frânei datoriei pentru a permite creșterea cheltuielilor publice. Verzii doresc să investească pe piețele de capital pentru a genera mai multe fonduri pentru sistemul legal de pensii, creând ceea ce ei numesc un „fond al cetățenilor” cu împrumuturi și resurse guvernamentale. Fondul ar trebui să ia în considerare criteriile de durabilitate și să fie aliniat la obiectivul de 1,5 grade Celsius din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Prezență la vot

La ora 14.00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată în același stadiu în 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezență la vot de 76,4%.

Prezența mai mare la secțiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondență în comparație cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.

Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezența la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.