Connect with us

INTERNAȚIONAL

Turcia lui Erdogan: Președintele turc, reconfirmat la putere până în 2023 după un dublu scrutin istoric în care țara sa ”a dat o lecţie de democraţie lumii”

Published

on

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și partidul său AKP au câștigat duminică dublul scrutin – prezidențial și parlamentar – din Turcia, în urma unor alegeri marcate și de ample proteste în marile orașe ale țării. Victoria de duminică îi va permite liderului turc să rămână la putere pentru cel puțin încă cinci ani, până în 2023.

Recep Tayyip Erdogan a obţinut aproximativ 52,54% după numărarea a 99% din voturi în alegerile prezidenţiale şi parlamentare, în timp ce principalul său rival, Muharrem Ince (Partidul Republican al Poporului – CHP, social-democrat) a obţinut doar 30,69%, relatează The Guardian.

FOTO: Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

”Naţiunea noastră mi-a încredinţat responsabilitatea de preşedinte al republicii”, a spus Erdogan, la Istanbul, în condițiile în care 
 a obţinut și o majoritate parlamentară pentru alianţa dominată de partidul său, Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP), scrie și Agerpres.

Recep Tayyip Erdogan: ”Turcia a dat o lecție de democrație”

Prezenţa la vot a fost de aproape 90%. “Turcia, cu o rata de participare la vot de aproape 90%, a dat o lecţie de democraţie lumii”, a menţionat de asemenea Erdogan.

Potrivit rezultatelor parţiale preliminare, Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP) al preşedintelui Tayyip Erdogan a obţinut 43,8% din voturi în alegerile parlamentare, după numărarea a 80,5% din voturi, au indicat de asemenea media turce. Partenerul său de alianţă, Partidul Mişcarea Naţionalistă (MHP), a obţinut 11,52, în timp ce principalul partid de opoziţie CHP a întrunit 21,84% din voturi, au indicat posturile de televiziune, între care CNN Turk.

Citiți și Alegeri prezidențiale și parlamentare în Turcia. Cetățenii sunt invitați astăzi să voteze într-un dublu scrutin istoric, primul de acest fel după modificarea Constituției

Alegerile prezidențiale și legislative din Turcia erau programate pentru finalul anului 2019, însă au fost devansate la dorinţa președintelui, după ce Constituţia a fost modificată pentru a-i oferi mai multe puteri. 

Foto: Facebook/ Recep Tayyip Erdogan

De 15 ani la putere și supraviețuitor al unei tentative de lovituri de stat

De altfel, cu o popularitate reconfirmată după puciul eșuat din luna iulie a anului 2016, Recep Tayyip Erdogan a promovat intens anul trecut organizarea referendumului privind modificarea constituției, proiect care îi oferă posibilitatea de a guverna Turcia până în anul 2029 şi de a beneficia de puteri executive extinse. Mai mult, din 21 mai 2017, Erdogan a redevenit grație modificărilor constituționale și liderul partidului de guvernământ, formațiune pe care a înființat-o în 2001 și cu care a câștigat alegerile legislative din 2002, 2007 și 2011.

Recep Tayyip Erdogan conduce Turcia de facto din anul 2003 de când a preluat poziția de prim-ministru pe care a părăsit-o după 11 ani, în 2014, când a câștigat alegerile prezidențiale. Anterior, între anii 1994-1998, a fost primar al celui mai mare oraș din Turcia și din regiune, Istanbul.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA nominalizează România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G

Published

on

© US State Department/ Flickr

Țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională, securitatea economică sau proprietatea intelectuală, a afirmat secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, într-un articol publicat pe pagina Departamentului de Stat și în care șeful diplomației americane laudă aliați precum România pentru faptul că vor permite doar furnizorilor de încredere să construiască rețelele 5G.

Multe țări optează să permită accesul numai al furnizorilor de încredere în rețelele lor 5G. Exemplele includ Regatul Unit, Cehia, Polonia, Suedia, Estonia, România, Danemarca și Letonia. Grecia a fost de acord să utilizeze Ericsson, în loc de Huawei, pentru a-și dezvolta infrastructura 5G“, a spus Pompeo, înaintea unui turneu european care include Cehia, Slovenia, Austria și Polonia.

Șeful diplomației americane a făcut aceste precizări în contextul în care SUA promovează inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie: Premierul Boris Johnson consideră “o datorie morală” şi “o prioritate naţională” revenirea copiilor la şcoală

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson consideră “o datorie morală” şi “o prioritate naţională” revenirea tuturor copiilor la şcoală din septembrie, după ce instituţiile de învăţământ au rămas închise luni bune din cauza pandemiei de coronavirus, informează duminică EFE, potrivit Agerpres.

Pe fondul îngrijorării legate de pierderea claselor, premierul conservator Boris Johnson a subliniat într-un articol publicat în The Mail on Sunday “prioritatea naţională” pe care o reprezintă întoarcerea elevilor în sălile de clasă în septembrie, avertizând totodată că pandemia de coronavirus încă nu s-a încheiat.

“Nu am depăşit această pandemie şi niciunul dintre noi nu-şi poate permite să se simtă încrezător. Însă acum, că ştim suficient pentru a redeschide şcolile pentru toţi copiii într-o manieră sigură, avem datoria morală să facem acest lucru. A ne menţine şcolile închise cu o clipă mai mult decât este nevoie este un lucru intolerabil din punct de vedere social, nesustenabil din punct de vedere economic şi de neapărat din punct de vedere moral”, a scris Johnson.

Guvernul britanic a decis în martie închiderea şcolilor pentru toţi elevii, cu excepţia copiilor lucrătorilor esenţiali, pentru a stăvili propagarea noului coronavirus, ceea ce a obligat mii de profesori să organizeze clase online.

În iunie, executivul de la Londra a permis revenirea la şcoală a anumitor elevi, printre aceştia copii din clasele primare şi adolescenţi care au de dat examene în 2021.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Noua Zeelendă marchează 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului

Published

on

© Captura de ecran - Twitter

Noua Zeelandă a marcat 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului, au anunţat duminică oficialităţi din domeniul sănătăţii, citaţi de dpa, informează Agerpres.

Directorul general al serviciilor de sănătate Ashley Bloomfield a declarat că acest punct de cotitură merită sărbătorit, dar i-a avertizat pe neo-zeelandezi să nu se relaxeze.

“Am văzut în străinătate cât de repede a reapărut virusul şi s-a răspândit în zone în care fusese sub control şi trebuie să fim pregătiţi să izolăm rapid orice cazuri viitoare în Noua Zeelandă. Fiecare persoană din echipa de cinci milioane (populaţia Noii Zeelande – n.r.) are un rol de jucat în aceasta”, a afirmat el, citat într-un comunicat de presă.

Deşi există în prezent 23 de cazuri active de COVID-19 în ţară, toate au fost detectate la frontieră şi sunt tratate în centre de izolare.

Primul caz “importat” cunoscut în Noua Zeelandă a fost înregistrat la 26 februarie, iar ultima transmitere comunitară a fost detectată la 1 mai.

Ţara şi-a închis graniţele pentru toată lumea, cu excepţia rezidenţilor şi a cetăţenilor săi, la 19 martie.

Carantina la nivel naţional a început la 25 martie, aproape toate companiile au fost închise, şcolile la fel, iar oamenilor li s-a spus să stea acasă.

Cinci săptămâni mai târziu, Noua Zeelandă a început să ridice încet-încet restricţiile. În prezent, doar graniţele mai sunt închise.

Noua Zeelandă are 1.569 de cazuri confirmate şi suspecte de COVID-19 şi 22 de decese asociate coronavirusului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending