REPUBLICA MOLDOVA
Alegeri în Republica Moldova: Președintele PPE Donald Tusk face apel la “forțele pro-europene să o sprijine Maia Sandu în aducerea schimbării”
Published
5 years agoon
Donald Tusk, președintele Partidului Popular European și fost președinte al Consiliului European, și-a anunțat luni susținerea pentru Maia Sandu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova care va avea loc pe 15 noiembrie 2020.
Acesta a îndemnat și alte forțe pro-europene să facă același lucru.
“Rezultatul excelent al lui Maia Sandu la alegerile de ieri este un moment decisiv în construirea unei Moldove europene, democratice și prospere. Salut sprijinul liderului Platformei DA, Andrei Năstase pentru al doilea scrutin al alegerilor și fac apel la toate forțele pro-europene să o sprijine în aducerea schimbării în Moldova”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.
Maia Sandu’s excellent result in yesterday’s election is a turning point in building a European, democratic & prosperous Moldova. I welcome the support of Nastase & Platforma DA for the second round & call on all pro-European forces to support her in bringing change to Moldova.
— Donald Tusk (@donaldtuskEPP) November 2, 2020
PAS și Platforma DA fac parte din Partidul Popular European.
Acesta nu este primul mesaj de sprijin din partea lui Tusk pentru Maia Sandu. La 31 august, de Ziua Limbii Române, Donald Trump a transmis un mesaj de susținere în limba română pentru candidatura Maiei Sandu la funcția de președinte al Republicii Moldova. “Trebuie să vorbești sincer cu moldovenii. Un oficial nu este un stăpân, ci un slujitor al cetățenilor”, a spus el, cu ocazia respectivă.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, după centralizarea voturilor de pe teritoriul Republicii Moldova, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, ea fiind votată de 487.635 alegători, ceea ce reprezintă 36.16% din totalul celor 1.348.707 voturi valabil exprimate.
Pe locul al doilea s-a situat actualul preşedinte al ţării, socialistul Igor Dodon, cu 439.866 voturi (32,61%), urmat de Renato Usatîi (Partidul Politic “Partidul Nostru”), cu 16,90%, Violeta Ivanov (Partidul Politic “Şor”), cu 6,49%, Năstase (Partidul Politic “Platforma Demnitate şi Adevăr”), cu 3,26%, Octavian Ţîcu (Partidul Politic “Partidul Unităţii Naţionale”), cu 2,01%, Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), cu 1,37%, şi Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea) 1,20%.
De asemenea, candidatul PAS s-a impus detaşat în diasporă, obţinând 70,12% din voturi, în timp ce Igor Dodon s-a clasat abia pe poziţia a treia cu 3,65% din voturi. Pe poziţia a doua s-a situat candidatul Renato Usatîi (Partidul Politic “Partidul Nostru”), cu 17,25%.
Pentru că niciunul dintre candidaţi nu a întrunit 50% + 1 din voturi, Maia Sandu şi Igor Dodon se vor înfrunta în turul al doilea, care va fi organizat pe 15 noiembrie.
Cei doi s-au confruntat și în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2016.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
-
Virgil Popescu a organizat în PE o dezbatere dedicată independenței energetice europene: Pentru a atinge obiectivul decuplării totale de energia rusească, este esențial să acționăm rapid și decisiv
-
EXCLUSIV România, “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, afirmă consilierul lui Nicușor Dan: Obiectivul zero este acum integrarea în UE. Partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor
-
“Da”-ul Maiei Sandu: Unirea nu mai este doar o emoție. Este un calcul geopolitic. Cu ce costuri?
-
Maia Sandu ar vota în favoarea unirii R. Moldova cu România: “Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”
-
Polonia: Aflați în tabere politice adverse, președintele Nawrocki și premierul Tusk au agreat o poziție unitară în privința securității și apărării
-
“Putin nu vrea pacea”. Kaja Kallas și Maia Sandu condamnă lansarea rachetei Oreșnik de către Rusia, reafirmând solidaritatea UE și R. Moldova cu Ucraina
REPUBLICA MOLDOVA
EXCLUSIV România, “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, afirmă consilierul lui Nicușor Dan: Obiectivul zero este acum integrarea în UE. Partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor
Published
2 days agoon
January 13, 2026
Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc, a afirmat marți Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro. Declarația vine în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că ar vota “da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România. Tomac explică poziția oficială a statului român față de acest scenariu, subliniind că “România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune”. De altfel, într-un interviu acordat anul trecut pentru presa germană în ajunul unei vizite la Berlin, președintele Nicușor Dan a declarat că “personal, îmi doresc o unire cu Moldova”, dar cât timp cetățenii țării vecine susțin forma actuală de stat, “România nu va întreprinde nimic”.
“Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc”, afirmă Tomac, reamintind că România și-a asumat oficial disponibilitatea de a discuta acest subiect încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. “Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, punctează consilierul președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii din diaspora.
În același timp, europarlamentarul insistă că Bucureștiul nu poate ignora contextul de la Chișinău, unde opțiunea majoritară exprimată prin alegeri și referendumuri succesive este cea pro-europeană.
“România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. (…) Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, spune Tomac, subliniind că „obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană”.
Întrebat dacă România este pregătită pentru scenariul reunificării, inclusiv din perspectiva unei susțineri necesare din partea partenerilor din UE, aliaților din NATO și partenerului strategic american, Eugen Tomac afirmă că “toți partenerii noștri știu că și în România și în Republica Moldova trăiește același popor“, îndemnând la purtarea acestei discuții în “termeni extrem de responsabili și serioși”.
CaleaEuropeană.ro: Am văzut declarația președintei Maia Sandu, în care spunea că, în cazul în care ar fi organizat un referendum în Republica Moldova pentru unirea cu România, ar vota „da”. Această declarație deschide explicit ipoteza reunificării, chiar dacă a mai fost exprimată și în trecut, dar parcă nu cu același aplomb. Domnule Tomac, Administrația Prezidențială și președintele consideră că acest scenariu trebuie tratat ca o opțiune strategică activă sau rămâne exclusiv o temă dependentă de voința exprimată la Chișinău?
Eugen Tomac: Din punctul meu de vedere, consider că orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc.
De altfel, România a adoptat, la 27 martie 2018, o declarație cu o largă susținere – fără niciun vot împotrivă – prin care și-a exprimat disponibilitatea de a discuta oricând cu Republica Moldova subiectul unirii celor două state. Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat.
Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de realitățile timpului prin care trecem, și anume faptul că în Republica Moldova s-a produs un amplu proces de desovietizare, însă acesta nu a ajuns la o maturitate care să permită clasei politice să privească problematica unirii dintr-un alt unghi decât cel aplicat în prezent la Chișinău. Și noi trebuie să ținem cont de această realitate politică din Republica Moldova. Respectăm pe deplin toți cetățenii Republicii Moldova.
Este dreptul lor să-și decidă viitorul. Iar faptul că, în clipa de față, acest lucru a fost validat prin trei voturi succesive – la alegerile de acum patru ani, la referendumul de anul trecut și la alegerile parlamentare, precum și la referendumul din 2024 privind integrarea europeană – arată clar că cetățenii s-au pronunțat majoritar pentru vectorul pro-european. Trebuie să ținem cont de această aspirație a cetățenilor Republicii Moldova și să o susținem.
De altfel, România este în prima linie în ceea ce privește susținerea procesului de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este poziția noastră: să susținem toate demersurile legitime care țin de democratizare, europenizare și, evident, un proces firesc, fără a-l forța, de recăpătare a identității naționale, puternic afectată în epoca sovietică și utilizată ulterior ca instrument politic de forțele proruse.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat declarația politică din martie 2018, adoptată la 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, din plenul Parlamentului, legată de poziția oficială a statului român. În egală măsură, există și poziția oficială, consonantă și la Chișinău, potrivit căreia România și Republica Moldova au ca obiectiv să se regăsească împreună în marea familie europeană, adică Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană. Dar, în eventualitatea în care Republica Moldova nu finalizează aderarea la UE până în 2028, este România pregătită să susțină reunificarea ca o scurtătură instituțională către spațiul european și euroatlantic?
Eugen Tomac: România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. Nu vom împinge niciodată lucrurile mai mult decât este necesar, pentru că respectăm întru totul dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și decide singuri direcția.
În acest moment, obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană. România a fost primul stat care a solicitat Uniunii Europene să ofere o perspectivă europeană Republicii Moldova și a susținut constant acest proces.
Contextul geopolitic ne-a oferit oportunitatea de a accelera acest parcurs odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Este foarte bine că Uniunea Europeană a agreat acest lucru ca o decizie strategică majoră, oferind un proces rapid de integrare pentru Republica Moldova și Ucraina. De altfel, personal, le-am transmis de mai multe ori oficialilor europeni că Republica Moldova este singurul stat în care majoritatea cetățenilor – 50% plus unu – dețin deja cetățenia Uniunii Europene, în timp ce statul se află în afara UE.
Aceasta este realitatea pe care o trăiește Republica Moldova. Evident, majoritatea acestor cetățeni sunt cetățeni români. Dar sunt chestiuni care trebuie analizate fără patimă, fără excese naționaliste și fără a împinge aceste subiecte extrem de serioase într-o formulă care să permită propagandei să le deturneze spre dezbinare.
Este un subiect extrem de serios, cel al apropierii celor două state.
CaleaEuropeana.ro: Dacă, prin declarația făcută de Maia Sandu, putem evalua că la nivelul conducerii statului moldovean există un curent unionist, ne putem întreba dacă la nivelul conducerii statului român – mă refer aici la domnul președinte – există un curent unionist, având în vedere că l-am văzut de multe ori folosind termenul „Basarabia”, și nu „Republica Moldova”, un termen cu evident iz istoric și identitar?
Eugen Tomac: Denumirea de Basarabia a fost consacrată în perioada Imperiului Țarist. Basarabia a fost provincia care, într-un context extrem de complicat de după Primul Război Mondial, a fost prima care a făcut pasul spre reunificarea cu România, urmată apoi de celelalte provincii.
A utiliza un termen istoric nu este nimic greșit, așa cum nu este greșit să ne referim la românii din nordul țării ca ardeleni sau transilvăneni ori să vorbim despre Oltenia.
CaleaEuropeana.ro: Poate exprima această abordare susținerea unui curent unionist?
Eugen Tomac: Poate exprima asumarea unui adevăr istoric, pe care îl cunoaștem, dar pe care îl tratăm cu seriozitate, fără a împinge lucrurile dincolo de firesc.
Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, pot spune un singur lucru: doamna președintă Maia Sandu nu a evitat niciodată să-și asume faptul că este și cetățean român. De altfel, marea majoritate a liderilor politici din Republica Moldova sunt și cetățeni români, pentru că așa au optat. Cetățenia română se obține la cerere, individual.
În acest moment, aproximativ 50% dintre cetățenii Republicii Moldova, unioniști sau nu, dețin cetățenia română, pentru că și-au asumat individual, prin cerere, să-și recapete cetățenia oferită de statul român. De aceea, cred că discuția despre ceea ce ne apropie trebuie continuată, dar în termeni extrem de responsabili și serioși.
Deocamdată, ceea ce contează este să respectăm opțiunea majorității cetățenilor Republicii Moldova și să susținem procesul de integrare în Uniunea Europeană.
CaleaEuropeana.ro: Există la acest moment, la nivelul Președinției României, o evaluare privind condițiile politice, economice, sociale și de securitate în care România ar putea gestiona un proces de reunificare, inclusiv în raport cu UE, aliații din NATO și partenerul strategic american?
Eugen Tomac: Toți partenerii noștri știu că și în România și în Republica Moldova trăiește același popor. Toată lumea privește această chestiune ca o problemă între noi, cetățenii români și cetățenii Republicii Moldova. Nu există niciun fel de obiecții față de o asemenea discuție. Ea ne privește strict pe noi. Atât timp cât noi ne-am susținut să susținem acest obiectiv strategic extrem de important pentru Republica Moldova, cel de integrare europeană, nu văd de ce în momentul de față, ținând cont de realitățile politice din Republica Moldova, trebuie să ne punem în față în alte scenarii. Din punct de vedere politic, statul român a dat semnalul necesar. Acel reper rămâne fundamental pentru următorii ani, atât timp cât va fi nevoie.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu ar vota în favoarea unirii R. Moldova cu România: “Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”
Published
3 days agoon
January 12, 2026
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit într-un amplu interviu acordat jurnalistilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell despre provocările majore cu care se confruntă Chișinăul, de la propaganda rusă și interferențele Kremlinului până la presiunile asupra proceselor democratice din Republica Moldova. În cadrul dialogului, lidera de la Chișinău a abordat deschis și subiectul sensibil al relației cu România, afirmând pentru prima dată explicit că ar vota în favoarea unirii, dacă un asemenea referendum ar fi organizat.
Interviul a fost realizat în cadrul celui mai popular podcast din Marea Britanie, găzduit de cei doi jurnaliști, și a durat peste o oră.
Maia Sandu a vorbit despre parcursul său personal, copilăria trăită în Uniunea Sovietică, supraviețuirea limbii române sub regimul comunist și despre mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80, care au marcat profund societatea moldovenească.
Referindu-se la acea perioadă, președintele Republicii Moldova a subliniat că exista un sprijin semnificativ pentru ideea reunirii cu România, chiar dacă acest lucru nu a fost niciodată testat printr-un referendum.
„La sfârșitul anilor ‘80 au fost mișcările de renaștere națională și, bineînțeles, au fost discuțiile despre reunirea cu România, deoarece Moldova a fost parte din România înainte. Dar atunci, nu puteam ști câți oameni ar fi votat, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul mare care au participat la mișcarea de renaștere și după numărul celor care au ieșit în stradă, sute de mii, putem spune că am fi avut un sprijin pentru reunirea cu România”, a declarat lidera de la Chișinău.
Întrebată direct dacă susține unirea cu România, Maia Sandu a răspuns fără ezitare. „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”, a spus președintele Republicii Moldova.
Ea a explicat însă că, din poziția de șef al statului, este obligată să țină cont de realitățile politice și sociale actuale.
„Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a afirmat Sandu.
De altfel, într-un interviu acordat anul trecut pentru presa germană în ajunul unei vizite la Berlin, președintele Nicușor Dan a declarat că “personal, îmi doresc o unire cu Moldova”, dar cât timp cetățenii țării vecine susțin forma actuală de stat, “România nu va întreprinde nimic”.
În același interviu, Maia Sandu a avertizat că președintele rus Vladimir Putin urmărește să își extindă controlul asupra Europei și că amploarea interferențelor Kremlinului în treburile interne ale Uniunii Europene este încă subestimată. Declarațiile marchează prima poziționare explicită a liderului de la Chișinău în favoarea unui vot pentru unirea cu România, exprimată într-un context internațional și pe fondul accentuării presiunilor geopolitice din regiune.
REPUBLICA MOLDOVA
“Putin nu vrea pacea”. Kaja Kallas și Maia Sandu condamnă lansarea rachetei Oreșnik de către Rusia, reafirmând solidaritatea UE și R. Moldova cu Ucraina
Published
6 days agoon
January 9, 2026
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au condamnat vineri lansarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile sale asupra Ucrainei, apreciind că „acest act de teroare își propune să intimideze Ucraina și partenerii săi”.
Într-o postare pe contul său de X, șefa diplomației UE a a subliniat că „Putin nu dorește pacea, răspunsul Rusiei la diplomație fiind mai multe rachete și distrugere”.
„Acest model mortal de atacuri rusești majore recurente se va repeta până când vom ajuta Ucraina să-l întrerupă. Utilizarea raportată de către Rusia a unei rachete Oreshnik reprezintă o escaladare clară împotriva Ucrainei și are rolul de avertisment pentru Europa și SUA. Țările UE trebuie să-și folosească mai mult stocurile de apărare aeriană și să le livreze acum. De asemenea, trebuie să creștem și mai mult costul acestui război pentru Moscova, inclusiv prin sancțiuni mai severe”, a scris Kallas.
Putin doesn’t want peace, Russia’s reply to diplomacy is more missiles and destruction. This deadly pattern of recurring major Russian strikes will repeat itself until we help Ukraine break it.
Russia’s reported use of an Oreshnik missile is a clear escalation against Ukraine…
— Kaja Kallas (@kajakallas) January 9, 2026
„Condamnăm ferm lansarea de către Rusia a unei rachete Oreșnik împotriva Ucrainei, care a lovit infrastructura energetică și locuințe civile. Acest act de teroare își propune să intimideze Ucraina și partenerii săi. Acest război se apropie de Europa și reprezintă un pericol pentru noi toți. Suntem uniți alături de Ucraina”, a scris și Maia Sandu pe platforma X.
We firmly condemn Russia’s launch of an Oreshnik missile against Ukraine—hitting energy infrastructure and civilian homes.
This act of terror aims to intimidate Ukraine and its partners. This war is moving closer to Europe and is a danger to us all. We stand united with Ukraine.— Maia Sandu (@sandumaiamd) January 9, 2026
Și prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a condamnat atacul, menționând că racheta Oreșnik a lovit infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând orașe precum Kiev, Lviv și Krivii Roh fără electricitate sau apă. „Moldova este solidară cu Ucraina și cu o pace dreaptă”, a afirmat Munteanu pe aceeași platformă socială.
În noaptea de joi spre vineri, armata rusă a lansat 36 de rachete și 242 de drone asupra Ucrainei, a anunțat vineri Statul Major al Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul masiv a inclus și o rachetă hipersonică Oreșnik, lansată asupra orașului Lviv, situat la granița cu Polonia. Este pentru a doua oară când Rusia folosește acest tip de rachetă în războiul din Ucraina.
„Un astfel de atac, produs în apropierea graniței Uniunii Europene și NATO, reprezintă o amenințare gravă la adresa securității continentului european și un test pentru comunitatea transatlantică”, a subliniat ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, într-o postare pe X.
Bombardamentele masive de noaptea trecută au provocat cel puțin patru morți la Kiev și zeci de răniți.
Racheta Oreșnik, capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu focoase nucleare, a fost utilizată pentru prima dată cu încărcătură convențională în noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Aliații europeni, solidari cu Danemarca, fac scut în jurul Groenlandei: Germania, Franța, Canada, Suedia și Olanda își intensifică prezența militară în insula arctică
Starea actuală a lumii înseamnă că e timpul să începem să bem, ar fi spus șefa diplomației UE Kaja Kallas la o întâlnire cu lideri din Parlamentul European
MAE a ridicat la maxim avertismentul de călătorie în Iran pentru români: PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA, pe orice rută sigură existentă
SUA și Danemarca vor forma “grup de lucru la nivel înalt” pentru “o cale comună de urmat” privind Groenlanda: Persistă un “dezacord fundamental”, afirmă șeful diplomației daneze
Studiu polonez: Extinderea necontrolată și modelul de afaceri agresiv al platformelor comerciale chineze riscă să ducă la pierderi anuale de circa 2 mld. de euro pentru comercianții locali
Reprezentantul Shein va fi audiat în Parlamentul European pentru a oferi explicații cu privire la practicile comerciale ale companiei
Macron avertizează asupra unor consecințe „fără precedent” ale demersului SUA privind Groenlanda
Amenințările lui Trump privind Groenlanda blochează temporar înțelegerea comercială UE–SUA în Parlamentul European
Ziua Culturii Naționale: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” găzduiește o conferință și o expoziție dedicate lui Nicolae Iorga
890 de milioane de euro pentru IMM-urile din România și alte țări din Europa Centrală și de Est, disponibile printr-un acord între BEI și Unicredit
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene
Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional
România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”
Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european
România, exemplu al transformării prin politica de coeziune, spune Raffaele Fitto: PIB-ul a urcat de la 44% la aproape 80% din media UE; noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță
Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA2 days agoEXCLUSIV România, “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, afirmă consilierul lui Nicușor Dan: Obiectivul zero este acum integrarea în UE. Partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor
-
EDITORIALE1 week agoCalea europeană a României este și transatlantică
-
SUA1 week agoTrump insistă că SUA „au nevoie” de Groenlanda și că însăși „UE are nevoie ca noi să avem Groenlanda”: Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni
-
NATO1 week agoUn atac al lui Trump în Groenlanda va însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez: Dacă SUA vor decide să atace militar o țară NATO, totul se va opri
-
INTERNAȚIONAL1 week agoCoaliția de Voință și SUA au stabilit la Paris pilonii garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Implicarea SUA în monitorizarea armistițiului, o forță multinațională și angajamente obligatorii de intervenție dacă Rusia atacă din nou

