Connect with us

INTERNAȚIONAL

Turcia lui Erdogan: Președintele turc, reconfirmat la putere până în 2023 după un dublu scrutin istoric în care țara sa ”a dat o lecţie de democraţie lumii”

Published

on

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și partidul său AKP au câștigat duminică dublul scrutin – prezidențial și parlamentar – din Turcia, în urma unor alegeri marcate și de ample proteste în marile orașe ale țării. Victoria de duminică îi va permite liderului turc să rămână la putere pentru cel puțin încă cinci ani, până în 2023.

Recep Tayyip Erdogan a obţinut aproximativ 52,54% după numărarea a 99% din voturi în alegerile prezidenţiale şi parlamentare, în timp ce principalul său rival, Muharrem Ince (Partidul Republican al Poporului – CHP, social-democrat) a obţinut doar 30,69%, relatează The Guardian.

FOTO: Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

”Naţiunea noastră mi-a încredinţat responsabilitatea de preşedinte al republicii”, a spus Erdogan, la Istanbul, în condițiile în care 
 a obţinut și o majoritate parlamentară pentru alianţa dominată de partidul său, Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP), scrie și Agerpres.

Recep Tayyip Erdogan: ”Turcia a dat o lecție de democrație”

Prezenţa la vot a fost de aproape 90%. “Turcia, cu o rata de participare la vot de aproape 90%, a dat o lecţie de democraţie lumii”, a menţionat de asemenea Erdogan.

Potrivit rezultatelor parţiale preliminare, Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP) al preşedintelui Tayyip Erdogan a obţinut 43,8% din voturi în alegerile parlamentare, după numărarea a 80,5% din voturi, au indicat de asemenea media turce. Partenerul său de alianţă, Partidul Mişcarea Naţionalistă (MHP), a obţinut 11,52, în timp ce principalul partid de opoziţie CHP a întrunit 21,84% din voturi, au indicat posturile de televiziune, între care CNN Turk.

Citiți și Alegeri prezidențiale și parlamentare în Turcia. Cetățenii sunt invitați astăzi să voteze într-un dublu scrutin istoric, primul de acest fel după modificarea Constituției

Alegerile prezidențiale și legislative din Turcia erau programate pentru finalul anului 2019, însă au fost devansate la dorinţa președintelui, după ce Constituţia a fost modificată pentru a-i oferi mai multe puteri. 

Foto: Facebook/ Recep Tayyip Erdogan

De 15 ani la putere și supraviețuitor al unei tentative de lovituri de stat

De altfel, cu o popularitate reconfirmată după puciul eșuat din luna iulie a anului 2016, Recep Tayyip Erdogan a promovat intens anul trecut organizarea referendumului privind modificarea constituției, proiect care îi oferă posibilitatea de a guverna Turcia până în anul 2029 şi de a beneficia de puteri executive extinse. Mai mult, din 21 mai 2017, Erdogan a redevenit grație modificărilor constituționale și liderul partidului de guvernământ, formațiune pe care a înființat-o în 2001 și cu care a câștigat alegerile legislative din 2002, 2007 și 2011.

Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale. Anterior, între anii 1994-1998, a fost primar al celui mai mare oraș din Turcia și din regiune, Istanbul.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a semnat un ordin executiv care limitează protecția rețelelor sociale: Aceste companii au o “putere necontrolată” de a cenzura informațiile

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există”, a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie.

Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o “platformă neutră”. “Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept”, a subliniat preşedintele american.

Ordinul executiv a venit la o zi după ce Donald Trump a criticat Twitter pentru că rețeaua i-a marcat una dintre postări, legată de alegeri, drept potenţial falsă. Donald Trump s-a ținut de cuvânt și a luat măsurile pe care le anunța împotriva rețelelor sociale.

Practic, prin acest ordin executiv, șeful Casei Albe cere reexaminarea unei legi din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba despre Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită și „26 de cuvinte care au creat Internetul”, relatează și Digi24.

“Fiecare cetățean – liberal, conservator sau cu alte opțiuni – are dreptul să fie auzit și tratat în mod corect în mediul online”, se arată și într-o postare a Casei Albe.

Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o “putere necontrolată” de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un “editor cu un punct de vedere”.  

Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr.

Companiile de socializare au “devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut” de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Guvernul de la Kiev a aprobat un memorandum privind importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite

Published

on

Guvernul ucrainean a aprobat miercuri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantități de cel puțin 5,5 miliarde de memtri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din Statele Unite, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Olga Buslavets, ministrul ucrainean al Energiei, a menționat că în memorandum este precizat că firma care va vinde gazele lichefiate este compania Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub.

Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene.

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, după ce relaţiile cu furnizorul tradiţional, Rusia, au intrat în colaps după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014.

În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending